plangere contraventionala HG 984/2005

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul BIL si pe intimata DIRECTIA SANITARA  VETERINARA SI PENTRU  SIGURANTA ALIMENTELOR A, avand ca obiect - plangere contraventionala HG 984/2005.

INSTANTA

  Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin plangerea contraventionala inregistrata pe rolul acestei instante la data de 06.03.2014,  petentul BIL a solicitat, in contradictoriu cu intimatul Directia Sanitara Veterinara si Pentru Siguranta Alimentelor A, anularea procesului-verbal de contraventie serie AG nr. 002514  incheiat la data de 20.02.2014.
In motivare, petentul a aratat ca, in ziua de 22.02.2014, s-a deplasat impreuna cu fratele sau BM si un consatean PS la targul de animale din comuna S de unde a achizitionat doi purcei. Acesta a precizat ca nu cunostea faptul ca trebuie sa detina documente insotitoare pentru animal si ca a presupus ca daca vanzatorului i s-a permis accesul in targ acesta indeplineste conditiile prevazute de lege. La iesirea din targ, a fost oprit de agentii DSV A care i-au solicitat documentele animalelor.
Cu aceasta ocazie, petentul le-a explicat agentilor ca nu detine astfel de documente, ca tocmai a achizitionat animalele, fapt pentru care a mers si l-a adus pe vanzator. Astfel, petentul a aflat ca nici acesta nu avea asupra lui documentele insotitoare, desi conform art. 5 din Norma sanitar-veterinara privind conditiile sanitar-veterinare de functionare a targurilor de animale vii, pot avea acces in targuri numai animalele vii identificate si inregistrate potrivit legii, insotite de documentele sanitar-veterinare.
De asemenea, petentul a mai invederat instantei ca, in targul respectiv, nu sunt puse anunturi care sa arate obligativitatea detinerii acestor documente de catre comercianti, chiar daca aceasta practica ar fi necesara, in opinia petentului, intrucat in zonele rurale, sunt oameni care nu cunosc legislatia in domeniu. Astfel, autoritatile si administratorii targurilor ar trebui sa ia masuri suplimentare de prevenire si protejare a cetatenilor.
Prezenta vanzatorului de la care petentul a achizitionat animalele denota faptul ca administratorul a incalcat legea si ca reprezentantii DSV nu si-au facut datoria, deoarece nu i-au controlat pe comercianti.
In opinia petentului, sanctiunea aplicata este exagerata in raport de fapta comisa si de gravitatea acesteia. Agentul constatator ar fi putut sa ii aplice un avertisment, mai ales ca petentul este la prima abatere de acest gen, animalele erau cumparate pentru sine, deci nu reprezentau un risc pentru altcineva, nu cunostea legislatia in domeniu, iar administratorul targului nu i-a protejat interesele.
Totodata, petentul considera ca procesul-verbal este nul absolut, intrucat nu este mentionata data savarsirii faptei ceea ce contravine dispozitiile art. 17 din OG nr. 2/2001.
In drept, petentul a invocat dispozitiile OG nr. 2/2001.
In probatiune, acesta a solicitat administrarea probei cu inscrisuri. In consecinta, acesta a depus la dosar procesul-verbal contestat (fila 3)
Cererea a fost legal timbrata, dovada achitarii taxei de timbru in valoare de 20 de lei fiind depusa la dosar (fila 10).
La data de 09.04.2014, intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In fapt, aceasta a aratat ca in data de 20.02.2014, o echipa de medici veterinari-inspectori  a efectuat un control  in targul din comuna S. Cu aceasta ocazie, petentul a fost depistat si sanctionat contraventional pentru faptul ca nu a prezentat la control documentele de proveninta a celor doua suine. Animalele au fost aduse in targ si scoase la vanzare, fara indeplinirea conditiilor legale de comercializare, respectiv fara a poseda formular de miscare si certificat sanitar - veterinar pentru suine vii. Or, conform art. 3 lit. a pct. 2 din HG nr. 894/2004 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitar veterinare, vanzarea sau instrainarea cu orice titlu, cumpararea ori luarea in proprietate cu orice titlu a animalelor fara documentele prevazute de legislatia sanitara-veterinara constituie contraventie si se sanctioneaza conform art. 4 lit. a) pct. 3 din HG nr. 894/2004.
In ceea ce priveste motivele invocate de petent, intimata a precizat ca acestea sunt neintemeiate, in partea introductiva a procesului-verbal fiind mentionate datele personale ale agentului constatator, data la care a constatat savarsirea contraventiei, faptele savarsite de acesta. Astfel sunt indeplinite dispozitiile art. 17 din OG nr. 2/2001. Celelalte afirmatii reprezinta, in opinia intimatei, o incercare de a induce in eroare instanta de judecata.
In drept, petenta a invocat dispozitiile OG nr. 2/2001, HG nr. 894/2004, OG nr. 42/2004.
In probatiune, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri.
La data de 29.04.2014, petentul a depus raspuns la intampinare. Acesta a aratat ca recunoaste savarsirea faptei, insa aceasta a fost determinata de neglijenta si indiferenta organizatorului si a angajatilor targului care au permis accesul unor persoane si animale care nu indeplineau conditiile legale, neglijenta organelor de control care nu au verificat comerciantii, ci pe cumparatorii de buna-credinta si necunoasterea legislatiei in domeniu de catre petent.
Totodata, din intampinarea depusa de intimata, reiese ca petentul a fi fost vanzator, insa din formularea-procesului verbal rezulta ca a fost cumparator. De asemenea, acesta a sustinut ca se impune anularea procesului-verbal pe motiv ca nu a fost mentionata data savarsirii faptei.
In subsidiar, petentul a solicitat inlocuirea sanctiunii aplicate cu avertismentul.
La termenul din 18.09.2014, instanta a incuviintat administrarea probei cu inscrisurile depuse la dosar.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
La data de 22.02.2014 a fost intocmit procesul-verbal de constatare a contraventiei serie AG nr.002514,  prin care s-a retinut faptul ca petentul, aflandu-se in targul de animale S, a achizitionat doua suine fara documentele prevazute de legislatia sanitar veterinara. Fapta constituie contraventie potrivit art. 3 lit. a) pct. 2 din HG 984/2005, iar petentului i s-a aplicat o amenda contraventionala de 600 lei .
Instanta constata ca fapta imputata petentului este aceea de a cumpara cele doua animale, si nu de a le pune in vanzare, intrucat modalitatea de formulare a procesului-verbal este ambigua, in sensul ca petentul a fost surprins in targul animale vii cu doi porci la vanzare (cumparare) fara documente legale. Avand in vedere ca procesul-verbal confirma in parte varianta prezentata de petent, instanta va retine ca situatia de fapt este cea aratata de petent.
In privinta legalitatii procesului-verbal, instanta constata ca acesta respecta toate conditiile de forma prevazute de art.17 din O.G. 2/2001 sub sanctiunea nulitatii absolute. Instanta nu poate retine motivul de nulitate invocat de petent, in sensul ca in procesul - verbal nu este mentionata data savarsirii faptei. Din cuprinsul acestuia, rezulta neindoielnic ca fapta a fost savarsita la momentul incheierii procesului-verbal, respectiv 20.02.2014. Totodata, prezenta petentului la momentul intocmirii acestuia confirma faptul ca data incheierii procesului-verbal este si data constatarii savarsirii contraventiei. De altfel, si petentul a recunoscut ca procesul-verbal a fost incheiat in momentul constatarii comiterii faptei retinute in sarcina sa.
In ceea ce priveste conditiile de fond ale procesului-verbal, instanta constata ca potrivit art. 21 din OG nr. 42/2004 aprobata prin Legea 215/2004, miscarea interna, importul, tranzitul, exportul si comertul cu animale vii sunt supuse certificarii astfel ca animalele vii pentru a fi obiectul comertului trebuie sa fie insotite de un certificat veterinar si, dupa caz, de alte documente pentru atestarea indeplinirii cerintelor veterinare si de conformitate. Fapta retinuta in sarcina sa a fost corect incadrata in dispozitiile art. 3 lit. a) pct. 2 din H.G. nr. 984/2004 care stabileste ca reprezinta contraventie cumpararea ori luarea acestora in proprietate cu orice titlu, fara documentele prevazute de legislatia sanitara veterinara.
Cat priveste legalitate sanctiunii aplicate, instanta constata ca potrivit aceluiasi text de lege, fapta se pedepseste cu amenda de la 600 de lei la 1200 lei astfel ca sanctiunea aplicata petentului este legala.
Sub aspectul temeiniciei, instanta retine ca petentul a recunoscut ca a cumparat animalele fara a solicita documentele sanitar-veterinare, insa aceasta a indicat anumite motive care, in opinia acestuia, au determinat savarsirea acestei faptei.
Faptul ca nu il cunostea pe vanzator si ca acesta nu i-a predat aceste certificate nu il exonereaza de vina. De asemenea, nici o posibila culpa a organizatorului targului de animale nu conduce la o alta concluzie. Incalcarea normelor legale de o alta persoana nu are drept consecinta inlaturarea raspunderii petentului.
In egala masura, instanta constata ca petentul invoca drept cauza a savarsirii contraventiei faptul ca nu cunostea legislatia in materie. Unul din principiile fundamentale de drept este acela ca nimeni nu poate invoca necunoasterea legii in favoarea sa (nemo censetur ignorare legem). Aplicabilitatea acestuia in sistemul de drept romanesc rezulta chiar din art. 1 alin. 5 din Constitutie care reglementeaza obligatia de a respecta legilor. Publicarea in Monitorul Oficial a legilor vizeaza tocmai acest aspect, intrucat, astfel, se aduc la cunostinta publicului normele care reglementeaza relatiile sociale pentru ca pe viitor acestia sa poata sa le respecte.
Prin urmare, instanta constata ca apararea formulata de petent nu inlatura raspunderea contraventionala a acestuia.
Instanta nu poate retine nici sustinerea petentului referitoare la neglijenta organelor de control. Tocmai faptul ca acesta a fost sanctionat pentru incalcarea prevederilor legale care conditioneaza cumpararea animalelor si a produselor animale de detinerea certificatelor sanitar-veterinare demonstreaza ca acestea si-au indeplinit atributiile. Art. 3 lit. a) pct. 2 din HG 984/2005 sanctioneaza in egala masura fapta de a vinde animale, fara a avea documentele insotitoare si fapta de a le cumpara in aceleasi conditii. Astfel, nu se poate retine ca acestia trebuiau sa sanctioneze cu preponderenta comerciantii.
Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care statul respecta limite rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v. Franta, hotararea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forta probanta a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, putandu-se reglementa importanta fiecarui mijloc de proba, insa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul (cauza Bosoni v. Franta, hotararea din 7 septembrie 1999).
In decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronuntata in cauza Ioan Pop c. Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reiterat faptul ca prezumtiile de fapt si de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Conventia neinterzicandu-le in principiu. Ceea ce Conventia impune, insa, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Conventie, este tocmai ca o anumita proportie intre acestea si prezumtia de nevinovatie instituita in favoarea acuzatului, sa fie respectata, fiind necesar a se tine cont in analiza proportionalitatii, pe de o parte, de miza concreta a procesului pentru individ si, pe de alta parte, de dreptul sau la aparare (a se vedea, Salabiaku c. Frantei, 7 octombrie 1988, par. 28; Anghel c. Romaniei, par. 60).
Persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) in cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional (cauza Anghel c. Romaniei, hotararea din 4 octombrie 2007, cauza Neata c. Romaniei, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Avand in vedere aceste principii, instanta constata ca petentului i s-a acordat posibilitatea de a obtine administrarea unor probe din care sa rezulte netemeinicia procesului-verbal de contraventie. Cu toate acestea, petentul nu a reusit sa aduca nici macar o proba prin care sa inlature prezumtia de legalitate si temeinicie de care se bucura actul de constatare a contraventiei.
In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii contraventionale aplicate, in raport cu dispozitiile art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, instanta constata ca sanctiunea constand in amenda contraventionala in cuantum de 600 lei nu este proportionala prin raportare la gradul de pericol social al faptei savarsite. Fapta de a cumpara doua animale, in interes personal, fara a detine certificate sanitar-veterinare, prezinta un grad de pericol social redus, iar aplicarea sanctiunii constand in avertisment este apta pentru atingerea scopului legii contraventionale. Totodata, instanta va avea in vedere ca petentul este la prima fapta de aceasta natura.
Chiar daca sanctiunea aplicata petentului a fost stabilita in valoarea minima prevazuta de lege, instanta apreciaza ca aceasta nu corespunde cu pericolul social creat prin fapta retinuta in sarcina sa. Orice sanctiune juridica, inclusiv cea contraventionala, nu reprezinta un scop in sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca in toate cazurile sa se aplice sanctiunea amenzii. Sanctiunile juridice nu constituie mijloace de razbunare a societatii, ci de prevenire a savarsirii faptelor ilicite si de educare a persoanelor vinovate. Or, in cauza, instanta apreciaza ca scopul sanctiunilor contraventionale se realizeaza si prin aplicarea unei masuri de atentionare a contravenientului fara aplicarea amenzii contraventionale.
Fata de aceste considerente, instanta urmeaza sa admita in parte plangerea formulata de petent si sa dispuna inlocuirea amenzii in valoare de 600 lei, aplicata prin procesul-verbal anterior mentionat, cu sanctiunea avertismentului. PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE: Admite in parte plangerea contraventionala formulata de petentul BIL, domiciliat in comuna M, judetul A, in contradictoriu cu Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor A.
Inlocuieste amenda contraventionala de 600 lei, aplicata prin procesul-verbal seria AG nr. 002514 din 20.07.2014, cu sanctiunea avertismentului.
Cu drept de apel in 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecatoria Costesti.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 02.10.2014.