DREPT CIVIL- PARTAJ BUNURI COMUNE DOMENIU ASOCIAT- ACTIUNE OBLICA DOSAR CIVIL
(Hotarare nr. 2249 din data de 07.07.2014 pronuntata de Judecatoria Campina)JUDECATORIA CAMPINA DREPT CIVIL- PARTAJ BUNURI COMUNE DOMENIU ASOCIAT- ACTIUNE OBLICA DOSAR CIVIL NR.334/204/2012 SENTINTA CIVILA NR.2249/07.07.2014
5
Prin Sentinta civila nr.2249/07.07.2014 pronuntata in Dosarul civil nr.334/204/2012 a fost admisa actiunea formulata de reclamanta S.C. L.SRL si insusita de SC C.M.A.D SR (cesionara a S.C. L.SRL) si in consecinta s-a dispus partajul in cota de XA fiecare ale bunurilor comune dobandite de sotii parati in timpul casatoriei constand din teren si constructii conform celor 2 expertize tehnice de specialitate constructii si topometrice, atribuindu-se bunurile paratei iar paratul a fost despagubit cu sulta si totodata au fost obligati in solidar sa plateasca reclamantei suma de 1503 lei cu titlu de despagubiri. Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a avut in vedere urmatoarele: Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Campina sub nr.2309/204/2010 reclamanta S.C. L. SRL prin reprezentantii sai legali a chemat in judecata pe paratii B.M. G. si B. R., pentru a prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna partajul bunurilor comune ale acestora, respectiv imobilul cu nr. cadastral 862 compus din teren in suprafata de 759 mp impreuna cu constructia CI locuinta , C2 anexa in scopul satisfacerii creantei societatii reclamante impotriva paratei debitoare B. M. G.
In motivarea actiunii, s-a aratat ca in baza contractului de colaborare comerciala nr.230/2007 societatea reclamanta a livrat marfa societatii RE & M. L. SRL pentru care s-au emis 7 facturi conform anexelor depuse la dosar. Din valoarea acestora a ramas de achitat suma de 18456,71 lei la care se adauga cheltuielile de executare silita.
Societatea debitoare a emis la data de 6 .05.2009 biletul la ordin seria BPOS3AA nr.0283078 scadent la 11.02.2009 in valoare de 28906,71 lei avalizat de parata si refuzat la plata din lipsa totala de disponibil. Cum cererea de executare silita inaintata la BEJ R.C. C. nu a putut fi solutionata deoarece parata debitoare figureaza inregistrata in evidentele fiscale cu imobilul bun comun impreuna cu sotul sau, avand in vedere disp.art.493 c.p.c. s-a promovat prezenta actiune de partaj in scopul satisfacerii creantei.
In drept, s-au invocat art.33 cod familiei,art. 493 c.p.c.
In dovedirea actiunii, s-au depus la doar inscrisuri: contractul de colaborare comerciala 230/2002, facturile la care s-a facut referire si inscrisuri din dosarul de executare silita (f. 13-20).
Paratii au formulat intimpinare, solicitand respingere a actiunii ca inadmisibila, motivat de eronata modalitate de recuperare a unei datorii rezultate din contract comercial pe calea dreptului civil si eludarea dispozitiilor codului comercial (f.37-38).
Reclamanta a raspuns sustinerilor paratilor prin invocarea art.33, 35 , 47, 106 din Legea 58/1934 cu ref.la calitatea paratei de avalist, calitate in care aceasta este tinuta de plata datoriei in acelasi mod ca acela pentru care a garantat S-a mentionat imprejurarea ca societatea RE & MI. L este insolvabila iar art.13 din contractul 230/2007 indica curtea de arbitraj Galati ca instanta competenta sa solutioneze doar litigiile dintre partile contractante, respectiv c ele doua societati.
S-au depus la dosar cererea de executare silita insotita de alte inscrisuri din dosarul de executare nr.890/2009 al BEJ D. F. L. (f.56-60) precum si notificarea deschiderii procedurii insolventei, certificatul din dosarul 6453/120/2010 al Tribunalului Dambovita-Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal.
A fost solicitat si atasat la dosar in copie dosarul de executare silita nr. 1890/3.11.2009 al BEJ R CC.
Paratii prin aparator au formulat o completare la intimpinare, invocand si exceptia lipsei de interes in promovarea prezentei actiuni cu consecinta respingerii actiunii ca inadmisibila fata de posibilitatea inscrierii societatii reclamante la masa credala dupa investirea titlului executoriu si punerea lui in executare.
Prin sentinta civila nr.1074/04.04.20100 , Judecatoria Campina a admis exceptia lipsei de interes invocata de parati si a respins actiunea formulata de reclamanta SC L SRL G. in contradictoriu cu paratii, ca inadmisibila pentru lipsa de interes.
impotriva Sentintei civile nr. 1074/2011, a formulat recurs reclamanta SC L. SRL ,admis prin Decizia civila nr.1546/29.11.2011 , casata in tot sentinta recurata si trimisa cauza la instanta de judecata pentru continuarea judecatii.
A retinut instanta de control judiciar, ca au fost incalcate dreptul la aparare al reclamantei si principiul contradictorialitatii , exceptia lipsei de interes a reclamantei formulata de intimati nefiind pusa in discutia partilor.
La instanta de fond cauza a fost inregistrata sub nr.334/2012 iar la termenul din 14 mai 2012 a fost respinsa exceptia lipsei de interes invocata de parati prin intampinare.
Au fost solicitate si admise de catre reclamanta probe cu inscrisuri si expertize tehnice topometrice si constructii , iar pentru parati proba cu inscrisuri .
La termenul din 24 septembrie 2012 instanta a luat act de faptul ca reclamanta a cesionat dreptul sau de creanta catre S.C. CM. AND D. SRL G. si a fost introdusa in cauza aceasta societate iar prin adresa depusa la dosar la 22.11.2002 aceasta si-a insusit actiunea promovata de reclamanta intimata.
In cauza paratii au fost amendati de mai multe ori intrucat au refuzat sa primeasca expertul constructii pentru a efectua expertiza dispusa in cauza.
Reclamanta a depus la dosar cerere prin care a solicitat obligarea in solidar a paratilor la plata sumei de 1503 lei reprezentand paguba cauzata prin amanarea judecatii, ca urmare a faptului ca nu au permis expertului accesul in imobil in vederea efectuarii expertizei constructii.
A aratat reclamanta ca suma reprezinta dobanda legala penalizatoare calculata conform art.3 al.21 din OG 13/2011 , iar valoarea la care s-a calculat dobanda legala este suma datorata in prezent de avalist din valoarea biletului la ordin avalizat scazandu-se suma datorata de 5000 lei.
In continuare, reclamanta a aratat ca paratii au pricinuit cu intentie amanarea judecarii cauzei impiedicand exercitarea atributiilor expertului desemnat in cauza.
Paratii au depus la dosar inscrisuri respectiv incheierea din 17.12.2010, notificarea deschiderii procedurii insolventei, tabelul preliminar al creantelor, incheierea de sedinta din 25.02.2011, Tabelul definitiv al creantelor din 07.03.2011 , Lista furnizori creditori, Raport de activitate administrat judecarii, Sentinta civila nr.533/2011, Sentinta civila nr.740/2013, Buletinul procedurilor de insolventa 17045/2013.
Examinand actele si lucrarile dosarului instanta retine in fapt urmatoarele:
In baza relatiilor comerciale, reclamanta intimata SC L. SRL a livrat SC R. L. SRL marfuri pentru plata carora beneficiarii au emis Biletul la ordin BP0531A nr.02883078 la data de 06.05.2009 in valoare de 18906,1 lei , instrument de plata avalizat de parata B. M. G.
Reclamanta a solicitat Biroului Executorului Judecatoresc R. C. punerea in executare a biletului la ordin care a fost refuzat la plata in procedura obisnuita pentru lipsa disponibilitatii.
Creditoarea s-a indreptat impotriva paratei B. M. G. care a avalizat biletul la ordin , astfel incat in conformitate cu definitia avalistului data de art.187 din Norma Cadru 6/1994, aceasta a garantat obligatia asumata de unul dintre debitorii biletului la ordin numit avalizat.
Reclamanta a solicitat ca forma de executare alaturi de celelalte prevazute de lege si vanzarea la licitatie a imobilelor teren si constructii situate in corn. Filipestii de Padure jud. Prahova , bunuri comune ale celor 2 parati , conform Adresei nr.571/2010 (f.26), incheierea nr.4549/2010 a OCPI Prahova -BCPI Campina (f.17-18).
Potrivit disp.art.974 CC , creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorilor, in afara celor strict personale, potrivit dispa.art.400 CPC , impartirea bunurilor comune poate fi hotarata si la cererea partii interesate si in cadrul contestatiei la executare , iar conf. disp.art.493 CPC creditorii personali care au un debitor coproprietar sau codevalmas , nu vor putea urmari partea acestuia din imobile proprietate comuna decat dupa ce se va cere imparteala acestora.
Rezulta asadar, ca actiunea ce face obiectul prezentei cauze de imparteala a bunurilor comune are o natura mixta, in sensul ca pentru promovarea ei este necesar a exista o creanta certa , lichida si exigibila a creditorului contra debitorului, si primul sa aiba un interes.
In cazul in speta, instanta apreciaza ca cele 2 conditii sunt indeplinite de . catre creditoare.
Sustinerile paratilor, in sensul ca reclamanta creditoare trebuia sa se indrepte impotriva societatii debitoare si nu impotriva avalistului precum si apararea in sensul ca societatea debitoare se afla in insolventa , iar creditoarea
s-a inscris la masa credala nu au nici un fel de relevanta in cazul in speta , stiut fiind faptul ca intrarea in insolventa a debitoarei cu consecinta suspendarii de drept a executarii silite, priveste exclusiv persoana debitorului avalizat si nicidecum pe avalist care are un raport juridic distinct cu creditorul , o alta obligatie independenta de cea nascuta intre debitor si creditor, astfel incat poate fi urmarit separat de creditor, chiar in ipoteza intrarii in insolventa a debitorului.
Pe de alta parte, eventualele exceptii, aparari de natura celor anterior analizate ar putea fi invocate intr-o altfel de actiune si nicidecum in prezenta cauza care are ca obiect partaj bunuri comune promovata de creditor.
Instanta mai retine faptul, ca reclamanta a formulat la data de 24.01.2014 o cerere prin care a solicitat obligarea in solidar a paratilor la plata sumei de 1503 lei reprezentand despagubiri pentru paguba cauzata prin amanarea judecarii cauzei ca urmare a faptului ca acestia nu au permis expertului constructor sa efectueze raportul de expertiza suma ce reprezinta dobanda legala conform OG 13/2011.
Conform disp. art.1083 CPC, cel care cu intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea judecarii sau executarii silite, la cererea partii interesate va putea fi obligat de catre instanta de judecata la plata unei despagubiri pentru paguba cauzata prin amanare.
In cazul in speta, paratii au dat dovada de o totala rea credinta impiedicand si nepermitand expertului tehnic constructor insotit si de agentul de politie la solicitarea instantei, sa efectueze raportul de expertiza dispus in cauza , imprejurare fata de care s-au acordat nu mai putin de 14 termene de judecata pentru efectuarea acestei probe si fiind amendati paratii de 4 ori flecare, cu maximul prevazut de lege.
Este cert faptul, ca reclamanta creditoare a fost prejudiciata prin amanarea judecarii cauzei si implicit a executarii silite suferind astfel o paguba cel putin egala cu cea solicitata, reprezentand dobanda legala prin nesolutionarea intr-un termen rezonabil a litigiului.
Astfel fiind , instanta in temeiul disp. art.673 CPC , 493 CC (art.353 NCC ) art.108 ind.3 rap. la art.105 ind. 1 lit.h CPC va admite actiunea completata, si se va dispune partajul bunurilor comune ale partilor constand in teren si constructii conform expertizei topo si constructii efectuate in cauza, in cota de Vi fiecare, prin atribuirea bunurilor paratei debitoare B. M.G si despagubirea paratului B. R. cu contravaloarea cotei de Vi.
Instanta a optat pentru aceasta varianta fata de mentiunea expertului in sensul ca nu se pot face 2 unitati locative (f.274) distincte si fata de solicitarea reclamantei.
Totodata, vor fi obligasi paratii sa plateasca reclamantei suma de 1503 lei reprezentand despagubiri pentru paguba cauzata prin amanarea judecarii cauzei.
In temeiul disp.art.274 CPC vor fi obligati paratii sa plateasca suma de 9061,38 lei reprezentand taxa timbru , onorariu aparatori , onorariu experti , contravaloarea transportului aparatorului reclamantei pe ruta Galati -Campina -Galati.
Nu a avut instanta in vedere si nu a luat in considerare suma de 325 ,46 lei reprezentand taxa de timbru (f.153) pentru repunerea pe rol a cauzei, intrucat reclamanta s-a aflat in culpa atata timp cat suspendarea judecatii cauzei s-a facut pentru neprezentarea partilor si nu s-a solicitat judecarea in lipsa (inclusiv de catre reclamanta care avea interes).
DREPT CIVIL - ACTIUNE IN CONSTATARE
DOSAR NR. 45/204/2013
SENTINTA CIVILA NR. 1710/14.06.2013 Prin actiunea civila inregistrata pe roiul acestei instante sub nr. 45/204/2013 la data de 08.01.2013, reclamanta M.E. a chemat in judecata pe paratul M.A., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa se constate ca vanzarea imobilului situat in corn. T, str. C nr. 305, jud. Prahova, compus din teren in suprafata de 924 m.p. din care 224 m.p. curti si constructii (locuinta C 1 in suprafata construita de 43,07 mp si suprafata utila de 35,30 mp compusa din hol, dormitor, bucatarie, sufragerie, magazie, construita din paianta in anul 1940) si teren arabil 700 m.p. cu nr. cadastral provizoriu 337, corn. T, realizata prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 107/16.01.2003, este in fapt o donatie deghizata; sa se constate revocarea donatiei pentru motive de ingratitudine si sa se dispuna revenirea la situatia anterioara cu consecinta directa a revenirii imobilului in patrimoniul sau. Cu cheltuieli de judecata.
in motivarea cererii s-a aratat ca este bunica paratului, fiind o persoana foarte in varsta, nascuta in anul 1925 si neavand venituri care sa-i asigure existenta, a considerat, la insistentele paratului ca in situatia in care ii va dona acestuia imobilul proprietatea sa, acesta va avea grija de ea si ii va asigura ajutorul necesar atat financiar cat si moral, de care avea nevoie.
Fata de faptul ca mai are si alti mostenitori legali a inteles sa mascheze donatia (legatul) pe care a inteles sa o fac nepotului sau sub forma unui act de vanzare cumparare pe care La incheiat la data de 16.01.2003.
Arata ca nu a primit nici un ban pentru transmiterea imobilului catre nepotul sau, desi in actul de vanzare este trecut un pret al vanzarii si a ramas sa locuiasca si sa foloseasca imobilul, desi in contractul de vanzare cumparare nu s-a instituit nici un drept de uzufruct sau de habitatie in favoarea sa.
Dupa ce a donat imobilul nepotului acesta a avut un comportament relativ normal fata de ea si desi nu si-a indeplinit obligatiile pe care si le asumase decat in mica masura, a considerat ca isi va imbunatati comportamentul si va avea mai multa grija de ea, deoarece starea de sanatate s-a inrautatit si nevoia de ajutor era si mai mare.
Paratul i-a dat sporadic diverse alimente dar niciodata comportamentul sau nu a fost acela al unui om caruia i-ar fi pasat de ea, si incepand cu luna martie sau aprilie 2012 a incetat sa-i mai dea vreun ajutor material, iar comportamentul acestuia a devenit foarte violent si insultator, spunandu-i chiar ca ar fi cazul sa moara mai repede.
Astfel intelege sa revoce donatia pe care i-a facut-o pentru motive de ingratitudine, in ultimul an traind doar cu ajutorul celorlalti nepoti si al vecinilor care i-au asigurat atat hrana cat si ajutorul fizic pentru treburile gospodaresti absolute necesare.
in drept s-au invocat disp. art. 821-831 pct. 3, art. 833, art. 992 din vechiul Cod civil si disp. art. 1020 - 1069 actualul Cod civil.
La termenul de judecata din data de 10.05.2013 reclamanta prin aparator si-a precizat temeiul legal ca fiind dispozitiile indicate in actiune din vechiul cod civil.
Paratul M.A. a formulat intampinare la 29.03.2013 prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
in motivarea intampinarii se arata ca la data de 16.01.2003 a cumparat de la bunica sa un teren in suprafata de 924 mp, din care 224 mp curti constructii si 700 mp arabil, teren situat in intravilanul comunei T., str. C. nr. 305, impreuna cu o casa de locuit existenta pe terenul mentionat. Pretul vanzarii a fost de 20 milioane lei vechi, pe care vanzatoarea, bunica sa i-a primit in intregime de la el in ziua perfectarii contractului de vanzare cumparare la biroul notarului public.
Prin contractul de vanzare cumparare incheiat au precizat ca pretul a fost platit in intregime in data de 16.01.2003, ca nu s-au inteles printr-un alt act ascuns sa se plateasca un pret mai mare, sau sa se stabileasca alte obligatii pentru vreuna dintre parti, precum si ca cele declarate sunt reale si corespund intru totul vointei lor.
Precizeaza ca actul de vanzare cumparare incheiat cu bunica sa, reclamanta M.E., nu a cuprins nici o clauza de intretinere, de uzufruct sau habitatie; dorinta sa la acel moment dat, era ca pe acel teren sa isi construiasca o casa atunci cand isi voi intemeia o familie. Ulterior a plecat din tara in Italia unde locuieste si munceste si in prezent. intrucat nu folosea acel teren si casa de locuit, a permis bunicii sa locuiasca in continuare acolo, avand in vedere varsta inaintata a acesteia. De fiecare data cand a revenit in tara s-a ingrijit de constructia existenta, a investit peste 18000 euro in consolidarea, renovarea si amenajarea locuintei, precum si in imprejmuirea si amenajarea gospodariei.
De asemenea a apreciat ca este datoria sa morala fata de bunica sa, avand in vedere si ca tatal sau, este plecat si nu o mai viziteaza, fara a exista vreo clauza scrisa, sau vreo intelegere intre ei o ajuta pe aceasta.
Solicitarea reclamantei de revocare a contractului de vanzare cumparare nr. 107/16.01.2013 pentru motive de ingratitudine este neintemeiata contractul de vanzare cumparare mentionat nu este un contract de donatie sau vreun contract de vanzare cumparare cu clauza de intretinere, uzufruct sau habitatie, pretul vanzarii fiind platit la incheierea actului notarial, iar revocarea pentru motive de ingratitudine se poate aplica in cazuri prevazute expres si limitativ de disp art. 1023 Cod civil.
La solicitarea partilor s-au incuviintat probe cu inscrisuri, 2 martori si interogatorii, si analizand actele si lucrarile dosarului instanta a retinut ca:
La data de 16.01.2003 partile au incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 107 prin care reclamanta a vandut paratului un teren in suprafata de 924 mp, situat in corn. T., str. C. nr. 305, jud. Prahova, impreuna cu locuinta CI, situata pe acest teren, compusa din hol, dormitor, bucatarie, sufragerie si magazie.
Pretul acestei vanzarii a fost stabilit de parti la suma de 20.000.000 lei (rol), pe care vanzatoarea, reclamanta M.E., a declarat in fata notarului, ca 1-a primit in intregime de la cumparator la data autentificarii actului.
Prin actiune formulata reclamanta solicita a se constata ca actul mai sus mentionat reprezinta o donatie deghizata, donatie pe care intelege a o revoca pentru motive de ingratitudine si in consecinta a se dispune repunerea partilor in situatia anterioara.
Prin concluziile scrise reclamanta invoca in principal disp. art. 845 C. civ., considerand ca beneficiaza de prezumtia ca actul incheiat reprezinta o donatie deghizata, astfel ca sarcina probei revine paratului.
Potrivit art. 845 C. civ. instrainarile de bunuri facute de catre de cuius cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva de uzufruct, succesibililor rezervatari in linie dreapta se prezuma a fi donatii fara sarcini scutite de raport.
Asadar in aceasta ipoteza se instituie o prezumtie de simulatie a actelor de instrainare cu elemente oneroase intre rude in linie dreapta, insa aceasta este de stricta interpretare, astfel ca aceasta nu opereaza in cazul in care este vorba de o vanzare-cumparare pura si simpla, fara instituirea sarcinii unei rente viagere sau a rezervei dreptului de uzufruct, ca in cazul prezentei spete.
De asemenea beneficiarul bunului dobandit trebuie sa aiba la momentul instrainarii calitatea de mostenitor rezervatar prezumtiv al vanzatorului, cerinta neindeplinita in prezenta cauza, intrucat paratul este descendent de gradul II, astfel ca ar fi inlaturat de la mostenire de tatal sau in grad mai apropiat, ca descendent de gradul I.
Sustinerea reclamantei din concluziile scrise, in sensul ca cei 2 fii ai reclamantei si cei 4 nepoti au calitatea de descendenti directi, fiind succesibili rezervatari, toti cu vocatie succesorala, este neintemeiata in primul rand pentru faptul ca reclamanta este inca in viata si nu se poate vorbi de calitatea de mostenitori a descendentilor acesteia.
In al doilea rand unul dintre principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii este acela al proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceiasi clasa, astfel ca fii defunctului sunt rude de gradul intai, iar nepotii de fii sunt rude de gradul al doilea, si deci nepotii de fii sunt inlaturati de la mostenire de catre fii defunctului. in atare situatie cum tatal paratului, este in viata, in cazul in care reclamanta ar deceda, nu paratul ar culege mostenirea acesteia, ci tatal sau impreuna cu celalalt fiu al reclamantei, in nici un caz nepotii.
Astfel dispozitiile art. 845 C. civ. invocate de reclamanta ar fi aplicabile doar dupa deschiderea succesiunii vanzatorului, moment la care se pune problema incalcarii sau nu a cotitatii disponibile.
Cum vanzatoarea este in viata si fata si de celelalte conditii neindeplinite, anterior analizate, prevederile art. 845 C. civ. nu-si gasesc aplicabilitatea in prezenta cauza si ca atare nu se poate sustine ca paratul trebuie sa faca dovada platii pretului si intentiei partilor la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare.
Referitor la neachitarea pretului de catre parat si la intentia partilor sau cel putin la intentia reclamantei de la momentul incheierii actului in litigiu, instanta fata de mentiunile din contract referitoare la primirea pretului de catre reclamanta, dar si la mentiunile din incheierea de autentificate a contractului, unde notarul a precizat ca dupa citirea actului partile au consimtit la autentificarea acestuia si au semnat toate exemplarele in fata sa, a avut in vedere ca prezenta partilor in fata notarului, continutul declaratiilor lor, precum si faptul ca li s-a citit contractul anterior semnarii reprezinta constatari personale ale notarului care fac dovada pana la inscrierea in fals, potrivit art. 1173 C. civ, proba contrara, prin alte mijloace de proba nefiind admisibila.
De aceea, in speta, numai urmandu-se procedura inscrierii in fals s-ar fi putut face dovada necunoasterii continutului contractului.
intrucat reclamanta nu s-a inscris in fals nu poate afirma ca nu a cunoscut continutul contractului incheiat si ca nu ar fi primit pretul, si nici nu poate face aceasta dovada prin proba testimoniala cu martori, neinvocandu-se mei nulitatea absoluta a contractului.
Cu toate acestea instanta constata ca nici martori prezenti nu au confirmat aceasta situatie de fapt invocata de reclamanta.
Astfel chiar martora propusa de reclamanta, C. C. M. a declarat ca a aflat anul trecut ca s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare intre reclamanta si parat, dar nu cunoaste in ce perioada si nici alte conditii in legatura cu acest contract.
Martorul A. A. C, care urmeaza a se casatori cu nepoata reclamantei, a relatat ca nu are cunostinta de nicio intelegere sau contract incheiat intre parti.
De asemenea martorii audiati la propunerea paratului au precizat ca in perioada 2002-2003 partile au incheiat un contract de vanzare-cumparare, iar reclamanta nu si-a aratat niciodata nemultumirea fata de acesta si nici nu a pretins paratului sa o intretina sau sa aiba grija de ea.
in consecinta s-a retinut ca reclamanta nu a facut dovada existentei unei donatii deghizate, iar faptul ca paratul la momentul incheierii contractului nr. 107/16.01.2013, avea numai varsta de 21 ani, nu conduce la prezumtia ca nu ar fi avut mijloacele financiare necesare achitarii pretului, si de altfel existenta unor venituri proprii financiare nu constitui o conditie esentiala a incheierii unui contract de vanzare-cumparare, existand chiar posibilitatea logica ca parintii sa-1 fi ajutat cu bani pe parat, cu atat mai mult cu cat asa cum sustine reclamanta, tatal paratului urma sa primeasca chiar o sulta in urma actului de partaj voluntar nr. 94/15.01.2003.
Instanta are in vedere si faptul ca existenta unei erori cu privire la obiectul unui contract, asa cum sustine reclamanta ca nu ar fi avut reprezentarea incheierii unei vanzarii, nu constituie prezumtia unei donatii deghizate, ci constituie o cauza de nulitate absoluta, neinvocata de reclamanta si nedovedita de altfel.
Fara relevanta si nedovedite sunt si sustinerile reclamantei in sensul ca reclamanta era aproape nevazatoare, in conditiile in care acesta s-a prezentat personal in instanta si aceasta sustinere nu s-a dovedit a fi reala, precum si faptul ca Ia casa paratul a efectuat sau nu anumite lucrari de renovare.
Fata de toate cele anterior retinute instanta a respins cererea reclamantei de a se constata ca vanzarea imobilului din corn. T. reprezinta o donatie deghizata, si in consecinta si celelalte capete de cerere, prin care solicita revocarea donatiei si repunerea in situatia anterioara vor fi respinse ca atare.
S-a mai retinut si faptul ca reclamanta nu a facut nici dovada cazului de revocare a unei donatii pentru ingratitudine, respectiv pentru refuzul de alimente, prevazut de disp. art. 831 alin. 3 C. civ., ceea ce ar fi presupus ca donatorul a avut nevoie si a cerut alimente de la donatar, care - avand posibilitatea - a refuzat sa dea. Refuzul insa nu se sanctioneaza cu revocarea daca donatorul avea rude obligate si in situatia de a-i acorda intretinere.
Reclamanta insasi a precizat faptul ca are 2 fii si 4 nepoti, iar martorii propusi de ea au relatat ca fiul acesteia si 2 nepoate se ocupa de reclamanta si nu cunosc daca reclamanta a solicitat vreodata in mod expres ajutor paratului.
Asadar nici din acest punct de vedere cererea de revocare a pretinsei donatii nu ar putea fi admisa, insa asa cum s-a retinut mai sus ne&candu-se dovada existentei unui contract de donatie, nu poate fi pusa nici problema revocarii acestuia.
Instanta a avut in vedere disp, vechiului cod civil intrucat contractul in litigiu a fost incheiat sub imperiul acestui cod, respectiv la data de 16.01.2003, iar potrivit art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a noului cod civil "Contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea sa."
in temeiul disp. art. 274 C. pr. civ. reclamanta a fost obligata si la plata cheltuielilor de judecata.
Judecator,
SERBANESCU MARILENA ALINA
5
Prin Sentinta civila nr.2249/07.07.2014 pronuntata in Dosarul civil nr.334/204/2012 a fost admisa actiunea formulata de reclamanta S.C. L.SRL si insusita de SC C.M.A.D SR (cesionara a S.C. L.SRL) si in consecinta s-a dispus partajul in cota de XA fiecare ale bunurilor comune dobandite de sotii parati in timpul casatoriei constand din teren si constructii conform celor 2 expertize tehnice de specialitate constructii si topometrice, atribuindu-se bunurile paratei iar paratul a fost despagubit cu sulta si totodata au fost obligati in solidar sa plateasca reclamantei suma de 1503 lei cu titlu de despagubiri. Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a avut in vedere urmatoarele: Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Campina sub nr.2309/204/2010 reclamanta S.C. L. SRL prin reprezentantii sai legali a chemat in judecata pe paratii B.M. G. si B. R., pentru a prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna partajul bunurilor comune ale acestora, respectiv imobilul cu nr. cadastral 862 compus din teren in suprafata de 759 mp impreuna cu constructia CI locuinta , C2 anexa in scopul satisfacerii creantei societatii reclamante impotriva paratei debitoare B. M. G.
In motivarea actiunii, s-a aratat ca in baza contractului de colaborare comerciala nr.230/2007 societatea reclamanta a livrat marfa societatii RE & M. L. SRL pentru care s-au emis 7 facturi conform anexelor depuse la dosar. Din valoarea acestora a ramas de achitat suma de 18456,71 lei la care se adauga cheltuielile de executare silita.
Societatea debitoare a emis la data de 6 .05.2009 biletul la ordin seria BPOS3AA nr.0283078 scadent la 11.02.2009 in valoare de 28906,71 lei avalizat de parata si refuzat la plata din lipsa totala de disponibil. Cum cererea de executare silita inaintata la BEJ R.C. C. nu a putut fi solutionata deoarece parata debitoare figureaza inregistrata in evidentele fiscale cu imobilul bun comun impreuna cu sotul sau, avand in vedere disp.art.493 c.p.c. s-a promovat prezenta actiune de partaj in scopul satisfacerii creantei.
In drept, s-au invocat art.33 cod familiei,art. 493 c.p.c.
In dovedirea actiunii, s-au depus la doar inscrisuri: contractul de colaborare comerciala 230/2002, facturile la care s-a facut referire si inscrisuri din dosarul de executare silita (f. 13-20).
Paratii au formulat intimpinare, solicitand respingere a actiunii ca inadmisibila, motivat de eronata modalitate de recuperare a unei datorii rezultate din contract comercial pe calea dreptului civil si eludarea dispozitiilor codului comercial (f.37-38).
Reclamanta a raspuns sustinerilor paratilor prin invocarea art.33, 35 , 47, 106 din Legea 58/1934 cu ref.la calitatea paratei de avalist, calitate in care aceasta este tinuta de plata datoriei in acelasi mod ca acela pentru care a garantat S-a mentionat imprejurarea ca societatea RE & MI. L este insolvabila iar art.13 din contractul 230/2007 indica curtea de arbitraj Galati ca instanta competenta sa solutioneze doar litigiile dintre partile contractante, respectiv c ele doua societati.
S-au depus la dosar cererea de executare silita insotita de alte inscrisuri din dosarul de executare nr.890/2009 al BEJ D. F. L. (f.56-60) precum si notificarea deschiderii procedurii insolventei, certificatul din dosarul 6453/120/2010 al Tribunalului Dambovita-Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal.
A fost solicitat si atasat la dosar in copie dosarul de executare silita nr. 1890/3.11.2009 al BEJ R CC.
Paratii prin aparator au formulat o completare la intimpinare, invocand si exceptia lipsei de interes in promovarea prezentei actiuni cu consecinta respingerii actiunii ca inadmisibila fata de posibilitatea inscrierii societatii reclamante la masa credala dupa investirea titlului executoriu si punerea lui in executare.
Prin sentinta civila nr.1074/04.04.20100 , Judecatoria Campina a admis exceptia lipsei de interes invocata de parati si a respins actiunea formulata de reclamanta SC L SRL G. in contradictoriu cu paratii, ca inadmisibila pentru lipsa de interes.
impotriva Sentintei civile nr. 1074/2011, a formulat recurs reclamanta SC L. SRL ,admis prin Decizia civila nr.1546/29.11.2011 , casata in tot sentinta recurata si trimisa cauza la instanta de judecata pentru continuarea judecatii.
A retinut instanta de control judiciar, ca au fost incalcate dreptul la aparare al reclamantei si principiul contradictorialitatii , exceptia lipsei de interes a reclamantei formulata de intimati nefiind pusa in discutia partilor.
La instanta de fond cauza a fost inregistrata sub nr.334/2012 iar la termenul din 14 mai 2012 a fost respinsa exceptia lipsei de interes invocata de parati prin intampinare.
Au fost solicitate si admise de catre reclamanta probe cu inscrisuri si expertize tehnice topometrice si constructii , iar pentru parati proba cu inscrisuri .
La termenul din 24 septembrie 2012 instanta a luat act de faptul ca reclamanta a cesionat dreptul sau de creanta catre S.C. CM. AND D. SRL G. si a fost introdusa in cauza aceasta societate iar prin adresa depusa la dosar la 22.11.2002 aceasta si-a insusit actiunea promovata de reclamanta intimata.
In cauza paratii au fost amendati de mai multe ori intrucat au refuzat sa primeasca expertul constructii pentru a efectua expertiza dispusa in cauza.
Reclamanta a depus la dosar cerere prin care a solicitat obligarea in solidar a paratilor la plata sumei de 1503 lei reprezentand paguba cauzata prin amanarea judecatii, ca urmare a faptului ca nu au permis expertului accesul in imobil in vederea efectuarii expertizei constructii.
A aratat reclamanta ca suma reprezinta dobanda legala penalizatoare calculata conform art.3 al.21 din OG 13/2011 , iar valoarea la care s-a calculat dobanda legala este suma datorata in prezent de avalist din valoarea biletului la ordin avalizat scazandu-se suma datorata de 5000 lei.
In continuare, reclamanta a aratat ca paratii au pricinuit cu intentie amanarea judecarii cauzei impiedicand exercitarea atributiilor expertului desemnat in cauza.
Paratii au depus la dosar inscrisuri respectiv incheierea din 17.12.2010, notificarea deschiderii procedurii insolventei, tabelul preliminar al creantelor, incheierea de sedinta din 25.02.2011, Tabelul definitiv al creantelor din 07.03.2011 , Lista furnizori creditori, Raport de activitate administrat judecarii, Sentinta civila nr.533/2011, Sentinta civila nr.740/2013, Buletinul procedurilor de insolventa 17045/2013.
Examinand actele si lucrarile dosarului instanta retine in fapt urmatoarele:
In baza relatiilor comerciale, reclamanta intimata SC L. SRL a livrat SC R. L. SRL marfuri pentru plata carora beneficiarii au emis Biletul la ordin BP0531A nr.02883078 la data de 06.05.2009 in valoare de 18906,1 lei , instrument de plata avalizat de parata B. M. G.
Reclamanta a solicitat Biroului Executorului Judecatoresc R. C. punerea in executare a biletului la ordin care a fost refuzat la plata in procedura obisnuita pentru lipsa disponibilitatii.
Creditoarea s-a indreptat impotriva paratei B. M. G. care a avalizat biletul la ordin , astfel incat in conformitate cu definitia avalistului data de art.187 din Norma Cadru 6/1994, aceasta a garantat obligatia asumata de unul dintre debitorii biletului la ordin numit avalizat.
Reclamanta a solicitat ca forma de executare alaturi de celelalte prevazute de lege si vanzarea la licitatie a imobilelor teren si constructii situate in corn. Filipestii de Padure jud. Prahova , bunuri comune ale celor 2 parati , conform Adresei nr.571/2010 (f.26), incheierea nr.4549/2010 a OCPI Prahova -BCPI Campina (f.17-18).
Potrivit disp.art.974 CC , creditorii pot exercita toate drepturile si actiunile debitorilor, in afara celor strict personale, potrivit dispa.art.400 CPC , impartirea bunurilor comune poate fi hotarata si la cererea partii interesate si in cadrul contestatiei la executare , iar conf. disp.art.493 CPC creditorii personali care au un debitor coproprietar sau codevalmas , nu vor putea urmari partea acestuia din imobile proprietate comuna decat dupa ce se va cere imparteala acestora.
Rezulta asadar, ca actiunea ce face obiectul prezentei cauze de imparteala a bunurilor comune are o natura mixta, in sensul ca pentru promovarea ei este necesar a exista o creanta certa , lichida si exigibila a creditorului contra debitorului, si primul sa aiba un interes.
In cazul in speta, instanta apreciaza ca cele 2 conditii sunt indeplinite de . catre creditoare.
Sustinerile paratilor, in sensul ca reclamanta creditoare trebuia sa se indrepte impotriva societatii debitoare si nu impotriva avalistului precum si apararea in sensul ca societatea debitoare se afla in insolventa , iar creditoarea
s-a inscris la masa credala nu au nici un fel de relevanta in cazul in speta , stiut fiind faptul ca intrarea in insolventa a debitoarei cu consecinta suspendarii de drept a executarii silite, priveste exclusiv persoana debitorului avalizat si nicidecum pe avalist care are un raport juridic distinct cu creditorul , o alta obligatie independenta de cea nascuta intre debitor si creditor, astfel incat poate fi urmarit separat de creditor, chiar in ipoteza intrarii in insolventa a debitorului.
Pe de alta parte, eventualele exceptii, aparari de natura celor anterior analizate ar putea fi invocate intr-o altfel de actiune si nicidecum in prezenta cauza care are ca obiect partaj bunuri comune promovata de creditor.
Instanta mai retine faptul, ca reclamanta a formulat la data de 24.01.2014 o cerere prin care a solicitat obligarea in solidar a paratilor la plata sumei de 1503 lei reprezentand despagubiri pentru paguba cauzata prin amanarea judecarii cauzei ca urmare a faptului ca acestia nu au permis expertului constructor sa efectueze raportul de expertiza suma ce reprezinta dobanda legala conform OG 13/2011.
Conform disp. art.1083 CPC, cel care cu intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea judecarii sau executarii silite, la cererea partii interesate va putea fi obligat de catre instanta de judecata la plata unei despagubiri pentru paguba cauzata prin amanare.
In cazul in speta, paratii au dat dovada de o totala rea credinta impiedicand si nepermitand expertului tehnic constructor insotit si de agentul de politie la solicitarea instantei, sa efectueze raportul de expertiza dispus in cauza , imprejurare fata de care s-au acordat nu mai putin de 14 termene de judecata pentru efectuarea acestei probe si fiind amendati paratii de 4 ori flecare, cu maximul prevazut de lege.
Este cert faptul, ca reclamanta creditoare a fost prejudiciata prin amanarea judecarii cauzei si implicit a executarii silite suferind astfel o paguba cel putin egala cu cea solicitata, reprezentand dobanda legala prin nesolutionarea intr-un termen rezonabil a litigiului.
Astfel fiind , instanta in temeiul disp. art.673 CPC , 493 CC (art.353 NCC ) art.108 ind.3 rap. la art.105 ind. 1 lit.h CPC va admite actiunea completata, si se va dispune partajul bunurilor comune ale partilor constand in teren si constructii conform expertizei topo si constructii efectuate in cauza, in cota de Vi fiecare, prin atribuirea bunurilor paratei debitoare B. M.G si despagubirea paratului B. R. cu contravaloarea cotei de Vi.
Instanta a optat pentru aceasta varianta fata de mentiunea expertului in sensul ca nu se pot face 2 unitati locative (f.274) distincte si fata de solicitarea reclamantei.
Totodata, vor fi obligasi paratii sa plateasca reclamantei suma de 1503 lei reprezentand despagubiri pentru paguba cauzata prin amanarea judecarii cauzei.
In temeiul disp.art.274 CPC vor fi obligati paratii sa plateasca suma de 9061,38 lei reprezentand taxa timbru , onorariu aparatori , onorariu experti , contravaloarea transportului aparatorului reclamantei pe ruta Galati -Campina -Galati.
Nu a avut instanta in vedere si nu a luat in considerare suma de 325 ,46 lei reprezentand taxa de timbru (f.153) pentru repunerea pe rol a cauzei, intrucat reclamanta s-a aflat in culpa atata timp cat suspendarea judecatii cauzei s-a facut pentru neprezentarea partilor si nu s-a solicitat judecarea in lipsa (inclusiv de catre reclamanta care avea interes).
DREPT CIVIL - ACTIUNE IN CONSTATARE
DOSAR NR. 45/204/2013
SENTINTA CIVILA NR. 1710/14.06.2013 Prin actiunea civila inregistrata pe roiul acestei instante sub nr. 45/204/2013 la data de 08.01.2013, reclamanta M.E. a chemat in judecata pe paratul M.A., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa se constate ca vanzarea imobilului situat in corn. T, str. C nr. 305, jud. Prahova, compus din teren in suprafata de 924 m.p. din care 224 m.p. curti si constructii (locuinta C 1 in suprafata construita de 43,07 mp si suprafata utila de 35,30 mp compusa din hol, dormitor, bucatarie, sufragerie, magazie, construita din paianta in anul 1940) si teren arabil 700 m.p. cu nr. cadastral provizoriu 337, corn. T, realizata prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 107/16.01.2003, este in fapt o donatie deghizata; sa se constate revocarea donatiei pentru motive de ingratitudine si sa se dispuna revenirea la situatia anterioara cu consecinta directa a revenirii imobilului in patrimoniul sau. Cu cheltuieli de judecata.
in motivarea cererii s-a aratat ca este bunica paratului, fiind o persoana foarte in varsta, nascuta in anul 1925 si neavand venituri care sa-i asigure existenta, a considerat, la insistentele paratului ca in situatia in care ii va dona acestuia imobilul proprietatea sa, acesta va avea grija de ea si ii va asigura ajutorul necesar atat financiar cat si moral, de care avea nevoie.
Fata de faptul ca mai are si alti mostenitori legali a inteles sa mascheze donatia (legatul) pe care a inteles sa o fac nepotului sau sub forma unui act de vanzare cumparare pe care La incheiat la data de 16.01.2003.
Arata ca nu a primit nici un ban pentru transmiterea imobilului catre nepotul sau, desi in actul de vanzare este trecut un pret al vanzarii si a ramas sa locuiasca si sa foloseasca imobilul, desi in contractul de vanzare cumparare nu s-a instituit nici un drept de uzufruct sau de habitatie in favoarea sa.
Dupa ce a donat imobilul nepotului acesta a avut un comportament relativ normal fata de ea si desi nu si-a indeplinit obligatiile pe care si le asumase decat in mica masura, a considerat ca isi va imbunatati comportamentul si va avea mai multa grija de ea, deoarece starea de sanatate s-a inrautatit si nevoia de ajutor era si mai mare.
Paratul i-a dat sporadic diverse alimente dar niciodata comportamentul sau nu a fost acela al unui om caruia i-ar fi pasat de ea, si incepand cu luna martie sau aprilie 2012 a incetat sa-i mai dea vreun ajutor material, iar comportamentul acestuia a devenit foarte violent si insultator, spunandu-i chiar ca ar fi cazul sa moara mai repede.
Astfel intelege sa revoce donatia pe care i-a facut-o pentru motive de ingratitudine, in ultimul an traind doar cu ajutorul celorlalti nepoti si al vecinilor care i-au asigurat atat hrana cat si ajutorul fizic pentru treburile gospodaresti absolute necesare.
in drept s-au invocat disp. art. 821-831 pct. 3, art. 833, art. 992 din vechiul Cod civil si disp. art. 1020 - 1069 actualul Cod civil.
La termenul de judecata din data de 10.05.2013 reclamanta prin aparator si-a precizat temeiul legal ca fiind dispozitiile indicate in actiune din vechiul cod civil.
Paratul M.A. a formulat intampinare la 29.03.2013 prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
in motivarea intampinarii se arata ca la data de 16.01.2003 a cumparat de la bunica sa un teren in suprafata de 924 mp, din care 224 mp curti constructii si 700 mp arabil, teren situat in intravilanul comunei T., str. C. nr. 305, impreuna cu o casa de locuit existenta pe terenul mentionat. Pretul vanzarii a fost de 20 milioane lei vechi, pe care vanzatoarea, bunica sa i-a primit in intregime de la el in ziua perfectarii contractului de vanzare cumparare la biroul notarului public.
Prin contractul de vanzare cumparare incheiat au precizat ca pretul a fost platit in intregime in data de 16.01.2003, ca nu s-au inteles printr-un alt act ascuns sa se plateasca un pret mai mare, sau sa se stabileasca alte obligatii pentru vreuna dintre parti, precum si ca cele declarate sunt reale si corespund intru totul vointei lor.
Precizeaza ca actul de vanzare cumparare incheiat cu bunica sa, reclamanta M.E., nu a cuprins nici o clauza de intretinere, de uzufruct sau habitatie; dorinta sa la acel moment dat, era ca pe acel teren sa isi construiasca o casa atunci cand isi voi intemeia o familie. Ulterior a plecat din tara in Italia unde locuieste si munceste si in prezent. intrucat nu folosea acel teren si casa de locuit, a permis bunicii sa locuiasca in continuare acolo, avand in vedere varsta inaintata a acesteia. De fiecare data cand a revenit in tara s-a ingrijit de constructia existenta, a investit peste 18000 euro in consolidarea, renovarea si amenajarea locuintei, precum si in imprejmuirea si amenajarea gospodariei.
De asemenea a apreciat ca este datoria sa morala fata de bunica sa, avand in vedere si ca tatal sau, este plecat si nu o mai viziteaza, fara a exista vreo clauza scrisa, sau vreo intelegere intre ei o ajuta pe aceasta.
Solicitarea reclamantei de revocare a contractului de vanzare cumparare nr. 107/16.01.2013 pentru motive de ingratitudine este neintemeiata contractul de vanzare cumparare mentionat nu este un contract de donatie sau vreun contract de vanzare cumparare cu clauza de intretinere, uzufruct sau habitatie, pretul vanzarii fiind platit la incheierea actului notarial, iar revocarea pentru motive de ingratitudine se poate aplica in cazuri prevazute expres si limitativ de disp art. 1023 Cod civil.
La solicitarea partilor s-au incuviintat probe cu inscrisuri, 2 martori si interogatorii, si analizand actele si lucrarile dosarului instanta a retinut ca:
La data de 16.01.2003 partile au incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 107 prin care reclamanta a vandut paratului un teren in suprafata de 924 mp, situat in corn. T., str. C. nr. 305, jud. Prahova, impreuna cu locuinta CI, situata pe acest teren, compusa din hol, dormitor, bucatarie, sufragerie si magazie.
Pretul acestei vanzarii a fost stabilit de parti la suma de 20.000.000 lei (rol), pe care vanzatoarea, reclamanta M.E., a declarat in fata notarului, ca 1-a primit in intregime de la cumparator la data autentificarii actului.
Prin actiune formulata reclamanta solicita a se constata ca actul mai sus mentionat reprezinta o donatie deghizata, donatie pe care intelege a o revoca pentru motive de ingratitudine si in consecinta a se dispune repunerea partilor in situatia anterioara.
Prin concluziile scrise reclamanta invoca in principal disp. art. 845 C. civ., considerand ca beneficiaza de prezumtia ca actul incheiat reprezinta o donatie deghizata, astfel ca sarcina probei revine paratului.
Potrivit art. 845 C. civ. instrainarile de bunuri facute de catre de cuius cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva de uzufruct, succesibililor rezervatari in linie dreapta se prezuma a fi donatii fara sarcini scutite de raport.
Asadar in aceasta ipoteza se instituie o prezumtie de simulatie a actelor de instrainare cu elemente oneroase intre rude in linie dreapta, insa aceasta este de stricta interpretare, astfel ca aceasta nu opereaza in cazul in care este vorba de o vanzare-cumparare pura si simpla, fara instituirea sarcinii unei rente viagere sau a rezervei dreptului de uzufruct, ca in cazul prezentei spete.
De asemenea beneficiarul bunului dobandit trebuie sa aiba la momentul instrainarii calitatea de mostenitor rezervatar prezumtiv al vanzatorului, cerinta neindeplinita in prezenta cauza, intrucat paratul este descendent de gradul II, astfel ca ar fi inlaturat de la mostenire de tatal sau in grad mai apropiat, ca descendent de gradul I.
Sustinerea reclamantei din concluziile scrise, in sensul ca cei 2 fii ai reclamantei si cei 4 nepoti au calitatea de descendenti directi, fiind succesibili rezervatari, toti cu vocatie succesorala, este neintemeiata in primul rand pentru faptul ca reclamanta este inca in viata si nu se poate vorbi de calitatea de mostenitori a descendentilor acesteia.
In al doilea rand unul dintre principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii este acela al proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceiasi clasa, astfel ca fii defunctului sunt rude de gradul intai, iar nepotii de fii sunt rude de gradul al doilea, si deci nepotii de fii sunt inlaturati de la mostenire de catre fii defunctului. in atare situatie cum tatal paratului, este in viata, in cazul in care reclamanta ar deceda, nu paratul ar culege mostenirea acesteia, ci tatal sau impreuna cu celalalt fiu al reclamantei, in nici un caz nepotii.
Astfel dispozitiile art. 845 C. civ. invocate de reclamanta ar fi aplicabile doar dupa deschiderea succesiunii vanzatorului, moment la care se pune problema incalcarii sau nu a cotitatii disponibile.
Cum vanzatoarea este in viata si fata si de celelalte conditii neindeplinite, anterior analizate, prevederile art. 845 C. civ. nu-si gasesc aplicabilitatea in prezenta cauza si ca atare nu se poate sustine ca paratul trebuie sa faca dovada platii pretului si intentiei partilor la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare.
Referitor la neachitarea pretului de catre parat si la intentia partilor sau cel putin la intentia reclamantei de la momentul incheierii actului in litigiu, instanta fata de mentiunile din contract referitoare la primirea pretului de catre reclamanta, dar si la mentiunile din incheierea de autentificate a contractului, unde notarul a precizat ca dupa citirea actului partile au consimtit la autentificarea acestuia si au semnat toate exemplarele in fata sa, a avut in vedere ca prezenta partilor in fata notarului, continutul declaratiilor lor, precum si faptul ca li s-a citit contractul anterior semnarii reprezinta constatari personale ale notarului care fac dovada pana la inscrierea in fals, potrivit art. 1173 C. civ, proba contrara, prin alte mijloace de proba nefiind admisibila.
De aceea, in speta, numai urmandu-se procedura inscrierii in fals s-ar fi putut face dovada necunoasterii continutului contractului.
intrucat reclamanta nu s-a inscris in fals nu poate afirma ca nu a cunoscut continutul contractului incheiat si ca nu ar fi primit pretul, si nici nu poate face aceasta dovada prin proba testimoniala cu martori, neinvocandu-se mei nulitatea absoluta a contractului.
Cu toate acestea instanta constata ca nici martori prezenti nu au confirmat aceasta situatie de fapt invocata de reclamanta.
Astfel chiar martora propusa de reclamanta, C. C. M. a declarat ca a aflat anul trecut ca s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare intre reclamanta si parat, dar nu cunoaste in ce perioada si nici alte conditii in legatura cu acest contract.
Martorul A. A. C, care urmeaza a se casatori cu nepoata reclamantei, a relatat ca nu are cunostinta de nicio intelegere sau contract incheiat intre parti.
De asemenea martorii audiati la propunerea paratului au precizat ca in perioada 2002-2003 partile au incheiat un contract de vanzare-cumparare, iar reclamanta nu si-a aratat niciodata nemultumirea fata de acesta si nici nu a pretins paratului sa o intretina sau sa aiba grija de ea.
in consecinta s-a retinut ca reclamanta nu a facut dovada existentei unei donatii deghizate, iar faptul ca paratul la momentul incheierii contractului nr. 107/16.01.2013, avea numai varsta de 21 ani, nu conduce la prezumtia ca nu ar fi avut mijloacele financiare necesare achitarii pretului, si de altfel existenta unor venituri proprii financiare nu constitui o conditie esentiala a incheierii unui contract de vanzare-cumparare, existand chiar posibilitatea logica ca parintii sa-1 fi ajutat cu bani pe parat, cu atat mai mult cu cat asa cum sustine reclamanta, tatal paratului urma sa primeasca chiar o sulta in urma actului de partaj voluntar nr. 94/15.01.2003.
Instanta are in vedere si faptul ca existenta unei erori cu privire la obiectul unui contract, asa cum sustine reclamanta ca nu ar fi avut reprezentarea incheierii unei vanzarii, nu constituie prezumtia unei donatii deghizate, ci constituie o cauza de nulitate absoluta, neinvocata de reclamanta si nedovedita de altfel.
Fara relevanta si nedovedite sunt si sustinerile reclamantei in sensul ca reclamanta era aproape nevazatoare, in conditiile in care acesta s-a prezentat personal in instanta si aceasta sustinere nu s-a dovedit a fi reala, precum si faptul ca Ia casa paratul a efectuat sau nu anumite lucrari de renovare.
Fata de toate cele anterior retinute instanta a respins cererea reclamantei de a se constata ca vanzarea imobilului din corn. T. reprezinta o donatie deghizata, si in consecinta si celelalte capete de cerere, prin care solicita revocarea donatiei si repunerea in situatia anterioara vor fi respinse ca atare.
S-a mai retinut si faptul ca reclamanta nu a facut nici dovada cazului de revocare a unei donatii pentru ingratitudine, respectiv pentru refuzul de alimente, prevazut de disp. art. 831 alin. 3 C. civ., ceea ce ar fi presupus ca donatorul a avut nevoie si a cerut alimente de la donatar, care - avand posibilitatea - a refuzat sa dea. Refuzul insa nu se sanctioneaza cu revocarea daca donatorul avea rude obligate si in situatia de a-i acorda intretinere.
Reclamanta insasi a precizat faptul ca are 2 fii si 4 nepoti, iar martorii propusi de ea au relatat ca fiul acesteia si 2 nepoate se ocupa de reclamanta si nu cunosc daca reclamanta a solicitat vreodata in mod expres ajutor paratului.
Asadar nici din acest punct de vedere cererea de revocare a pretinsei donatii nu ar putea fi admisa, insa asa cum s-a retinut mai sus ne&candu-se dovada existentei unui contract de donatie, nu poate fi pusa nici problema revocarii acestuia.
Instanta a avut in vedere disp, vechiului cod civil intrucat contractul in litigiu a fost incheiat sub imperiul acestui cod, respectiv la data de 16.01.2003, iar potrivit art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a noului cod civil "Contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea sa."
in temeiul disp. art. 274 C. pr. civ. reclamanta a fost obligata si la plata cheltuielilor de judecata.
Judecator,
SERBANESCU MARILENA ALINA
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016