Proces-verbal privind distribuirea intre asociati a dividendelor din profitul ramas nerepartizat din anul 2011. Calificarea juridica a acestui act. Neintrunirea conditiilor de admisibilitate pentru emiterea unei ordonante de plata

Contracte

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta la data de 26.01.2015 sub numarul de dosar 3152/212/2015, creditorul V.D.a chemat in judecata pe debitorul D.R.G. solicitand instantei sa emita o ordonanta de plata pentru suma de 20.000 euro, reprezentand debit restant, la care sa se adauge cheltuielile de judecata.
In motivarea cererii, s-a aratat ca partile au calitatea de asociati in cadrul unei societati comerciale cu sediul in Bulgaria, L.S.C., fiecare dintre ele avand o cota de participare egala, de 50% la capitalul social, precum si drepturi corespunzatoare asupra beneficiilor realizate.
A mai precizat creditorul ca in anul 2013 au fost distribuite dividende catre cei doi asociati, prin procesul-verbal nr. 5/25.03.2013 stabilindu-se ca dividendele sunt in suma totala de 82.350 leva, echivalentul a 42.105 euro, urmand a fi virate in integralitate debitorului, acesta confruntandu-se la momentul respectiv cu dificultati de ordin financiar. In cadrul aceluiasi act juridic s-a specificat ca debitorului ii incumba obligatia de a pune la dispozitia creditorului jumatate din suma primita. Practic, partile au incheiat un contract de imprumut, fara termen de rambursare fixat, iar debitorul nu si-a indeplinit obligatia de restituire a sumei de 20.000 euro, a mai invederat creditorul.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 1014 si urmatoarele C.proc.civ.
In probatiune, s-a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Cererea de emitere a ordonantei de plata a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 200 lei, conform art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Prin intampinarea depusa la data de 25.02.2015, debitorul D.R.G. a solicitat respingerea cererii de emitere a ordonantei de plata si obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecata.
In aparare, debitorul a aratat ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate ale procedurii speciale a ordonantei de plata, pretinsa creanta nefiind exigibila intrucat termenul de plata nu a fost stabilit. Mai mult decat atat, partile nu au incheiat un contract de imprumut astfel incat sa existe in sarcina debitorului obligatia de restituire a sumei de 20.000 euro. Totodata, s-a invederat ca izvorul creantei afirmate nu este un contract civil incheiat intre parti, iar apararile formulate au caracter contencios, fiind necesara administrarea unui probatoriu complex incompatibil procedurii ordonantei de plata.
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 205 C.proc.civ., art. 453, art. 1013 C.proc.civ.

In cauza, instanta a incuviintat la solicitarea ambelor parti proba cu inscrisuri, in cadrul careia au fost depuse la dosar inscrisuri in fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul.

Analizand materialul probator administrat, instanta expune urmatoarele considerente:
In fapt, la data de 25.03.2013, societatea comerciala L.S.C., ai carei asociati sunt creditorul V.D.si debitorul D.R.G., a incheiat procesul-verbal nr. 5 (f. 9) prin care s-a hotarat sa fie distribuite dividende din profitul ramas nerepartizat din anul 2011, in suma totala de 82350,73 leva. S-a convenit ca aceasta suma, 42105,26 echivalent in euro, sa fie transferata intr-un cont in euro deschis pe numele paratului, care va pune la dispozitie ? din aceasta lui Dragos Vieru (proportional cu cota de participare la capitalul social).
Din extrasul de cont curent nr. 23/02.04.2013 (f. 11-12), instanta retine ca societatea comerciala L.S.C. a transferat debitorului suma de 40.000 euro care, pana in prezent, a ramas in exclusivitate la dispozitia sa, aspect recunoscut de catre ambele parti litigante.
  In drept, astfel cum dispune art. 1013 alin. (1) C.proc.civ., procedura speciala a ordonantei de plata se aplica creantelor certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract civil, inclusiv din cele incheiate intre un profesionist si o autoritate contractanta, constatat printr-un inscris sau determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege.
Din analiza textului de lege evocat se desprind conditiile speciale de admisibilitate ale actiunii pe calea ordonantei de plata, care trebuie intrunite cumulativ. Astfel, in primul rand, creditorul trebuie sa aiba o creanta a carei obligatie corelativa consta in indatorirea debitorului de a plati o suma de bani. In al doilea rand, creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila. A treia conditie de admisibilitate se refera la izvorul obligatiei, acesta trebuind sa fie un contract civil.
Caracterul cert, lichid si exigibil al creantei se determina in conformitate cu prevederile art. 662 alin. (2) C.proc.civ. Astfel, o creanta are caracter cert atunci cand existenta ei neindoielnica rezulta din titlu, prin notiunea de "titlu" intelegandu-se actul de creanta autentic sau neautentic emanat de la debitor sau recunoscut de catre acesta. Creanta este lichida atunci cand obiectul ei este determinat sau cand actul de creanta contine elemente care permit stabilirea lui, iar conditia exigibilitatii este indeplinita atunci cand obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este decazut din beneficiul termenului de plata.
Examinand inscrisurile atasate la dosar, instanta apreciaza cu nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate ale procedurii simplificate a ordonantei de plata prevazute de art. 1013 alin. (1) C.proc.civ.
In acest sens, natura juridica a izvorului creantei afirmate este incerta, din procesul-verbal nr. 5/25.03.2013 rezultand doar obligatia de a pune la dispozitia creditorului jumatate din dividendele repartizate asociatilor societatii L.S.C.. Instanta nu poate retine incheierea unui contract de imprumut de consumatie materializat, ca instrumentum, in procesul-verbal mentionat, in lipsa unor dovezi care sa ateste ca partile au convenit ca 50% din dividende sa fie remise debitorului cu titlu de imprumut. Intrucat debitorul contesta insasi natura juridica a contractului, instanta apreciaza ca se impune administrarea unui probatoriu complex incompatibil cu procedura simplificata a ordonantei de plata, considerand necesara administrarea probei cu interogatoriul luat partilor si, eventual, a probei testimoniale in conditiile art. 309 alin. (4) pct. 6 C.proc.civ. pentru lamurirea clauzelor actului juridic.
Mai mult decat atat, chiar daca actul juridic ar putea fi calificat drept contract de imprumut, creanta pretinsa nu are caracter exigibil. Imprumutul de consumatie este contractul prin care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie dupa o anumita perioada de timp aceeasi suma de bani sau cantitate de bunuri de aceeasi natura si calitate. Potrivit art. 2162 alin. (1) C.civ., daca nu a fost convenit un termen de restituire, acesta va fi stabilit de instanta, tinandu-se seama de scopul imprumutului, de natura obligatiei si a bunurilor imprumutate, de situatia partilor si de orice alta imprejurare relevanta. In raport de aceasta prevedere, in masura in care actul juridic ar fi calificat drept contract de imprumut, cata vreme partile nu au convenit, de comun acord, asupra datei scadentei obligatiei de restituire a sumei de bani, iar instanta de judecata nu a stabilit un termen de restituire, caracterul exigibil al creantei ar fi afectat, nefiind incidenta asadar procedura reglementata de dispozitiile Titlului IX C.proc.civ. In ceea ce priveste sustinerea creditorului privind stabilirea termenului de rambursare de 15 zile in cuprinsul somatiei de plata, transmisa in concordanta cu art. 1014 C.proc.civ., instanta retine ca termenul de restituire a imprumutului trebuie fixat prin vointa comuna a partilor contractante ori, in lipsa, prin dispozitia instantei de judecata, somatia de plata fiind un act juridic unilateral ce nu poate suplini consimtamantul imprumutatului.
Fata de considerentele aratate in precedent, nefiind indeplinite conditiile de admisibilitate ale procedurii ordonantei de plata, apreciind de prisos analizarea celorlalte aparari formulate de debitor in sprijinul pozitiei sale procesuale, instanta urmeaza sa respinga cererea creditorului V.D.de emitere a ordonantei de plata, ca inadmisibila.
In referire la cererea debitorului D.R.G. de acordare a cheltuielilor de judecata, instanta o va respinge ca neintemeiata fata de faptul ca, desi creditorul a cazut in pretentii, aflandu-se in culpa procesuala, din inscrisurile depuse la dosar nu rezulta efectuarea unor cheltuieli de judecata in pricina de fata de catre debitor.