Lovirea

INSTANTA

        Sub nr. X/2012 din 16.02.2012 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. X2011  al Parchetului de pe langa Judecatoria B, impreuna cu Rechizitoriul 13 februarie 2012 , prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului :
      - C G - fiul lui C si F, nascut la data de 03.04.1954 in com. B, jud. V, domiciliat in Mun. B, str. X nr. X, bl. X, sc. X, ap. X, jud. V, , cetatenie romana, 10 clase, fara ocupatie, fara antecedente penale, casatorit,   pentru savarsirea infractiunii de « loviri si alte violente », prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, impotriva partii vatamate B T-D  ..
       Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele :
        La data de 15.07.2011, Parchetul de pe langa Judecatoria B, a fost sesizat prin plangere scrisa de catre numitul B T D, cu privire la faptul ca numitul C G la data de 01.06.2011, l-a agresat fizic, solicitand cercetari in acest sens.
         Cu ocazia cercetarilor s-a stabilit ca partea vatamata B T-D  , este in stare conflictuala cu inculpatul C G, inca din anul 2009.
      In ziua de 01.06.2011, in jurul orelor 09.00, partea vatamata B T D,  si inculpatul C G s-au intalnit in fata barului AF. C, din satul S, unde au avut loc discutii contradictorii, ce au degenerat in cearta, timp in care inculpatul C G, l-a lovit cu pumnul in zona fetei pe B T D.
      Cu privire la aceasta infractiune de lovire numitul B T D nu a depus plangere in termenul legal prevazut de lege .
      In cursul aceleasi zile, de  01.06.2011 in jurul orelor 20.00 partea vatamata B T D, se intorcea spre casa, iar cand a trect prin fata locuintei inculpatul C G, s-a intalnit cu acesta pe drumul public.
      Inculpatul era insotit de martorii B G si B G, si consumau impreuna bauturi alcoolice.
Intre partea vatamata B T D si inculpatul C G a izbucnit din nou un conflict,cei doi s-au certat, conflitul degenerand din nou in acte de violenta din partea inculpatului, in sensul ca  inculpatul C G l-a lovit cu un bat in zona caputui pe partea vatamata B T D..
       Ca urmare a loviturii primate, partea vatamata B T D a inceput sa sangereze, s-a deplasat la locuinta sa , unde sotia, B V si fratele sau, B C, i-au acordat primele ingrijiri medicale.
       Partea vatamata B T D,  a fost transportat la Spitalul Mun. B, cu autoturismul proprietatea fratelui sau B C, unde a fost internat in perioada 01-04.06.2011, cu diagnosticul « traumatist cranian cu plaga contuza parietala stanga » .
       La data de 23.06.2011, numitul B T D, a fost examinat medico-legal, ocazie cu care prin CML. nr. X, s-a concluzionat, ca partea vatamata necesita 8-9 zile ingrijiri medicale, ca urmare a loviturii primite .
       Cu ocazia audierii  in faza de urmarire penala, inculpatul C G, recunoaste si regreta fapta comisa.
      Cu privire la latura civlia in faza de urmarire penala:
      Partea vatamata B T D, a declarat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 9.000 lei, reprezentand cheltuieli medicale si daune morale, fata de invinuit C G.
       Prin adresa nr. 2982/2012, Spitalul Mun. B, comunica faptul ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 566,11 lei .
      Prin acelasi rechizitoriu procurorul a dispus:
      Neinceperea urmaririi penale, in temeiul art. 228 alin. 6 C.P.P. si art. 10 lit. f Cod proecdura penala fata de numitul C G, pentru comiterea infractiunii de « loviri si alte violente », prev. de art. 180 alin. 1 Cod penal, (pentru lovitura de pumn aplicata anterior partii vatamate B T D si pentru care lipseste plangerea prealabila fiind un impediment  privind punerea in miscare a actiunii penale).
      Cele retinute mai sus rezulta din proces verbal cu actele premergatoare efectuate in cauza  reclamatie, CML. si declaratie parte vatamata , declaratiile martorilor B G, B G, B C, B V, X ,adresa nr. 2982/2012, a Spitalului Mun. B, declaratia invinuitului C G, actele dosarului.
      Inculpatul  C G  este in virsta de 57 de ani, este casatorit, absolvent a 10 clase, fara ocupatie, iar potrivit fisei de cazier nu este cunoscut cu antecedente penale .          Inculpatul C G a fost cercetat in stare de libertate.
       Pe parcursul urmaririi penale acesta a avut o atitudine sincera, asumandu-si intreaga responsabilitate pentru fapta comisa.
      In faza de judecata, inculpatul C G s-a prevalat de dreptul sau de a nu declara nimic in legatura cu fapta pentru acre a fost trimis in judecata .
      Desi inculpatul a incercat sa dovedesca , prin probele  testimoniale, propuse si administrate, ca ar fi  sivarsit fapta de lovire in circumstanta atenuanta a provocarii, sustinand ca partea vatamata B T D,  a avut intentia sa-l atace, dimportiva, din probele administrate privind modalitatea de savarsire a faptelor , rezulta inculpatul a avut permanent initiativa declansarii unei stari conflictuale si a folosit violenta verbala si fizica impotriva partii vatamate.
       Din probe rezulta ca,  in derularea sa,  conflictul dintre parti s-a desfasurat in doua episoade, primul in bar, in aceeasi zi de  01.06.2011, in jurul orelor 09.00,  cand partea vatamata B T D si inculpatul C G s-au intalnit in fata barului AF. C, din satul S, in contextul in care inculpatul a initiat conflictul, a declansat o stare conflictuala verbal , urmata de agresarea fizica a partii vatamate,  debutul conflictului dintre parti fiind generat de inculpat, care si-a exercitat comportamentul agresiv verbal si fizic impotriva partii vatamate,  intr-un loc public.
      Atitudinea  si afirmatiile partii vatamate, din a doua parte a conflictului, asa cum sustin martorii inculpatului, de a-l anunta pe pe inculpat , atunci cind a trecut  pe drumul public, pe langa inculpat si grupul cu care acesta se afla in fata locuintei, cu scopul de a-si cauta un animal pierdut  , ca , atunci cind se va intoarce vor sta de vorba cu inculpatul, iar cand s-a intors , avand supra sa un bat,  s-a indrepat spre inculpat, peresuspunanu-se ca ar fi vrut sa-l loveasca cua cel bat (motiv pentru care inculpatul ar fi  fost nevoit sa riposteze violent, lovindu-l pe vatamat cu un corp contondent in zona capului) ,   fara a se dovedi ca partea vatamata  a manifestat un  gest in acest sens,  nu este un comportament de natura contureze elemente certe si suficiente ale unei stari de provocare ( art. 73 lit. b Cod  penal “ savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava") .
        Atitudinea violenta a inculpatului nu se circumscrie unei riposte in conditiile unei stari de provocare ,  fapta sa de lovire a partii vatamate fiind nejustificata si disproprortioanta fata de nivelul si stadiul conflictului, raportat la manifestarea partii vatamate.
      Fata   de probatoriul administrat in cauza  , instanta apreciaza ca: 
      - Fapta  inculpatului C G, care la data de 01.06.2011, orele 20.00, a  aplicat o lovitura de bat (harac) in zona capului partii vatamate B T D, cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de "loviri si alte violente »,  prev.   de  art. 180 alin. 2 Cod penal.
      In baza textului de lege enuntat mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala ,  instanta urmeaza sa aplice inculpatului  o pedeapsa la individualizarea careia se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal,  instanta apreciind ca fapta de violenta savarsita de inculpat are o gravitate  si un pericol social sporit fata de modalitatea de savarsire, raportat la  persoana  partii vatamate ,  obiectul contondent folosit in agresiune si zona lezata, zona capului - o zona vitala cu sensibilitate crescuta la lovituri si cu risc major de consecinte complexe si greu recuperabile,  leziunile descrise in certificatul medico-legal fiind de  plaga contuza parietala stanga, in consecinta ,  pedeapsa amenzii fiind neindestulatoare pentru reeducarea inculpatului.
       Conform acestor texte de lege,  la stabilirea si aplicarea pedepsei se va  tine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului , de imprejurarile concrete  in care aceasta a fost comisa si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
      Pedeapsa trebuie sa fie de natura a asigura reeducarea inculpatului si atingerea scopului prev. de art. 52 alin. 1 teza ultima Cod penal " prevenirea savarsirii de noi infractiuni.".
       Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.
        Cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezinta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente. 
      Fata de modalitatea de savarsire a faptelor gravitatea acesteia , curajul infractional de a actiona intr-un loc public, inculpatul s-a comportat impulsiv, avand o reactie violenta, pe fondul relatiei conflictuale dintre parti,  precum si incapacitatea de a gestiona corect unele situatii conflictuale, instanta apreciaza ca scopul de prevenire si reeducare putand fi atins prin aplicarea unei pedepse  cu inchisoarea ,  pedeapsa amenzii fiind neindestulatoare pentru reeducarea inculpatului,  obiectul  folosit pentru lezarea integritatii corporale, bata si zona vizata si lezata- zona capului,  denota un comportament violent , nefiind incident minor.
      Instanta apreciaza ca este necesara  aplicarea unei  pedepse  suficient de aspre, care sa-si atinga scopul de - reeducare , pedeapsa care sa asigure si siguranta  cetatenilor privind protejarea integritatii corporale, sanatatii,  siguranta in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul  moral in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportionala cu gravitatea faptei, ar preintimpina savarsirea unor fapte de acelasi gen descurajeaza  savarsirea unor asemenea fapte penale indreptate impotriva integritatii corporale si sanatati,  la stabilirea pedepsei avandu-se  in vedere toate elementele ce caracterizeaza persoana inculpatului.
       La individualizarea pedepsei, instanta va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului C G care este  o persoana in varsta de 58 de ani , domiciliaza in mediul rural si  realizeaza venituri din munca in agricultura ,   aspecte care  vor fi retinute la individualizarea pedepsei, care va fi orientata spre minim special prevazut de lege pentru infractiunea  cu privire la savarsirea careia inculpatul va raspunde penal.
      In temeiul art. 71 Cod Penal , se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II si b  Cod Penal .
       Instanta nu va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.  64 lit. a-c Cod Penal.
       Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.
       In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nicio legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.
       De asemenea , instanta nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii , astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.
      Conform art. 81 Cod penal, care reglementeaza: Conditiile de aplicare a suspendarii conditionate,  instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumita durata, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
           a) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, cand nu exista concurs de infractiuni;
           b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 38;
           c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.
          Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si in caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani si sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1 lit. b) si c).
        Avand in vedere persoana si conduita inculpatului , anterior savarsirii faptei prin inexistenta antecedentelor penale, in sensul dispozitiilor mai sus mentionate, raportat si la durata pedepsei stabilita de instanta pentru fapta dedusa judecatii in prezenta cauza, instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia urmand a dispune in temeiul art. 81 Cod Penal suspendarea conditionata a executarii pedepsei .
       In temeiul art. 82 Cod Penal, se va fixa termen de incercare si in temeiul art. 71 alin. 5 Cod Penal se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II , b  Cod Penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale  a inchisorii, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii.
       Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.  83 Cod Penal, privind revocarea suspendarii conditionata a executarii pedepsei.
      Cu privire la latura civila,  in faza de judecata:
      -    partea civila B T-D  s-a constituit parte civila cu  suma de 2.500 lei daune materiale reprezentand prejudiciul cauzat prin imposibilitatea partii vatamate de a munci si de a realiza venituri, cheltuieli cu spitalizarea, tratamente, investigatii medicale ulterioare  si  suma de  2.500 lei daune morale, cu titlu de despagubiri ;
      -  partea civila Spitalul Municipal de Adulti B "Elena Beldiman"  s-a constituit parte civila cu  suma de 566,11   lei , actualizata la data executarii,  reprezentand cheltuieli de spitalizare a partii vatamate. B T-D  ( adresa nr. 1057 din 23.01.2012).
      Analizand cererea de constituire ca parte civila  a partii vatamate B T-D  instanta constata conform actelor medicale,  ca partea vatamata , in urma loviturii aplicate de inculpat a suferit leziuni  de tipul traumatism cranian cu plaga contuza parietala stanga, practicandu-se sutura plagii, care au necesitat ingrijiri medicale cu in unitati spitalicesti, respective in sectia de chirurgie generala a Spitalului Municipal de Adulti B "Elena Beldiman" in perioada 01.06.2011-04.06.2011.
      Traumatismul a putut fi produs prin lovire cu un obiect contondent, la data de 01.06.2011 si a necesitat aproximativ 8-9 zile ingrijiri medicale de la data producerii.
      Instanta apreciaza ca  cererea partii vatamate B T-D  , este  intemeiata si dovedite in parte, urmand a fi admisa in parte, iar  cererea partii civile Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman"  este intemeiata si dovedita, urmand a fi admisa asa cum a fost formulata.
      Analizand cererea de constituire ca parte civila, a partii vatamate B T-D  :
      a) In ceea ce priveste daunele morale,  instanta apreciaza ca leziunile rezultate in urma  agresarii partii vatamate B T-D  de catre inculpatul  C G  la data de 01.06.2011, au produs partii vatamate suferinte fizice, avand in vedere zona afectata, dureri  persistente de cap, ameteli, dificultati in expunerea la soare,  traumele necesitand spitalizare pentru acordare de ingrijiri medicale.
        Instanta constata  din probele administrate ca leziunile produse prin agresiunea inculpatului, au produs partii vatamate  dureri fizice, dureri de cap, stari de ameteala, avand in vedere zona afectata, traumele necesitand spitalizare pentru acordare de ingrijiri medicale, partea vatamata a acuzat dureri si nu a mai fost apt sa desfasoare muncile uzuale in gospodarie,  muncile agricole .
      Partea vatamata  a avut o perioada de convalescenta  prelungindu-se  pe o perioada  lunga de timp, de aproape o luna de zile , partea vatamata a acuzat dureri si nu a mai fost apt sa desfasoare muncile uzuale in , recuperarea sa fiind  partiala  si in timp. 
       In urma agresiunilor exercitate de inculpat, partea vatamata a suferit fizic si psihic, a avut dureri in zona lezata , a fost nevoie de administrarea  medicamentoasa.
      Aceasta perioada indelungata a fost apreciata ca fiind necesara recuperarii functionale, partea vatamata fiind in incapacitate temporara de munca, de desfasurare unei activitati gospodaresti normale.
      Aceste suferinte fizice s-au reflectat si intr-o stare psihica de disconfort, la care s-a adaugat suferinta psihica determinata de imobilizarea , izolarea partii vatamate de mediul sau normal de viata,   prin perioada de spitalizare si prin  limitarea efectuarii muncilor obisnuite in gospodarie, cat si a celor necesare intretinerii curente, inclusiv propria ingrijire igienico -alimentare, prin limitarea posibilitatii de a realiza venituri din activitati  oneroase si agricultura, oportunitati pe care partea vatamat le-a valorificat in mod concret in perioada in care era sanatos , valid, apt complet de munca, adica anterior  conflictului in urma caruia a suferit leziunile mai sus descrise.
        Suferinta deosebita a partii vatamate trebuie apreciata raportat la durerea suportata, la frustrarea legata de reluarea activitatii obisnuite si la impedimentele in desfasurarea unei vieti de familie  si sociale normale, partea vatamata  fiind limitat in desfasurarea  activitatilor care necesita manualitate,  cum ar fi  munca fizica, in agricultura, etc.
      Efectele agresiunii inculpatului  sunt agravate si de zona afectata, zona capului, cauzatoare de dureri fizice,  cu consecinte, asupra capacitatii de munca,  aceasta inaptitudine temporara  incluzand  si activitati uzuale, firesti pentru propria intretinere.
      Instanta apreciaza ca exista legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului  si traumele fizice si psihice produse partii vatamate prin savarsirea infractiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, partea vatamata fiind indreptatita sa fie despagubita cu contravaloarea acestora.
      Instanta apreciaza ca acordarea daunelor morale,  reprezinta o  compensatie pecuniara fireasca, iar la stabilirea cuantumului acestora, s-a avut in vedere suferintele fizice si psihice de exceptie la care a fost supusa partea vatamata, durata indelungata de timp in care partea vatamata a fost privata de posibilitatea de a duce o viata normala corespunzatoare varstei sale, privatiune care are un caracter cert in prezent ,  daunele morale fiind o  compensare echitabila a prejudiciului moral suferit,  fara a constitui o sursa de imbogatire fara justa cauza, pentru a compensa aceste suferinte, in mod justificat i  se va acorda aceasta suma cu titlu de pretium Dolores.
      In absenta unor criterii stiintifice, exacte, pentru evaluarea cuantumului despagubirilor destinate repararii prejudiciilor morale, determinate de incompatibilitatea intre caracterul nepatrimonial al daunelor si caracterul patrimonial al despagubirii, instanta, avand in vedere circumstantele faptei, de urmarile produse, de persoana in favoarea  careia au fost acordate daunele,  instanta apreciaza cuantumul acestor daune la suma de 2.000 lei.
      Si aceasta, nu pentru a acoperi suferintele, care au un pret inestimabil, ci pentru a diminua consecintele negative ale faptelor si ale implicatiilor produse  de acestea pe toate planurile vietii sociale ale partii vatamate.
      Pentru toate aceste suferinte, partea vatamata este  indreptatita sa fie despagubita de inculpat, cu echivalentul banesc al acestora, asa cum a fost  dovedit de partea vatamata.
      b) Cu privire la daunele materiale solicitate de  partea vatamata B T-D  prin aparator a fi acordate in cuantum de 2.500 lei , reprezentand  cheltuielile medicale , tratamente , reprezentand prejudiciul cauzat prin imposibilitatea partii vatamate de a munci si de a realiza venituri, fata de perioada in care era sanatos, instanta apreciaza aceste cheltuieli au fost dovedite in parte , referitor la  prejudiciul cauzat prin imposibilitatea partii vatamate de a munci si de a realiza venituri, in urma deprecierii starii sale de sanatate cu efect asupra capacitatii de munca, rezultata in urma infractiunii  de lovire  savarsita de inculpat.
      Din probele administrate in cauza rezulta ca dupa conflictul din  01.06.2011 , partea vatamata B T-D  a fost temporar in incapacitatea de a munci,   incapacitatea sa de munca fiind determinata de leziunile suferite in urma agresiunilor inculpatului.
      Instanta apreciaza ca, din probele administrate rezulta ca agresiunea inculpatului a produs partii vatamate,  temporar, eficienta redusa in efectuarea muncilor prin diminuarea capacitatii de munca.
       Partea vatamata realiza, venituri din munca cu ziua in agricultura, , iar dupa conflict nu a mai putut efectua aceste activitati , fiind  facut dovada certa  cu privire la  prejudiciul pe care l-a fi suferit partea vatamata prin neparticiparea la munci agicole in vara anului 2011.
      Deasemenea, in perioada de convalescenta, partea vatamta nu si-a putut de sfasura singur  muncile uzuale din gosposdarie, la incarcat gunoi, la animale si la munca campului pe terenul proprietatea acestuia.
      Partea vatamata, desi obisnuia  sa ia oameni cu ziua la muncile agricole, in perioada in care  era sanatos, participa si el la aceste munci.
      In perioada de convalescenta din vara anului 2011, partea vatamata a  platit un om in plus la muncile agricole, pentru a-l substitui pe perioada cat capacitatea sa de munca a fost afectata, aproximativ 2 saptamani, plara unei zile de munca fiind in jur de 35-40 lei pe zi.
      Cu privie la veniturile pe care  partea vatamata le-ar fi incasat in calitate de angajat la o fabrica de conserve, partea vatamata, desi asistat de aparator ales, nu a facurt dovada  ca era angajat al unei asemenea societati, si nici ca a suferit un prejudiciu rezultat din diferenta de salar si indemnizatie de concediu medical, depunind doar certificate de concediu medical , din care,  a rezultat incapacitatea de a munci in perioada  01 iunie 2011-30 iunie 2011, fara a rezulta legatura de cauzaliatte cu traumele produse de inculpat , traume care,  conform certificatului medico-legal , au necesitat doar 8-9 zile ingrijiri medicale.
      Instanta apreciaza ca exista legatura de cauzalitate intre agresiunea exercitata de inculpatul  C G  si faptul ca partea vatamata B T-D  a fost inapt de munca o perioada de timp ,  partea vatamata fiind indreptatita sa fie despagubita cu contravaloarea acestor prejudicii, sub forma daunelor materiale, contravaloarea muncii in agricultura pe o perioada medie de aproape 2 saptamani (excluzand zilele nelucratoare de duminca, cand prin traditie,  nu se  obisnuieste in mediul rural sa se munceasca si in zilele de duminica)  -echivalent aproximativ al numarului de zile de ingrijiri medicale,  ca echivalent al perioadei  certe in care partea vatamata a fost inapt de munca.
      Cuantumul total al daunelor materiale, in legatura de cauzalitate cu fapta de lovire, asa cum a  fost dovedit este aproximativ de 500 lei  .
      Aceeasi legatura de cauzalitate este apreciata de instanta ca existand intre fapta inculpatului si cheltuielile  medicale de spitalizare ale partii vatamate pentru ingrijirea leziunilor produse de inculpat.
       Sunt indeplinite conditiile raspunderii civile conform art. 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod Civil ,  fiind stabilita legatura de cauzalitate  dintre prejudiciu, faptuitor si actiunea culpabila a acestuia, cu privire la leziunile suferite de partea vatamata .
      In temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod  civil  instanta apreciaza ca  cererile partilor civile ,  institutii sanitare ,  sunt   intemeiate si dovedite,  fiind dovedita legatura de cauzalitate  dintre prejudiciu, faptuitor si actiunea culpabila a acestuia, cu privire la ingrijirile medicale acordate partii vatamate in calitate de pacient al unitatii spitalicesti,  pentru  leziunile suferite .
       In consecinta, instanta va admite in parte actiunea civila formulata de partea vatamata B T-D  .
      Va admite  actiunea civila formulata de partea civila  Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" cu sediul in  municipiul  B.
       Va obliga pe inculpatul C G  sa plateasca partii civile B T-D  suma de  500  lei ,  reprezentand despagubiri - daune materiale si suma de  2.000  lei ,  reprezentand despagubiri - daune morale.
       Va obliga pe inculpatul C G  sa plateasca partii civile Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" suma de  566,11   lei , actualizata la data executarii,  reprezentand cheltuieli de spitalizare a partii vatamate. B T-D.
      Cu privire la bunurile folosite la savarsirea infractiunilor pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotarare, in temeiul art. 118 lit. b Cod penal,   instanta  nu  va confisca de la inculpatul C G  un harac (bat) folosit de inculpat la savarsirea infractiunii de lovire impotriva partii vatamate B T-D  .
      Desi , conform art. 118 lit. b Cod penal, bunurile  care au fost folosite la savarsirea infractiunii se confisca,  instanta  nu va  putea dispune confiscarea acestui bun.
      In cauza, organele judiciare de cercetare penala nu au identificat un harac (bat) , folosit  de inculpat la savarsirea infractiunii si care constituie corp delict si nu au ridicat instrumentul folosit la savarsirea infractiunii.
      In lipsa instrumentului corp delict si a identificarii acestuia, in mod just si legal nu se poate proceda la confiscarea speciala a acestui bun.
      In temeiul art. 193 Cod procedura penala , va obliga pe inculpatul C G  sa plateasca partii civile B T-D  suma de  832  lei  reprezentand cheltuieli judiciare, respective norar avocat si cheltuieli de transport  de la domiciliu din comuna B, jud. V la instanta - Judecatoria B, cu ocazia prezentului proces, conform dovezilor depuse la dosar, tichete de transport si bonuri fiscale de combustibil.
      Ca o consecinta a condamnarii, in temeiul art. 191 alin. 1 Cod Procedura Penala, inculpatul  C G  va fi obligat  la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cauza.

7