Plangere impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata (art.278 ind.1 C.p.p.)

Deliberand asupra plangerii de fata, constata urmatoarele:
Prin plangerea inaintata Judecatoriei C si inregistrata sub nr. _/204/2013 petentii S I V, S E A, C M S au solicitat desfiintarea ordonantei de scoatere de sub urmarire penala din data de 28.12.2012 a prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul P.
In motivarea plangerii, petentii aratat ca sunt in fapt nevinovati si solicita audierea martorului C M pentru a se lamuri toate detaliile in legatura cu evenimentul din data de  15.01.2009.De asemenea au solicitat anularea amenzii cu caracter administrativ in cuantum de 1000 lei.
Plangerea nu a fost intemeiata in drept.
In sustinerea plangerii, petentii au depus la dosar, in copie, un set de documente medicale f. 25-27
In cauza a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri, fiind atasat dosarul de urmarire penala nr. _/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria C.
Analizand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, instanta retine urmatoarele:
Prin plangerea prealabila din data de _ , M P a solicitat tragerea la raspundere penala a invinuitilor S I V, S E A, C M S pentru infractiunile prev de art 180 alin 2, 192 alin 2 C.pen si 193 C.pen, intrucat in cursul zilei de _, orele 9 acestia au patruns fara drept in curtea locuintei sale situata in B unde au agresat-o astfel: S I V cu un bat. C M S si S E A cu o caramida si pietre, fapt pentru care a cazut la pamant si si-a pierdut cunostinta.
Prin ordonanta din data de _ in dosarul nr_/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria C., s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor S I V, S E A, C M S, in baza art. 262 pct. 2 lit. a C.proc.pen. coroborat cu art. art. 10 lit. b1 si d C.proc.pen, pentru savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente prev de art 180 alin 2 c.pen si violare de domiciliu prev de art 192 alin 2 C.pen, petentilor fiindu-le cate o amenda administrativa in cunatum de 1000 lei.De asemenea s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor pentru infractiunea de amenintare prev de art 193 c.pen , intrucat lipseste latura obiectiva.
In motivarea ordonantei s-a aratat ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, astfel ca se impune aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ, avand in  vedere imprejurarile in care a fost comisa fapta, consecintele produse si faptul ca C M S nu a mai avut condamnari penale anterioare, iar in ceea ce ii priveste pe S I V si S E A lipsa starii de recidiva.
Impotriva acestei ordonante, petentii au formulat plangere la prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria C,care a formulat cerere de abtinere in cauza. Fiind admisa cererea de abtinere, plangerea petentilor impotriva ordonantei _./P/2009 a fost solutionata de prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul P in sensul respingerii ca neintemeiata prin rezolutia ../II/2/2012,din data de ..12.2012 retinandu-se in motivare ca solutia adoptata corespunde cerintelor de legalitate si temeinicie, fiind in concordanta cu materialul probator administrat.
            In urma analizei intregului material probator administrat in cauza, instanta retine ca singura dovada directa a participarii petentilor la comiterea infractiunii de lovire  sau alte violente si violare de domiciliu care face obiectul dosarului penal in discutie este declaratia martorului C M. Din declaratiile date pe parcursul cercetarilor (filele 23, 24dosar 178/P/2009), reiese ca acesta nu a asistat in mod direct la activitatea concreta de lovire a partii vatamate,sau la patrunderea fara drept a petentilor in curtea partii vatamate M P, afirmatiile acestuia referitoare la faptul ca partea vatamata a fost lovita de C M S  fiind rezultatul preluarii spuselor partii vatamate care i-a indicat ca fusese lovita de persoana anterior mentionata. Singurul aspect perceput in mod direct de catre martor il constituie escaladarea gardului dintre proprietatile M P si S de catre S I V in momentul in care martorul a iesit din casa si a gasit-o pe M P aflata la pamant.
Pentru a se putea antrena raspunderea a unei persoane pentru savarsirea unei fapte chiar daca lipsita de gradul de pericol social al unei infractiuni este nevoie de stabilirea in concret, pe baza de probe, a contributiei respectivei persoane la comiterea respectivei fapte. Or, in speta exista un grad mare de incertitudine cu privire la comiterea faptelor  de catre petenti, incertitudine care le profita acestora si care impiedica demersurile penale pornite impotriva acestora.
In speta, din probatoriul administrat nu reiese cu certitudine participarea petentilor la comiterea faptei de lovire a numitei M P. Faptul ca certificatul medico-legal _/2009 atesta faptul ca aceasta a suferit leziuni ce necesita pentru vindecare 14/15 zile de ingrijiri medicale care s-au produs prin lovire activa cu corp dur, iar parata a declarat ca lovirea sa a fost savarsita de catre cei 3 petenti nu constituie probe suficiente care sa determine concluzia ca cei trei petenti sunt autorii faptei de lovire.
Privitor la faptele celor 3 petenti de a patrunde fara drept in curtea partii vatamate, martorul C M nu a constatat personal decat faptul ca S I V escalada gardul comun dintre proprietate partii vatamate si cea a lui S D  precum si situatia ca la momentul iesirii sale din casa in curte nu se afla nimeni. In ceea ce ii priveste pe ceilalti 2 petenti acesta a afirmat ca C M S se afla in interiorul proprietatii SD, in timp ce S A E a aparut mai tarziu.
Nu vor fi avute in vedere sustinerile petentilor in sensul ca martorul C M este lipsit de discernamant si declaratiile acestuia asadar nu pot fi retinute ca avand valoare probatorie, intrucat actele medicale depuse la dosarul cauzei  reprezinta doar o fisa de observatie a martorului intocmita de catre un medic neurolog si nu atesta lipsa discernamantului martorului.f.25-26
               Instanta are in vedere si imprejurarea ca petentii au negat constant participarea la comiterea faptelor, iar in urma confruntarilor invinuitilor cu persoana vatamata .f.54-59 nu a rezultat o alta situatie de fapt.
               In contextul imprejurarilor retinute, instanta apreciaza ca temeiul juridic al scoaterii de sub urmarire penala a petentilor C M S si S A E, S I V ar fi trebuit sa fie art. 262 pct. 2 lit. a C.proc.pen. coroborat cu art. 11 pct. 1 lit. b raportat la art. 10 lit. c C.proc.pen. (fapta nu a fost savarsita de invinuit sau inculpat) in ceea ce priveste infractiunea prev de art 180 alin  2 c.pen, si nu art. 262 pct. 2 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 11 pct. 1 lit. b C.proc.pen. si art. 10 lit. b1 C.proc.pen, cum in mod gresit s-a dispus prin ordonanta  atacata. In ceea ce il priveste pe S I V raportat infractiunea prev de art 192 alin 2 C.pen temeiul juridic al scoaterii de sub urmarire penala este corect, in timp ce pentru C M S si S A E temeiul juridic al solutiei de scoatere de sub urmarire penala ar fi trebuit sa fie art. 262 pct. 2 lit. a C.proc.pen. coroborat cu art. 11 pct. 1 lit. b raportat la art. 10 lit. c C.proc.pen.
          In legatura cu modalitatea in care se poate schimba temeiul juridic al solutiei de scoatere de sub urmarire penala in plangerea formulata de invinuit impotriva ordonantei Parchetului, instanta arata ca dispozitiile art. 278 ind.1 alin. 8 din Codul pe procedura penala, nu reglementeaza ipoteza in care plangerea impotriva solutiilor de netrimitere in judecata este facuta de catre invinuit, iar temeiul juridic al scoaterii de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ nu a fost corect retinut.
            In acest caz, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 2781 alin. 8 lit. c din Codul pe procedura penala, intrucat s-ar incalca principiul "non reformatio in pejus" privind neagravarea situatiei in propria cale de atac, petentul, dobandind ulterior, dupa retinerea cauzei spre judecare, calitatea de inculpat, pe care nu a avut-o in cursul urmaririi penale. Acest text de lege este aplicabil doar in situatia in care se constata ca solutia de netrimitere in judecata este neintemeiata si se impunea o solutie diametral opusa, respectiv punerea in miscare a actiunii penale, emiterea rechizitoriului si trimiterea in judecat In aceste conditii, trebuie admis ca, in ipoteza cand probatoriul este complet si nu se impune trimiterea cauzei la procuror, in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale, judecatorul are posibilitatea sa schimbe temeiul de drept al solutiei dispuse de procuror, in cadrul aplicarii dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. b din Codul de procedura penala. O asemenea concluzie este in deplina concordanta cu prevederile art. 21 din Constitutia Romaniei si cu interpretarea data art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, prin care este garantat accesul liber la justitie, in sensul ca orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor sale legitime, in conditiile garantarii dreptului la un proces echitabil.
             In acest sens este si decizia nr. 44 din 13 octombrie 2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii, care este obligatorie pentru instante.
            Pentru aceste considerente instanta va admite in parte plangerea formulata de petentii C M S, S EA, S I V, si, in baza art. 278 1 alin. 8 lit. b C.proc.pen., va desfiinta in parte ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicare a unei amenzi cu caracter administrativ  pronuntata la data de  .. in dosarul de urmarire penala nr. /P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria C si confirmata prin rezolutia /II/2/2012 a prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul P in sensul ca va dispune schimbarea temeiului de drept al solutiei cu privire la petentii C M S, S E A, S I V  din art. 262 pct. 2 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 11 pct. 1 lit. b C.proc.pen. si art. 10 lit. b1 C.proc.pen, ,  in art. 262 pct. 2 lit. a C.proc.pen. coroborat cu art. 11 pct. 1 lit. b raportat la art. 10 lit. c C.proc.pen privitor la  infractiunea prev de art 180 alin  2 c.pen. De asemenea va desfiinta  in parte rezolutia sus mentionata in ceea ce priveste infractiunea prev de art 192 alin 2 C.pen, pentru C M S si S A E si va dispune schimbarea temeiului juridic al solutiei de scoatere de sub urmarire penala in art. 262 pct. 2 lit. a C.proc.pen. coroborat cu art. 11 pct. 1 lit. b raportat la art. 10 lit. c C.proc.pen.
         Pe cale de consecinta, va desfiinta masura de obligare a petentilor C M S si S A E la plata amenzii cu caracter administrativ in cuantum de 1000 lei si la plata cheltuielilor judiciare in cuantum de 200 lei fiecare.
Va mentine celelalte dispozitii ale solutiilor atacate.
          In baza art. 192 alin. 3 din Codul de procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.    Judecator,
CIMPOIASU TANISLAV CARMEN ANDREEA