Infractiunea de Tulburarea ordinii si linistii publice prevazuta de art. 371 C. pen. . Elemente constitutive.

 Prin sentinta penala nr. 1281 din data de 24 noiembrie 2014 s-a dispus, in baza art. 396 alin. 1 si 4 C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. stabileste pedeapsa de 3 (trei) luni inchisoare in sarcina inculpatului Z. A. pentru savarsirea infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice prevazuta de art. 371 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 C. proc. pen. .
In baza art. 83 alin. 1 C. pen. a fost amanata aplicarea pedepsei inchisorii stabilite pe un termen de supraveghere de 2 ani calculat conform art.84 alin.1 C.pen. de la data ramanerii definitive a prezentei.
In baza art. 84 alin. 1 raportat la art. 85 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, s-au stabilit in sarcina inculpatului urmatoarele masuri de supraveghere: sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Constanta, la datele fixate de acesta; sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea; sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta;
In baza art. 84 alin. 2 C.pen. coroborat cu art. 85 alin. 2 lit. b C. pen. si art. 404 alin. 3 teza finala C. proc. pen. a impus inculpatului obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 40 de zile la Caminul pentru Persoane Varstnice Constanta sau Directia de Gospodarire Comunala din cadrul Primariei Constanta , pe baza evaluarii facute de consilierul de probatiune.
In baza art. 404 alin. 4 C. proc. pen. a fost scazuta din durata pedepsei inchisorii stabilite durata retinerii din data de 25.05.2014 si perioada internarii medicale de la 29.05.2014 pana la 02.06.2014 inclusiv.
S-a luat act ca persoana vatamata B.T. nu s-a constituit parte civila.
In baza art. 272 raportat la art. 274 alin. 1 C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata catre stat a cheltuielilor judiciare.
In baza art. 274 alin. 1 teza finala raportat la art. 272 alin. 2 C. proc. pen. au fost acordate onorariile aparatorilor desemnati din oficiu .
2. Pentru a pronunta aceasta solutie instanta a avut in vedere ca la termenul din 20.11.2014, fiindu-i aduse la cunostinta dispozitiile art. 374 alin.4 C.proc.pen., inculpatul a aratat ca recunoaste fapta in modalitatea descrisa in rechizitoriu si a solicitat ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, declaratia sa fiind atasata la dosar .
S-a retinut ca inculpatul Z. A. la data de 24 mai 2014, in jurul orei 14:15, a tulburat ordinea si linistea publica ca urmare a gestului sau de a-l scuipa pe Presedintele Romaniei B.T., in public - respectiv zona terminalului de pasageri din Portul Constanta -, in timpul unei manifestari specifice functiei sale la care asista un numar mare de persoane, atingandu-i astfel in mod grav demnitatea, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tulburare a ordinii si linistii publice prevazuta de art. 371 C. pen. .
S-a retinut ca, potrivit art. 371 C. pen. fapta persoanei care, in public, prin violente comise impotriva persoanelor sau a bunurilor ori prin amenintari sau atingeri grave aduse demnitatii persoanelor, tulbura ordinea si linistea publica se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Cu privire la elementul material al laturii obiective a infractiunii de mai sus, acesta s-a realizat prin fapta inculpatului de a scuipa persoana vatamata B. T. in zona fetei, gest dispretuitor, de natura a o pune pe aceasta din urma intr-o situatie umilitoare, atingandu-i astfel in mod grav demnitatea. S-a avut in vedere ca de fata erau mai multe persoane care au observat in mod direct gestul inculpatului, inclusiv reporteri si cameramani care au surprins momentul in care Presedintele Romaniei a fost scuipat de inculpat si care a fost ulterior dezbatut in mass-media.
In ceea ce priveste urmarea imediata instanta a retinut ca ordinea si linistea publica tin de conduita in public a membrilor societatii, conduita ce trebuie sa fie conforma cu normele dreptului si ale moralei, adoptarea unei conduite contrare fiind de natura sa creeze o stare de pericol pentru relatiile de convietuire sociala.
Prin modalitatea de savarsire a faptei, respectiv cu ocazia unor festivitati prilejuite de organizarea in Portul Constanta a Regatei Marii Negre la care participau un numar mare de persoane, contra unei persoane care indeplinea functia de Presedinte al Romaniei si se afla in interes de serviciu in municipiului Constanta in acea zi, tinand cont de caracterul reprobabil si umilitor al gestului inculpatului ce a determimnat o reactie ferma de dezaprobare si respingere din partea celor din multime, inculpatul a tulburat in mod real ordinea si linistea publica.
Cerinta esentiala a infractiunii (atasata laturii obiective) este de asemenea intrunita, fapta fiind savarsita in zona terminalului de pasageri a Portului Constanta, zona care in data de 24.05.2014 era accesibila publicului, de fata fiind un numar relativ mare de persoane. Or, conform art.184 lit.a C.pen. fapta se considera savarsita in public atunci cand a fost comisa intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nicio persoana.
Fiind o infractiune de pericol legatura de cauzalitate rezulta chiar din savarsirea faptei (ex re), probatoriul administrat in cauza evidentiind fara indoiala ca gestul inculpatului a tulburat ordinea si linistea publica, manifestarile ulterioare ale multimii contrastand cu starea de relativa liniste existenta anterior.
Sub aspectul laturii subiective instanta a constatat ca inculpatul a savarsit fapta cu intentie indirecta conform art. 16 alin. 3 lit. b C. pen. (Legea nr. 286/2009) in sensul ca a prevazut ca actiunile sale vizand lezarea demnitatii persoanei vatamate sunt de natura sa aduca atingere ordinii si linistii publice in circumstantele in care au fost comise si, desi nu a urmarit acest rezultat, a acceptat posibilitatea producerii lui. De altfel spontaneitatea faptei, caracterul nepremeditat, sunt elemente de natura sa justifice forma de vinovatie retinuta de instanta, inculpatul profitand de conjunctura favorabila (faptul ca persoana vatamata a ajuns in dreptul sau).
S-a apreciat ca, linistea publica, vazuta ca atribut al vietii sociale, implica desfasurarea relatiilor interumane in mod pasnic, avand la baza respectul reciproc ce impune evitarea oricarui gest savarsit in public de natura sa aduca atingere demnitatii persoanei si sa produca un sentiment de revolta, de dezaprobare din partea persoanelor ce il percep. In subsidiar norma de incriminare protejeaza si persoana careia ii este afectata in mod grav demnitatea, valoare suprema a statului roman conform art. 1 alin. 3 din Constitutia Romaniei, acesta fiind si motivul pentru care Presedintele Romaniei a participat in calitate de persoana vatamata in cadrul procesului penal. Gestul inculpatului a adus o atingere grava demnitatii persoanei vatamate, a pus-o intr-o situatia umilitoare, jenanta, in contextul in care persoanele prezente se stransesera in numar mare pentru a participa la festivitatile ocazionate de organizarea in Portul Constanta a Regatei Marii Negre, in conditiile in care nu era o manifestare politica.
La stabilirea pedepsei a fost analizata si persoana vatamata T. B., ca prezentandu-se in calitate oficiala de Presedinte al Romaniei - functie de autoritate publica (Titlul III din Constitutia Romaniei) cu rol de reprezentare a statului roman (art. 80 alin. 1 din Constitutia Romaniei). Ignorand in schimb atmosfera de sarbatoare, inculpatul a inteles sa-si exprime frustrarile si opiniile printr-un gest catalogat chiar de el ca fiind de "protest" si care a adus atingere grava demnitatii persoanei vatamate, tulburand totodata ordinea si linistea publica.
Ceea ce imprima totusi faptei o gravitate redusa, impunand stabilirea unei pedepse spre minimul prevazut de lege este tocmai mobilul acesteia, respectiv exprimarea nemultumirilor fata de clasa politica, fata de contextul socio-politic, dupa cum chiar inculpatul a declarat in fata judecatorului.
Vazand prevederile art. 11 alin. 1 si 2 si art. 20 din Constitutie instanta retine ca dispozitiile Conventiei europene a drepturilor omului si jurisprudenta Curtii europene a drepturilor omului fac parte din dreptul intern, astfel incat instanta nationala trebuie sa tina cont de principiile consacrate la nivel european referitoare la libertatea de exprimare, drept garantat de Conventie (art. 10). Importanta deosebita a art. 10 a fost subliniata de Curte pentru prima data in cauza Handyside c. Regatul Unit, idee reluata constant in cauzele ulterioare. Astfel, libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, una dintre conditiile primordiale ale progresului sau si ale implinirii individuale ale membrilor sai. Sub rezerva paragrafului 2 al art.10, ea acopera nu numai afirmatiile sau ideile care sunt primite favorabil sau care sunt considerate inofensive sau indiferente, ci si pe acelea care ofenseaza, socheaza sau ingrijoreaza statul sau un anumit segment al populatiei. Acestea sunt - arata Curtea - cerintele pluralismului, tolerantei si spiritului deschis in absenta carora nu exista "societate democratica".
Jurisprudenta Curtii a evoluat cu timpul, protectia art. 10 intinzandu-se nu doar asupra substantei ideilor si a informatiilor, ci si asupra formei in care sunt exprimate - cauza Shvydka c. Ucraina din 30.10.2014 (par. 31). De altfel, din punctul de vedere al instantei, argumentele Curtii in cauza precitata sunt aplicabile in mare parte inclusiv in cauza de fata.
Plecand de la mobilul infractiunii savarsite de inculpat, tinand cont de notorietatea legaturilor cu anumite partide sau formatiuni politice ale Presedintelui Romaniei - persoana vatamata in prezenta cauza (participand asadar la viata politica), instanta a considerat ca gestul inculpatului a reprezentat o forma de protest (total inadecvata) fata de politicieni in general si fata de persoana vatamata in special, incadrandu-se in notiunea de "exprimare" a opiniilor politice.
Curtea de altfel precieaza ca a analizat numeroase forme de exprimare care s-au incadrat in prevederile art. 10, facand referire la cauza Faber c. Ungaria in care a apreciat ca infatisarea pentru scurt timp, in public, langa cladirea Parlamentului, a mai multor articole de imbracaminte murdare, menite sa reprezinte "rufele murdare ale natiunii" reprezinta o forma de exprimare a convingerilor politice.
In cauza Shvydka c. Ucraina reclamanta, membra a partidului de opozitie condus de doamna Tymoshenko, a dezatasat de la coroana depusa de Presedintele Ucrainei la monumentul unui poet faimos, cu ocazia Zilei Independentei, panglica pe care era scris numele presedintelui, fara a deteriora coroana in sine, de fata fiind mai multe persoane. Tinand cont de conduita reclamantei si de imprejurarile cauzei, Curtea a apreciat ca prin actul sau aceasta a incercat sa transmita celor din jur opinia sa fata de Presedinte, iar condamnarea acesteia la o pedeapsa de 10 zile de inchisoare a fost considerata o ingerinta in libertatea ei de exprimare - fiind cercetata intr-o procedura administrativa pentru huliganism.
In aceste conditii, desi gestul inculpatului este mult mai grav decat cel al reclamantei, instanta a apreciat ca acesta se incadreaza in notiunea de libertate de exprimare, pedeapsa ce urmeaza a-i fi aplicata urmarind un scop legitim - protejarea ordinii publice si a demnitatii persoanei. Instanta a avut in vedere si ca pedeapsa stabilita si modalitatea de executare nu sunt disproportionate in raport de scopul urmarit in conditiile in care gravitatea pedepsei aplicata de instantele nationale a stat nu de putine ori la condamnarea Romaniei in fata Curtii de la Strasbourg (de exemplu in cauza Cumpana si Mazare c. Romaniei).
Inculpatul Z. A. are 40 de ani, este necasatorit, nu are antecedente penale si nu a fost sanctionat contraventional, fiind absolvent de studii superioare si avand o inteligenta peste medie. In fata instantei inculpatul a aratat ca intre timp si-a gasit un loc de munca, salariul sau fiind de aproximativ 1.500 de lei, a regretat inca din cursul urmaririi penale fapta comisa, avand o atitudine pozitiva inclusiv in ultimul cuvant in care a evidentiat teama sa de inchisoare si a solicitat clementa din partea instantei.
Punand in balanta gravitatea faptei inculpatului, imprejurarea ca a lezat demnitatea unei persoane publice care se poate insa astepta si la astfel de gesturi, tinand cont de principiile ce reies din jurisprudena Curtii europene a drepturilor omului, instanta a stabilit pedeapsa mentionata, fiind totodata asigurata si exemplaritatea pedepsei, aceasta fiind de natura sa ii atentioneze pe cei care ar intentiona sa savarseasca astfel de gesturi ca nu vor ramane nepedepsiti, ca indiferent de simpatiile sau antipatiile fata de anumite persoane publice trebuie pastrata o atitudine decenta in exprimarea opiniilor, fie ele si politice, fara a leza demnitatea persoanelor si fara sa tulbure ordinea si linistea publica.
In ceea ce priveste necesitatea aplicarii pedepsei, fata de considerentele anterioare, instanta a constatat ca in cauza pedeapsa stabilita este mai mica de 2 ani inchisoare (3 luni inchisoare), inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii, si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, iar in raport de persoana acestuia, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii si de posibilitatile sale de indreptare - raportul de expertiza psihiatrica evidentiind ca inculpatul nu prezinta pericol pentru societate -, avand in vedere si principiile decurgand din jurisprudenta C.E.D.O., instanta a apreciat ca aplicarea imediata a unei pedepse nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata, supraveghere care in cazul inculpatului ar putea avea un caracter constructiv pe plan personal si profesional.
Nefiind vorba de o solutie de condamnare, simpla stabilire a unei pedepse cu inchisoare nu constituie o ingerinta disproportionata in dreptul la libera exprimare a inculpatului; desi reprezentantul Ministerului Public a solicitat suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere (ceea ce ar fi implicat condamnarea inculpatului), instanta considera ca o solutie in acest sens ar fi in vadita disproportie cu gravitatea faptei si persoana inculpatului si ar fi de natura sa constituie o ingerinta care, desi justificata, nu ar fi necesara intr-o societate democratica.
Hotararea a ramas definitiva prin decizia nr. 305/P/2015 a Curtii de Apel Constanta la data de 09.04.2015.