infractiuni art. 208 - 209, 293 Cod penal
(Sentinta penala nr. 160 din data de 02.07.2009 pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges-Arges)Dosar nr. 1085/216/2009 art. 208 - 209, 293 Cod penal R O M A NI A
JUDECATORIA CURTEA DE ARGES JUDETUL ARGES
SENTINTA PENALA NR. 160
Sedinta publica din 02 iulie 2009
Completul compus din:
Presedinte: M.B.
Grefier: M.U. Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges
reprezentat prin procuror: N.M. Pe rol, solutionarea procesului penal inregistrat la data de 15 mai 2009, privind pe inculpatele C.V. in prezent aflata in stare de arest preventiv la Penitenciarul Colibasi, judetul Arges, trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal si de art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, prin rechizitoriul intocmit la data de 14 mai 2009 in dosarul de urmarire penala numarul 682/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, judetul Arges, si C.J. in prezent aflata in stare de arest preventiv la Penitenciarul Colibasi, judetul Arges, trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza a II-a Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, prin acelasi rechizitoriu.
Dezbaterile in cauza au fost consemnate potrivit dispozitiilor art. 304 Cod procedura penala.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns inculpatele, C.V., asistata din oficiu de avocat D.B., in baza contractului de asistenta juridica numarul 163/04 iunie 2009, C.J., asistata de avocat M.D., substituind pe avocat L.C., partea vatamata, personal, martorii S.F., N.P., D.N.I. si D.I.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, dupa care:
Instanta, in baza art. 300 alin. 1 Cod procedura penala, pune in discutie regularitatea actului de sesizare.
Partile, personal si prin aparator, si reprezentantul Ministerului Public precizeaza ca nu au de facut obiectii cu privire la regularitatea rechizitoriului intocmit in cauza.
Partea vatamata, personal, precizeaza ca nu doreste sa-si angajeze aparator ales.
Avocat M.D., pentru inculpata C.J., precizeaza ca martora N.P. nu doreste sa dea azi declaratie, intrucat nu cunoaste situatia de fapt cu privire la furtul banilor.
S-au identificat partea vatamata, inculpatele, martorii din rechizitoriu.
S-au ascultat partea vatamata, inculpata C.J., martorii din rechizitoriu, declaratiile fiind atasate la dosar.
Inculpata C.V. nu a dorit sa dea declaratie in fata instantei de judecata, acest lucru consemnandu-se in scris si atasandu-se la dosar.
Instanta pune in discutie verificarea masurii arestarii preventive la intervalul de 60 de zile.
Reprezentantul Ministerului Public, in baza art. 300 ind. 2 Cod procedura penala cu referire la art. 160 ind. 6 Cod procedura penala, pune concluzii de a se mentine starea de arest fata de fiecare dintre cele doua inculpate, asa cum s-a dispus prin incheierea de sedinta din data de 25 aprilie 2009. Inculpatele sunt trimise in judecata pentru savarsirea faptelor pe care le-au comis, mentinandu-se, in continuare, temeiurile de drept in baza carora s-a dispus arestarea acestora. Inculpatele reprezinta un pericol public concret, retinandu-se pentru C.J. starea de recidiva iar pentru C.V. faptul ca este cercetata de alte instante.
Avocat D.B., pentru inculpata C.V., precizeaza ca nu mai subzista motivele pentru care s-a dispus aceasta masura fata de inculpata, aceasta nereprezentand in prezent un pericol concret pentru ordinea publica. Martorii nu au observat sustragerea sumei de bani de la partea vatamata, sau cine a facut acest lucru, dar au considerat ca cele doua inculpate ar fi vinovatele. Suma de bani pe care partea vatamata a reclamat-o ca i-ar fi fost sustrasa a fost recuperata. Inculpata are multi copii in intretinere, care nu se pot descurca fara ajutorul acesteia.
Avocat M.D., pentru inculpata C.J., solicita revocarea masurii arestarii preventive luate fata de aceasta. Art. 143 Cod procedura penala si art. 148 lit. a - f Cod procedura penala reglementeaza conditiile necesare pentru mentinerea starii de arest. Lasarea in libertate a inculpatei nu reprezinta un pericol concret pentru ordinea publica. Indignarea cetatenilor nu reprezinta o proba pentru mentinerea masurii arestului preventiv. Nu se mai mentin temeiurile de drept care au dus la arestarea preventiva a inculpatei. Doi dintre martori si-au retractat declaratia, astfel ca singurul motiv pentru care inculpatele au fost retinute a cazut. Solicita punerea in libertate a inculpatei, intrucat aceasta nu poate influenta cu nimic cercetarea judecatoreasca.
Partea vatamata si aparatorii inculpatelor precizeaza ca nu mai au cereri de formulat si solicita acordarea cuvantului asupra fondului, cerere cu care reprezentantul Ministerului Public este de acord.
Instanta ia act ca nu mai sunt cereri de formulat, potrivit art. 339 Cod procedura penala constata terminata cercetarea judecatoreasca si in baza art. 340 Cod procedura penala acorda cuvantul pentru dezbateri in fond.
Reprezentantul Ministerului Public expune situatia de fapt asa cum a fost retinuta prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, mentionand ca din probele administrate in cauza inculpatele se fac vinovate de savarsirea infractiunilor pentru care au fost trimise in judecata, motiv pentru care pune concluzii, astfel:
In baza art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, de condamnare a inculpatei C.V. la pedeapsa inchisorii. In baza art. 293 alin. 1 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal, de condamnare a aceleiasi inculpate la pedeapsa inchisorii, urmand ca in baza art. 33 lit. a Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal, aceasta sa execute pedeapsa cea mai grea. In baza 37 lit. a Cod penal rap. la art. 39 alin. 1 si 2 Cod penal, comb. cu art. 61 alin. 1 teza finala Cod penal si cu referire la art. 34 lit. b Cod penal, sa se revoce liberarea conditionata din executarea pedepsei de trei ani si sase luni inchisoare, stabilita pentru inculpata prin sentinta penala numarul 110/20 ianuarie 1997 a Judecatoriei Pitesti, urmand ca pedeapsa rezultanta aplicata pentru infractiunile deduse judecatii de fata si restul de 672 zile ramase de executat din pedeapsa anterioara sa se contopeasca, iar inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea in conditiile art. 57 Cod penal. In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, sa se interzica inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, pune concluzii de condamnare a inculpatei C.J. la pedeapsa inchisorii. In baza art. 293 alin. 1 teza a II-a Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, de condamnare a aceleiasi inculpate la pedeapsa inchisorii, urmand ca in baza art. 33 lit. a Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal, aceasta sa execute pedeapsa cea mai grea, in conditiile prev. de art. 57 Cod penal. In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, sa se interzica inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa accesorie. In baza art. 357 alin. 2 lit. a Cod procedura penala rap. la art. 88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa pe care urmeaza sa o execute fiecare dintre inculpate, perioada retinerii si arestarii preventive a acestora, incepand cu data de 24 aprilie 2009. In baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala, sa se mentina starea de arest preventiv pentru fiecare dintre inculpate. Pe latura civila, sa se constate ca partea vatamata nu s-a constituit parte civila, prejudiciul cauzat acesteia fiind recuperat. In baza art. 191 alin. 1 si 2 Cod procedura penala, sa fie obligate inculpatele la plata cheltuielilor judiciare catre stat, din care, onorariile pentru aparatorul din oficiu, se vor avansa din fondurile speciale al Ministerul Justitiei. Cele doua inculpate au comis cu intentie infractiunile. Astfel, Constantin Venera s-a prezentat sub o identitate falsa iar C.J. a confirmat identitatea falsa a acesteia. Inculpatele au recunoscut infractiunea de fals privind identitatea, dar nu si pe cea de furt calificat, dar in cele din urma C.V. a recunoscut si aceasta infractiune. C.V. se afla in stare de recidiva postcondamnatorie si liberata conditionat, iar C.J. este judecata in prezent pentru infractiunea de furt de catre Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.
Avocat M.D., pentru inculpata C.J., solicita achitarea acesteia fata de infractiunea de complicitate la furt calificat, intrucat fapta nu exista, potrivit disp. art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. a Cod procedura penala. Un singur martor a declarat in faza de urmarire penala ca a vazut ceea ce s-a intamplat, desi si acesta, la termenul de judecata de azi, nu-si mai insuseste declaratia, iar N.P. nu stia nimic, nu fusese la fata locului. Principiul "in dubio pro reo" si principiul prezumtiei de nevinovatie trebuie avute in vedere si la solutionarea acestei cauze. O cauza similara cu a inculpatelor este si cea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, respectiv cauza ,,Untinbertinger contra Olandei" din anul 1984. Legate de aceste doua principii exista si altele, care trebuie avute in vedere la solutionarea cauzei. Este stiut faptul ca la cercetarea penala, in general, politistul scrie declaratia si partea sau martorul o semneaza sau i se dicteaza, iar partea audiata doar o semneaza. De pe scarile Manastirii Curtea de Arges si pana unde se aprind lumanarile este o distanta considerabila, iar sotul partii vatamate a declarat ca se afla mai in fata, unde se mai aflau si alte persoane. In subsidiar, solicita aplicarea unei pedepse orientata spre minimum prevazut de lege, cu executare sub supraveghere, existand circumstante atenuante, respectiv ca este femeie, este la prima abatere, si chiar daca s-a emis un rechizitoriu nu se poate retine o stare de recidiva, are cinci copii in intretinere, nu a fost sanctionata sau cercetata de organele de politie, nu se afla in dusmanie cu vecinii. In ceea ce priveste fapta de fals privind identitatea, aceasta a fost recunoscuta, dar este lipsita de importanta, motiv pentru care solicita achitarea inculpatei in baza art. 11 rap. la art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedura penala, deoarece aceasta fapta nu prezinta grad de pericol social al unei infractiuni. In subsidiar, solicita aplicarea unei pedepse cu executare in conditiile art. 86 ind. 1 Cod penal.
Avocat D.B., pentru inculpata C.V., precizeaza ca, in afara de principiile mentionate de aparatorul ales al celeilalte inculpate, mai exista si principiul aflarii adevarului. Nici un martor nu sustine scenariul prezentat in rechizitoriu. C.V. nu a plecat de la locul unde partea vatamata a fost prejudiciata, intrucat avea constiinta ca nu este vinovata. Daca ar fi fost asa, ar fi fugit. Martorii au declarat ca nu au vazut-o pe aceasta sustragandu-i partii vatamate vreo suma de bani si nici ca ea ar fi autoarea faptei. S-a sustinut ca inculpatele, fiind de etnie rroma, ar fi cele care au comis faptele, pornindu-se de la ideea ca daca te intalnesti cu o astfel de persoana trebuie sa-ti feresti buzunarele. Exista persoane care nu sunt de aceasta etnie si totusi comit aceste fapte. Solicita achitarea inculpatei pentru infractiunea de furt. In ceea ce priveste infractiunea de fals privind identitatea, care este dovedita, inculpata a recunoscut-o, dar s-a speriat ca ar fi condamnata pe nedrept si de aceea si-a dat alt nume. Fapta este lipsita de pericol social, motiv pentru care solicita aplicarea disp. art. 18 ind. 1 Cod penal Solicita plata onorariului din oficiu.
Partea vatamata, personal, precizeaza ca si-a recuperat banii, lasand la aprecierea instantei solutionarea cauzei pe latura penala.
Inculpata C.V., personal, avand ultimul cuvant, potrivit art. 341 Cod procedura penala, solicita lasarea in libertate intrucat are opt copii in intretinere de care nu are cine sa aiba grija.
Inculpata C.J., personal, avand ultimul cuvant, potrivit art. 341 Cod procedura penala, regreta fapta de fals privind identitatea celeilalte inculpate si nu a ajutat-o in niciun fel pe aceasta.
J U D E C A T O R I A,
Deliberand, constata:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, intocmit la data de 14 mai 2009 in dosarul de urmarire penala numarul 682/P/2009, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatelor C.V. pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal si de art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal si C.J. pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza a II-a Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
In actul de sesizare s-a retinut ca in ziua de 24 aprilie 2009, in jurul orelor 1400, cele doua inculpate se aflau in curtea Manastirii Curtea de Arges, unde se celebra "Izvorul Tamaduirii". La acelasi moment, partea vatamata se afla si ea la Paraclis, aprinzand lumanari afara, iar sotul acesteia impreuna cu cei doi copii minori ai lor se aflau in curte, in apropiere de acest loc. Inculpatele, bazandu-se pe faptul ca nu pot fi depistate in acea multime de credinciosi care se aflau la Manastirea Curtea de Arges, intr-o asemenea zi de mare sarbatoare crestina, profitand de neatentia partii vatamate si de aglomeratia din curtea manastirii, i-au sustras acesteia din geanta suma de 12.500 lei, suma pe care aceasta o avea de restituit unei persoane de la care o imprumutase anterior. Cetatenii prezenti, indignati de ceea ce se intampla, au avertizat-o pe partea vatamata ceea ce i s-a intamplat, aceasta strigand dupa ajutor. S.F., sotul partii vatamate, a reusit s-o imobilizeze pe inculpata C.J., iar ceilalti cetateni pe inculpata C.V. In urma acestor actiuni si a imbulzelii care s-a creat, inculpatei C.J. i-a cazut puloverul de pe mana, sub care se afla suma de 6200 lei. Fiind intrebate si de diferenta de 6300 lei, acestea au negat ca ar cunoaste ceva, dar suma a fost predata de C.V. la politie, cand i s-a adus la cunostinta ca va fi perchezitionata corporal. Intreaga suma, 12.500 lei, a fost restituita partii vatamate, astfel ca aceasta nu s-a mai constituit parte civila. C.V., stiind ca se afla in stare de recidiva postcondamnatorie, in ideea ca i se va aplica o amenda pe care o va achita, si-a dat o identitate falsa, N.P., identitate pe care, cu buna-stiinta, si inculpata C.J. a confirmat-o.
C.V. si-a sustinut identitatea falsa in tot timpul cercetarii penale, iar inculpata C.J. i-a atribuit acesteia identitatea falsa, aceea de N.P..
Inculpata C.V. a mai fost condamnata pentru infractiunile de furt calificat si talharie, aceasta se afla in stare de recidiva postcondamnatorie, deoarece prin sentinta penala numarul 110/20 ianuarie 1997 a Judecatoriei Pitesti a fost condamnata la 3 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 211 Cod penal, iar in urma intreruperii executarii pedepsei i-a ramas de executat un rest de pedeapsa de 672 de zile.
Pentru inculpata C.J., Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea infractiunii de furt.
Inculpatele au recunoscut infractiunea de fals privind identitatea, dar nu si pe cea de furt calificat, dar in cele din urma C.V. a recunoscut si aceasta infractiune.
Prin incheierea de sedinta din data de 25 aprilie 2009 pronuntata in dosarul numarul 926/216/2009 al Judecatoriei Curtea de Arges, s-a admis propunerea parchetului de pe langa aceasta instanta si s-a dispus arestarea preventiva a inculpatelor C.V. si C.J., pe o perioada de 29 de zile, incepand cu data de 25 aprilie 2009, pana la data de 23 mai 2009, inclusiv. Recursurile declarate de inculpate impotriva acestei incheieri au fost respinse prin incheierea numarul 48/R din 27 aprilie 2009 pronuntata de Tribunalul Arges - Sectia penala in acelasi dosar.
La data de 04 mai 2009 inculpatele au formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar, cerere care le-a fost respinsa ca neintemeiata prin incheierea de sedinta din data de 14 mai 2009 pronuntata de catre Judecatoria Curtea de Arges in dosarul numarul 981/216/2009. Tribunalul Arges a respins ca nefondate recursurile formulate de catre inculpate impotriva acestei incheieri.
Masura arestarii preventive luata fata de inculpate a fost mentinuta la primirea dosarului de urmarire penala, pentru a se trece la faza de judecata, prin incheierea de sedinta din data de 19 mai 2009, solutie ramasa definitiva prin respingerea recursurilor de catre Tribunalul Arges, prin decizia penala nr. 302/R/25 mai 2009.
Aceasta situatie de fapt a rezultat din coroborarea urmatoarelor mijloace de proba: plangerea si declaratia partii vatamate, declaratiile inculpatelor, declaratiile martorilor S.F., D.N.I., D.I., N.P., S.I. si L.D.S., procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante, fisele de cazier judiciar ale inculpatelor, ordonantele de retinere pentru inculpate, hotararile judecatoresti cu privire la masurile preventive si alte masuri referitoare la starea de arest a inculpatelor, dovada de predare catre partea vatamata a sumei de 6.300 lei, adresa Inspectoratul Politiei Judetene Arges - Serviciul Criminalistic, copiile cartilor de identitate ale inculpatelor si a martorei N.P.
In cursul cercetarii judecatoresti s-a luat declaratie partii vatamate (f. 51-52), inculpatelor (53-55), s-au audiat martorii N.P. (f. 56), S.F. (f. 57-58), D.N.I. (f. 59), D.I. (f. 60-61).
Partea vatamata nu s-a constituit parte civila in cauza, fiind recuperata suma de 12.500 lei ce-i fusese sustrasa de catre inculpate.
Examinand intregul material probator administrat in cauza, instanta retine uratoarele:
In ziua de 24 aprilie 2009, in jurul orelor 14,00, partea vatamata S.M.L., impreuna cu sotul sau, S.F. si cu cei doi copii minori, in varsta de 4, respectiv 6 ani, au participat la slujba religioasa oficiata la Manastirea Curtea de Arges, avand in vedere ca in acea zi era o mare sarbatoarea crestina, si anume ,, Izvorul Tamaduirii".
Dupa acea slujba, familia partii vatamate trebuia sa se duca in municipiul Pitesti, pentru a-i restitui numitului L.D.S. 12.500 lei, reprezentand un imprumut dat de acesta anterior familiei S. (f. 57 dos. u.p.).
Partea vatamata purta pe umar o genata in care avea toata suma respectiva, banii fiind legati in fisicuri.
La manastire erau foarte multe persoane care au dorit sa participe la acea slujba.
La un moment dat, partea vatamata s-a oprit la locul unde se aprind lumanari, situat langa Paraclis, iar sotul sau, impreuna cu copiii, si-au continuat incet drumul, neajungand prea departe. In spatele femeii si-au facut aparitia si inculpatele C.V. si C.J., persoane de etnie rroma, acestea fiind cumnate si venind impreuna la lacasul de cult in acea dupa-amiaza.
Profitand de faptul ca partea vatamata aprindea o lumanare, inculpata C.V. a introdus mana in genata acesteia, din care a sustras toti banii, respectiv cei 12.500 lei. Imediat inculpata a ascuns suma de 6.300 lei sub fusta, iar restul i-a dat-o celeilalte inculpate, care a ascuns-o sub un pulover ce-l avea pe mana.
Aceste aspecte au fost vazute de martorul D.N.I. in mod direct (f. 50-52 dos. u.p.), el relatandu-i despre furt si colegului sau, martorul D.I. (f. 53-54 dos. u.p.).
Chiar daca martorul-cheie D.N.I., si-a schimbat depozitia in cursul judecatii, declaratia lui din aceasta faza nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza si nu poate fi luata in considerare, fiind apreciata ca mincinoasa (f. 59).
In primul rand, el a declarat in faza de urmarire penala ca a citit toate declaratiile, le-a sustinut si le-a semnat, iar in fata judecatorului a declarat ireal ca depozitiile lui din faza de urmarire penala au fost scrise de politist si el nu mai stie ce a semnat.
In al doilea rand, exista neconcordante esentiale intre declaratiile acestui martor si declaratiile lui D.I. din faza de judecata, cel din urma, care a fost sincer, declarand ca cei doi se aflau impreuna atunci pe scarile manastirii, la o distanta de 5 metri fata de multime, in timp ce D.N.I. a declarat ca acea distanta era de 10-20 de metri.
Daca martorul D. aprecia ca nu intelege ceea ce s-a consemnat in declaratiile sale din faza de urmarire penala, el avea posibilitatea sa nu semneze acele declaratii sau sa le completeze, nefiind fortat de nimeni sa declare in vreun fel anume. In alta ordine de idei, este posibil si ca acest martor foarte important in acest dosar sa fi fost influentat in vreun fel anume de catre apropiatii inculpatelor, pentru a declara altfel in faza judecatii si astfel a face ca ele sa scape de raspunderea penala.
Declaratiile martorilor date in fata unui judecator nu pot avea o valoare probanta mai puternica decat cele din faza de urmarire penala, ci ele trebuie analizate si apreciate prin prisma coroborarii tuturor probelor, probe care, in speta, converg catre vinovatia inculpatelor.
Partea vatamata, dupa ce i s-au furat banii, a simtit ceva la geanta, insa a fost avertizata de alte persoane din jurul sau, care vazusera ce s-a intamplat, spunandu-i-se ca i s-au furat banii. Atunci S.M. l-a strigat pe sotul sau, spunandu-i ca i s-au furat banii, acesta venind imediat la locul cu pricina. Acolo s-a creat o invalmaseala, iar inculpatei C.J. i-a cazut puloverul de pe mana si astfel banii ce se aflau asupra acesteia, sub pulover, s-au imprastiat pe jos si au fost adunati de familia partii vatamate si de persoanele din jur, suma totala fiind de 6.200 lei.
Intre timp, martorul D.N.I. s-a dus la poarta manastirii si a anuntat politia, care a venit la scurt timp, iar cele doua inculpate au fost retinute si conduse la sediul Politiei Curtea de Arges.
Inculpatele au fost recunoscute la politie de catre martorul D.I. ca fiind cele doua persoane care se aflau in curtea Manastirii Curtea de Arges si care fusesera acuzate de sustragerea banilor (f. 60-61).
C.V. si C.J. au fost recunoscute in sala de judecata ca fiind inculpatele si de catre sotul partii vatamate, martorul S.F. (f. 57-58).
La sediul politiei, inculpatele au fost intrebate daca au asupra lor si restul de 6.300 lei si au raspuns ca nu, motiv pentru care li s-a spus ca vor fi perchizitionate corporal.
Atunci C.V. a scos din lenjeria intima suma respectiva, care a fost restituita partii vatamate (f. 7 si 31 dos. u.p.).
Deci, este evident ca cele doua inculpate au participat la savarsirea infractiunii de furt calificat. De altfel, inculpata C.V. a recunoscut savarsirea acestei infractiuni, cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, la fel cum a recunoscut si in fata instantelor de judecata cu ocazia judecarii verificarii legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive (f. 100-101 dos. u.p. si f. 23-24 dos. instanta).
In cursul judecatii fondului, inculpata C.V. nu a dorit sa dea declaratie, astfel ca nu si-a mai exprimat pozitia fata de savarsirea faptelor (f. 53).
Pe parcursul urmaririi penale, inculpata C.V. s-a prezentat sub o identitate falsa in fata lucratorilor de politie, a procurorului, a judecatorilor de la Judecatoria Curtea de Arges si de la Tribunalul Arges, in perioada 24 aprilie - 04 mai 2009, precizand in mod nereal ca se numeste N.P., dandu-si si alte date de identificare (f. 16-32 si 35-41 dos. u.p. si f. 13-19 dos. instanta).
C.V. o cunoaste pe numita N.P., cu care este ruda. Ea s-a prezentat sub acest nume, declarand in faza de urmarire penala ca daca s-ar dispune condamnarea sa la o amenda penala, ar fi achitat aceasta amenda.
Nu este pentru prima data cand C.V. se prezinta sub o identitate falsa. In anul 1991 a fost condamnata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti pentru aceeasi infractiune (f. 74 dos. u.p.), iar in urma unor verificari dactiloscopice de catre I.P.J Arges, s-a constatat ca aceasta mai declarase ca se numeste si M.E. (f. 78-79 dos. u.p.).
Cealalta inculpata, C.J., in declaratiile pe care aceasta le-a dat in faza de urmarire penal, i-a atribuit de mai multe ori o identitate falsa numitei C.V., pe aceea de N.P., din aceleasi ratiuni ca si cumnata sa (f. 44-49 dos. u.p. si f. 21-22 si 54-55 dos. instanta).
Inculpatele au recunoscut savarsirea acestei infractiuni prev. de art. 293 Cod penal.
In drept :
1. Fapta inculpatei C.V., comisa in ziua de 24 aprilie 2009, de a sustrage din genata purtata pe umar de partea vatamata S.M.L. suma de 12.500 lei, fara consimtamantul acesteia, cu complicitatea inculpatei C.J., fapta savarsita in curtea Manastirii Curtea de Arges, care este loc public, in scopul insusirii pe nedrept, constituie infractiunea prev. si ped. de art. 208 alin.1-209 alin. 1 lit. a) si e) C.p. Fapta aceleiasi inculpate, savarsita in baza aceleiasi rezolutii infractionale, de a se prezenta de mai multe ori sub o identitate falsa, respectiv N.P., pentru a induce si mentine in eroare organele judiciare penale din cadrul politiei Curtea de Arges, al Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, judetul Arges, Judecatoriei Curtea de Arges si Tribunalului Arges, in vederea producerii unor consecinte juridice pentru sine, referitoare la evitarea starii de recidiva si posibilitatea aplicarii unei pedepse mai usoare, constituie infractiunea prev. si ped. de art. 293 alin. 1 teza I C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
2. Fapta inculpatei C.J., de a o ajuta, cu intentie, pe inculpata Constantin Venera, sa sustraga in ziua de 24 aprilie 2009, din geanta aflata pe umarul partii vatamate S.M.L., suma de 12.500 lei, fara consimtamantul acesteia, fapta savarsita in curtea Manastirii Curtea de Arges, judetul Arges, care este loc public, in scopul insusirii pe nedrept, constituie infractiunea de complicitate la furt calificat, prevazuta si pedepsita de art. 26 rap. la art. 208 alin . 1- art. 209 alin. 1 lit. a si e din C.p. Fapta aceleiasi inculpate, savarsita in baza aceleiasi rezolutii infractionale, in perioada 24 aprilie 2009-27 aprilie 2009, de a-i atribui inculpatei C.V. o identitate falsa, si anume aceea de N.P., pentru a-i induce si mentine in eroare pe lucratorii Politiei municipiului Curtea de Arges, procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, judecatorii de la Judecatoria Curtea de Arges si Tribunalul Arges, in vederea producerii unei consecinte juridice pentru inculpata C.V., referitoare la evitarea starii de recidiva a acesteia si posibilitatea aplicarii unei pedepse mai usoare, constituie infractiune de ,,fals privind identitatea", prevazuta si pedepsita de art. 293 alin. 1 teza a II-a C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
Infractiunile comise de fiecare inculpata sunt in concurs real, altfel ca se va face aplicarea dispozitiilor art. 33 lit. a) C.p. si art. 34 C.p.
In ceea ce o priveste pe inculpata C.V., aceasta se afla in stare de recidiva postcondamnatorie, astfel ca ei ii sunt aplicabile si dispozitiile art. 37 lit. a) C.p. pentru fiecare dintre cele doua infractiuni.
Din fisa ei de cazier judiciar (f. 74 dos. u.p.) rezulta urmatoarele:
1. - prin sentinta penala nr. 662/29 august 1991 a Judecatoriei Sector 1 Bucuresti a fost condamnata la 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 208-209 C.p. si art. 293 C.p. A fost arestata la 8 martie 1991 si liberata conditionat la 3 decembrie 1991, cu un rest de pedeapsa de 279 de zile;
2. - prin sentinta penala nr. 19/17 ianuarie 1997 a Judecatoriei Craiova a fost condamnata la 1 ani si 6 luni inchisoare cu executare in conditiile art. 81 C.p. pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 208-209 C.p.;
3. - prin sentinta penala nr. 110/20 ianuarie 1997 a Judecatoriei Pitesti a fost condamnata la 3 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 211 C.p. A fost arestata la 12 februarie 1996 si la 28 mai 1996 s-a revocat masura arestarii preventive. Reincarcerata la 12 decembrie 1998 si pusa in libertate la 16 martie 1998 in baza adresei nr. 2038 a Judecatoriei Pitesti . A fost reincarcerata, dar prin sentinta penala nr. 2437/22 aprilie 2002 a Judecatoriei Pitesti s-a dispus intreruperea executarii pedepsei, restul neexecutat fiind de 1250 zile. A fost reincarcerata si liberata conditionat la 26 februarie 2008, ramanandu-i de executat in final un rest de pedeapsa de 672 zile.
Prin urmare, inculpata C.V. se afla in stare de recidiva postcondamantorie, intrucat a comis infractiunile deduse judecatii de fata in perioada de la liberarea conditionata dispusa la 26 februarie 2008 si pana la implinirea duratei pedepsei anterioare.
La stabilirea pedepselor ce li se vor aplica, se va tine seama de criteriile de individualizare prevazute de art. 72 C.p.
Inculpatele nu au avut o atitudine sincera pe parcursul acestui proces penal , incercand sa induca in eroare inca de la inceput organele judiciare, dovada ca ambele sunt judecate pentru infractiunea prev. de art. 293 C.p. C.V. a recunoscut in final savarsirea faptei de furt calificat, cu toate ca a avut indrazneala sa nege, cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, ca asupra sa s-a gasit suma de 6300 lei in sediul politiei Curtea de Arges (f. 101 dos. u.p.), desi din probele administrate s-a dovedit contrariul.
Faptele de furt calificat si de complicitate la furt calificat au fost comise printr-un mod de operare care le putea foarte usor ajuta pe inculpate sa scape de raspunderea penala, daca nu era foarte multa lume la manastire in acea zi de sarbatoare si politia nu ar fi intervenit imediat. Inculpatele, probabil, au procedat in aceeasi masura in multe alte ocazii, C.V. fiind si condamnata anterior pentru aceleasi gen de infractiuni, iar inculpata C.J. fiind in prezent cercetata si judecata intr-un alt dosar penal pentru furt calificat din mijloace de transport in comun (f.61-65 dos. u.p.), deci cam acelasi mod de operare se desprinde din activitatea infractionala multipla a inculpatelor.
Faptele de fals privind identitatea prezinta si ele un grad ridicat de pericol social, inculpatele incercand, prin savarsirea acestora, sa ascunda adevarul, sa induca in eroare organele judiciare si sa scape de raspunderea penala, chestiuni destul de grave intr-un stat de drept, in care justitia trebuie sa triumfe, sa se dea satisfactie persoanelor vatamate ca li s-a facut dreptate.
Tinand seama si ca inculpatele au o ,,experienta" in comiterea infractiunilor de furt calificat de acelasi gen, prin acelasi mod de operare, iar inculpata C.V. este recidivista, in raport de toate cele ce preced, se apreciaza ca pedeapsa cu inchisoarea de 5 ani, pentru C.V. si pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru C.J., sunt suficiente si descurajante pentru inculpate, pedepsele respective garantand ca s-a facut dreptate pe deplin si ca alte persoane care ar putea fi in locul partii vatamate S.M., spera ca pot fi in siguranta in viitor si ca alti eventuali faptuitori, de aceeasi talie, vor fi prinsi si sanctionati pe masura. Opinia publica nu trebuie sa ramana cu un gust amar dupa comiterea unor astfel de fapte de furt, fapte care, pentru unele parti vatamate, ar avea ca efect imediat chiar sinuciderea, pierderea averii lor de-o viata si imposibilitatea de a-si mai asigura toate mijloacele de subzistenta.
Pentru inculpata C.V. urmeaza ca, in baza art. 37 lit. a) C.p. rap. la art. 39 alin. 1 si 2 C.p., comb. cu art. 61 alin. 1 teza finala C.p. si cu referire la art. 34 lit. b) C.p., sa se revoce liberarea conditionata din executarea pedepsei de 3 ani si 6 luni inchisoare, stabilita prin sentinta penala nr. 110/20 ianuarie 1997 a Judecatoriei Pitesti, urmand ca pedeapsa rezultanta aplicata pentru infractiunile deduse judecatii de fata si restul de 672 de zile ramase de executat din pedeapsa anterioara sa se contopeasca, apreciindu-se ca nu este necesara si aplicarea unui alt spor de pedeapsa. Pedeapsa astfel rezultata se va executa in conditiile art. 57 C.p.
Inculpata C.J. va executa si ea pedeapsa de 3 ani inchisoare in conditiile art. 57 C.p., avand in vedere modul de operare in savarsirea faptelor, faptul ca si aceasta inculpata mai este in prezent judecata pentru acelasi gen de infractiuni, dar mai ales urmarile produse sau care s-ar fi putut produce, in situatia in care suma de bani nu ar fi mai fost restituita partii vatamate.
Pedeapsa mai mica aplicata inculpatei C.J. se justifica prin aceea ca ea nu este recidivista, dar mai ales ca nu aceasta a fost ,,creierul" punerii in practica a hotararii de a savarsi infractiunea de sustragere a acelei sume colosale de bani pentru o persoana fizica vatamata.
Ce s-ar fi intamplat daca in acea dupa-amiaza inculpatele ar fi reusit sa scape cu suma sustrasa din curtea Manastirii Curtea de Arges? S-ar fi produs un rezultat dezastruos pentru familia S., care pierdea acea suma mare de bani pentru unele persoane fizice si era intr-o situatie disperata, alarmanta, nemaiputand poate sa acopere niciodata acea ,,gaura" financiara colosala.
Atunci cand aplicam o pedeapsa, trebuie sa privim si din punctul de vedere al partilor vatamate, al urmarilor produse de savarsirea faptei sau care s-ar fi putut produce, nu numai prin prisma garantiilor procesuale si beneficiilor pe care legea penala le confera inculpatilor. Altfel, statul de drept s-ar transforma intr-un stat de protectie a persoanelor care savarsesc infractiuni, neputandu-si atinge niciodata scopul si a-si indeplini politicile stabilite.
Credem ca nimeni nu doreste sa fie in situatia persoanei vatamate din cauza de fata si sa i se fure o asemenea suma de bani, dupa care aceasta sa nu mai poata fi nici recuperata.
Statul de drept trebuie sa ia masuri pentru garantarea dreptului la libertate si siguranta al persoanelor, drept fundamental prevazut si in Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, se vor interzice fiecarei inculpate drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 357 alin. 2 lit. a Cod procedura penala rap. la art. 88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa pe care urmeaza sa o execute fiecare dintre inculpate, perioada retinerii si arestarii preventive a acestora, incepand cu data de 24 aprilie 2009.
In baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala, se va mentine starea de arest preventiv pentru fiecare dintre inculpate.
Pe latura civila, se va constata ca partea vatamata S.M.L. nu s-a constituit parte civila in cauza (f. 51-52).
Cu privire la masura arestarii preventive, a carei legalitate si temeinicie trebuie verificata periodic, conform art. 300 ind. 2 C.p.p., instanta apreciaza ca aceasta masura luata fata de inculpate este in continuare legala si temeinica, trebuind sa fie mentinuta.
Potrivit art. 136 alin. 1 Cod procedura penala, masura arestarii preventive se poate lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu detentiune pe viata sau cu inchisoare, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei. Acest text de lege trebuie coroborat cu art. 148 Cod procedura penala, fiind obligatoriu sa existe cel putin unul dintre cazurile prev. la lit. a) - f) ale acestui din urma text legal.
In speta, cele doua inculpate au savarsit infractiunea de furt calificat, respectiv de complicitate la furt calificat, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru aceste fapte este inchisoarea de la 3 la 15 ani, deci mai mare de 4 ani. Lasarea in libertate a inculpatelor prezinta si in prezent un pericol concret pentru ordinea publica, asa cum rezulta din toate probele administrate in cauza si analizate pe larg mai sus in cuprinsul acestei hotarari.
Maniera in care au procedat inculpatele, bazandu-se pe faptul ca nu pot fi depistate in acea multime de credinciosi care se aflau la Manastirea Curtea de Arges, intr-o asemenea zi de mare sarbatoare crestina, conduce la concluzia ca ele sunt un real pericol si pentru alti cetateni care s-ar trezi in situatia de a fi deposedati de bani, bunuri ori alte valori pe care nu le-ar mai putea recupera. Chiar dupa ce au fost prinse in flagrant, inculpatele au negat savarsirea faptelor si au indus in eroare organele judiciare, incercand astfel sa zadarniceasca aflarea adevarului si sa scape de raspunderea penala. Inculpata C.V. a mai savarsit anterior acelasi gen de infractiuni si a fost condamnata, fiind liberata conditionat mai inainte cu cca. doua luni de zile, raportat la momentul savarsirii infractiunilor pentru care astazi este arestata preventiv. Deci este evident ca ea prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, de vreme ce si-a reluat de indata, fara nicio rezervare sau remuscare, "indeletnicirea" de a sustrage bunuri in locuri publice de la diversi cetateni. Si cealalta inculpata, C.J., prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, avand in vedere ca a cooperat cu cumnata sa si a indus in eroare organele judiciare pentru zadarnicirea adevarului.
Dupa savarsirea faptelor de furt calificat, inculpatele au comis, fiecare, cu intentie, o noua infractiune, aceea de fals privind identitatea, infractiune care, raportat la imprejurarile concrete in care s-au comis faptele de furt, este apreciata ca prezentand un pericol social destul de ridicat.
Asadar, suntem in continuare in prezenta cazului prev. de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedura penala si scopul la care se refera art. 136 alin. 1 Cod procedura penala ar fi pus in pericol de a nu se realiza, prin lasarea in libertate a numitelor C.V. si C.J.
Faptul ca inculpatele au in intretinere mai multi copii minori sau ca una dintre ele este infractor primar, nu constituie un motiv de revocare a masurii arestarii preventive, aceste aspecte neputand inlatura pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta punerea lor in libertate. In privinta copiilor minori, si celalalt parinte are obligatia legala de intretinere, iar in cazul in care acesta nu si-ar indeplini-o sunt aplicabile dispozitiile legii speciale numarul 272/2004.
Avand in vedere cele expuse mai sus, instanta constata ca subzista temeiurile care au determinat arestarea preventiva a inculpatelor, avute in vedere anterior de catre instantele de judecata, masura respectiva fiind legala si temeinica.
In baza art. 191 alin. 1 si 2 Cod procedura penala, vor fi obligate inculpatele, fiecare, la plata cheltuielilor judiciare catre stat, in masura in care le-au provocat, din care onorariile pentru aparatorul din oficiu, avocat D.B.G., in suma de 400 lei, se vor avansa din fondurile speciale al Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Constata legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive dispusa prin incheierea de sedinta din data de 25 aprilie 2009 a Judecatoriei Curtea de Arges pronuntata in dosarul numarul 926/216/2009, masura luata fata de inculpatele C.V., trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal si de art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, prin rechizitoriul intocmit la data de 14 mai 2009 in dosarul de urmarire penala numarul 682/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, judetul Arges, si C.J., trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza a II-a Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, prin acelasi rechizitoriu.
In baza art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, condamna pe inculpata C.V., la cinci ani inchisoare.
In baza art. 293 alin. 1 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal, condamna pe inculpata C.V., la un an inchisoare.
In baza art. 33 lit. a Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de cinci ani inchisoare.
In baza 37 lit. a Cod penal rap. la art. 39 alin. 1 si 2 Cod penal, comb. cu art. 61 alin. 1 teza finala Cod penal si cu referire la art. 34 lit. b Cod penal, revoca liberarea conditionata din executarea pedepsei de trei ani si sase luni inchisoare, stabilita pentru inculpata prin sentinta penala numarul 110/20 ianuarie 1997 a Judecatoriei Pitesti, urmand ca pedeapsa rezultanta de cinci ani inchisoare aplicata pentru infractiunile deduse judecatii de fata si restul de 672 zile ramase de executat din pedeapsa anterioara sa se contopeasca, iar inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea de cinci ani inchisoare, in conditii de detentie conform art. 57 Cod penal.
In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, condamna pe inculpata C.J., la trei ani inchisoare.
In baza art. 293 alin. 1 teza a II-a Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, condamna pe inculpata C.J., la un an inchisoare.
In baza art. 33 lit. a Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de trei ani inchisoare, in conditii de detentie conform art. 57 Cod penal.
In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 357 alin. 2 lit. a Cod procedura penala rap. la art. 88 Cod penal, deduce din pedeapsa pe care urmeaza sa o execute fiecare dintre inculpate, perioada retinerii si arestarii preventive a acestora, incepand cu data de 24 aprilie 2009.
In baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala, mentine starea de arest preventiv pentru fiecare dintre inculpate.
Constata ca partea vatamata, S.M.L., nu s-a constituit parte civila in cauza.
In baza art. 191 alin. 1 si 2 Cod procedura penala, obliga pe inculpata C.V. la 900 lei si pe inculpata C.J. la 700 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care, onorariile pentru aparatorul din oficiu, avocat D.B.G., in suma de 400 lei, se vor avansa din fondurile speciale al Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Cu apel in termen de zece zile de la pronuntare pentru partea vatamata si de la comunicare pentru inculpate.
Pronuntata in sedinta publica azi, 02 iulie 2009.
PRESEDINTE, GREFIER,
M.B.
JUDECATORIA CURTEA DE ARGES JUDETUL ARGES
SENTINTA PENALA NR. 160
Sedinta publica din 02 iulie 2009
Completul compus din:
Presedinte: M.B.
Grefier: M.U. Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges
reprezentat prin procuror: N.M. Pe rol, solutionarea procesului penal inregistrat la data de 15 mai 2009, privind pe inculpatele C.V. in prezent aflata in stare de arest preventiv la Penitenciarul Colibasi, judetul Arges, trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal si de art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, prin rechizitoriul intocmit la data de 14 mai 2009 in dosarul de urmarire penala numarul 682/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, judetul Arges, si C.J. in prezent aflata in stare de arest preventiv la Penitenciarul Colibasi, judetul Arges, trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza a II-a Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, prin acelasi rechizitoriu.
Dezbaterile in cauza au fost consemnate potrivit dispozitiilor art. 304 Cod procedura penala.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns inculpatele, C.V., asistata din oficiu de avocat D.B., in baza contractului de asistenta juridica numarul 163/04 iunie 2009, C.J., asistata de avocat M.D., substituind pe avocat L.C., partea vatamata, personal, martorii S.F., N.P., D.N.I. si D.I.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, dupa care:
Instanta, in baza art. 300 alin. 1 Cod procedura penala, pune in discutie regularitatea actului de sesizare.
Partile, personal si prin aparator, si reprezentantul Ministerului Public precizeaza ca nu au de facut obiectii cu privire la regularitatea rechizitoriului intocmit in cauza.
Partea vatamata, personal, precizeaza ca nu doreste sa-si angajeze aparator ales.
Avocat M.D., pentru inculpata C.J., precizeaza ca martora N.P. nu doreste sa dea azi declaratie, intrucat nu cunoaste situatia de fapt cu privire la furtul banilor.
S-au identificat partea vatamata, inculpatele, martorii din rechizitoriu.
S-au ascultat partea vatamata, inculpata C.J., martorii din rechizitoriu, declaratiile fiind atasate la dosar.
Inculpata C.V. nu a dorit sa dea declaratie in fata instantei de judecata, acest lucru consemnandu-se in scris si atasandu-se la dosar.
Instanta pune in discutie verificarea masurii arestarii preventive la intervalul de 60 de zile.
Reprezentantul Ministerului Public, in baza art. 300 ind. 2 Cod procedura penala cu referire la art. 160 ind. 6 Cod procedura penala, pune concluzii de a se mentine starea de arest fata de fiecare dintre cele doua inculpate, asa cum s-a dispus prin incheierea de sedinta din data de 25 aprilie 2009. Inculpatele sunt trimise in judecata pentru savarsirea faptelor pe care le-au comis, mentinandu-se, in continuare, temeiurile de drept in baza carora s-a dispus arestarea acestora. Inculpatele reprezinta un pericol public concret, retinandu-se pentru C.J. starea de recidiva iar pentru C.V. faptul ca este cercetata de alte instante.
Avocat D.B., pentru inculpata C.V., precizeaza ca nu mai subzista motivele pentru care s-a dispus aceasta masura fata de inculpata, aceasta nereprezentand in prezent un pericol concret pentru ordinea publica. Martorii nu au observat sustragerea sumei de bani de la partea vatamata, sau cine a facut acest lucru, dar au considerat ca cele doua inculpate ar fi vinovatele. Suma de bani pe care partea vatamata a reclamat-o ca i-ar fi fost sustrasa a fost recuperata. Inculpata are multi copii in intretinere, care nu se pot descurca fara ajutorul acesteia.
Avocat M.D., pentru inculpata C.J., solicita revocarea masurii arestarii preventive luate fata de aceasta. Art. 143 Cod procedura penala si art. 148 lit. a - f Cod procedura penala reglementeaza conditiile necesare pentru mentinerea starii de arest. Lasarea in libertate a inculpatei nu reprezinta un pericol concret pentru ordinea publica. Indignarea cetatenilor nu reprezinta o proba pentru mentinerea masurii arestului preventiv. Nu se mai mentin temeiurile de drept care au dus la arestarea preventiva a inculpatei. Doi dintre martori si-au retractat declaratia, astfel ca singurul motiv pentru care inculpatele au fost retinute a cazut. Solicita punerea in libertate a inculpatei, intrucat aceasta nu poate influenta cu nimic cercetarea judecatoreasca.
Partea vatamata si aparatorii inculpatelor precizeaza ca nu mai au cereri de formulat si solicita acordarea cuvantului asupra fondului, cerere cu care reprezentantul Ministerului Public este de acord.
Instanta ia act ca nu mai sunt cereri de formulat, potrivit art. 339 Cod procedura penala constata terminata cercetarea judecatoreasca si in baza art. 340 Cod procedura penala acorda cuvantul pentru dezbateri in fond.
Reprezentantul Ministerului Public expune situatia de fapt asa cum a fost retinuta prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, mentionand ca din probele administrate in cauza inculpatele se fac vinovate de savarsirea infractiunilor pentru care au fost trimise in judecata, motiv pentru care pune concluzii, astfel:
In baza art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, de condamnare a inculpatei C.V. la pedeapsa inchisorii. In baza art. 293 alin. 1 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal, de condamnare a aceleiasi inculpate la pedeapsa inchisorii, urmand ca in baza art. 33 lit. a Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal, aceasta sa execute pedeapsa cea mai grea. In baza 37 lit. a Cod penal rap. la art. 39 alin. 1 si 2 Cod penal, comb. cu art. 61 alin. 1 teza finala Cod penal si cu referire la art. 34 lit. b Cod penal, sa se revoce liberarea conditionata din executarea pedepsei de trei ani si sase luni inchisoare, stabilita pentru inculpata prin sentinta penala numarul 110/20 ianuarie 1997 a Judecatoriei Pitesti, urmand ca pedeapsa rezultanta aplicata pentru infractiunile deduse judecatii de fata si restul de 672 zile ramase de executat din pedeapsa anterioara sa se contopeasca, iar inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea in conditiile art. 57 Cod penal. In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, sa se interzica inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, pune concluzii de condamnare a inculpatei C.J. la pedeapsa inchisorii. In baza art. 293 alin. 1 teza a II-a Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, de condamnare a aceleiasi inculpate la pedeapsa inchisorii, urmand ca in baza art. 33 lit. a Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal, aceasta sa execute pedeapsa cea mai grea, in conditiile prev. de art. 57 Cod penal. In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, sa se interzica inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa accesorie. In baza art. 357 alin. 2 lit. a Cod procedura penala rap. la art. 88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa pe care urmeaza sa o execute fiecare dintre inculpate, perioada retinerii si arestarii preventive a acestora, incepand cu data de 24 aprilie 2009. In baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala, sa se mentina starea de arest preventiv pentru fiecare dintre inculpate. Pe latura civila, sa se constate ca partea vatamata nu s-a constituit parte civila, prejudiciul cauzat acesteia fiind recuperat. In baza art. 191 alin. 1 si 2 Cod procedura penala, sa fie obligate inculpatele la plata cheltuielilor judiciare catre stat, din care, onorariile pentru aparatorul din oficiu, se vor avansa din fondurile speciale al Ministerul Justitiei. Cele doua inculpate au comis cu intentie infractiunile. Astfel, Constantin Venera s-a prezentat sub o identitate falsa iar C.J. a confirmat identitatea falsa a acesteia. Inculpatele au recunoscut infractiunea de fals privind identitatea, dar nu si pe cea de furt calificat, dar in cele din urma C.V. a recunoscut si aceasta infractiune. C.V. se afla in stare de recidiva postcondamnatorie si liberata conditionat, iar C.J. este judecata in prezent pentru infractiunea de furt de catre Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.
Avocat M.D., pentru inculpata C.J., solicita achitarea acesteia fata de infractiunea de complicitate la furt calificat, intrucat fapta nu exista, potrivit disp. art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. a Cod procedura penala. Un singur martor a declarat in faza de urmarire penala ca a vazut ceea ce s-a intamplat, desi si acesta, la termenul de judecata de azi, nu-si mai insuseste declaratia, iar N.P. nu stia nimic, nu fusese la fata locului. Principiul "in dubio pro reo" si principiul prezumtiei de nevinovatie trebuie avute in vedere si la solutionarea acestei cauze. O cauza similara cu a inculpatelor este si cea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, respectiv cauza ,,Untinbertinger contra Olandei" din anul 1984. Legate de aceste doua principii exista si altele, care trebuie avute in vedere la solutionarea cauzei. Este stiut faptul ca la cercetarea penala, in general, politistul scrie declaratia si partea sau martorul o semneaza sau i se dicteaza, iar partea audiata doar o semneaza. De pe scarile Manastirii Curtea de Arges si pana unde se aprind lumanarile este o distanta considerabila, iar sotul partii vatamate a declarat ca se afla mai in fata, unde se mai aflau si alte persoane. In subsidiar, solicita aplicarea unei pedepse orientata spre minimum prevazut de lege, cu executare sub supraveghere, existand circumstante atenuante, respectiv ca este femeie, este la prima abatere, si chiar daca s-a emis un rechizitoriu nu se poate retine o stare de recidiva, are cinci copii in intretinere, nu a fost sanctionata sau cercetata de organele de politie, nu se afla in dusmanie cu vecinii. In ceea ce priveste fapta de fals privind identitatea, aceasta a fost recunoscuta, dar este lipsita de importanta, motiv pentru care solicita achitarea inculpatei in baza art. 11 rap. la art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedura penala, deoarece aceasta fapta nu prezinta grad de pericol social al unei infractiuni. In subsidiar, solicita aplicarea unei pedepse cu executare in conditiile art. 86 ind. 1 Cod penal.
Avocat D.B., pentru inculpata C.V., precizeaza ca, in afara de principiile mentionate de aparatorul ales al celeilalte inculpate, mai exista si principiul aflarii adevarului. Nici un martor nu sustine scenariul prezentat in rechizitoriu. C.V. nu a plecat de la locul unde partea vatamata a fost prejudiciata, intrucat avea constiinta ca nu este vinovata. Daca ar fi fost asa, ar fi fugit. Martorii au declarat ca nu au vazut-o pe aceasta sustragandu-i partii vatamate vreo suma de bani si nici ca ea ar fi autoarea faptei. S-a sustinut ca inculpatele, fiind de etnie rroma, ar fi cele care au comis faptele, pornindu-se de la ideea ca daca te intalnesti cu o astfel de persoana trebuie sa-ti feresti buzunarele. Exista persoane care nu sunt de aceasta etnie si totusi comit aceste fapte. Solicita achitarea inculpatei pentru infractiunea de furt. In ceea ce priveste infractiunea de fals privind identitatea, care este dovedita, inculpata a recunoscut-o, dar s-a speriat ca ar fi condamnata pe nedrept si de aceea si-a dat alt nume. Fapta este lipsita de pericol social, motiv pentru care solicita aplicarea disp. art. 18 ind. 1 Cod penal Solicita plata onorariului din oficiu.
Partea vatamata, personal, precizeaza ca si-a recuperat banii, lasand la aprecierea instantei solutionarea cauzei pe latura penala.
Inculpata C.V., personal, avand ultimul cuvant, potrivit art. 341 Cod procedura penala, solicita lasarea in libertate intrucat are opt copii in intretinere de care nu are cine sa aiba grija.
Inculpata C.J., personal, avand ultimul cuvant, potrivit art. 341 Cod procedura penala, regreta fapta de fals privind identitatea celeilalte inculpate si nu a ajutat-o in niciun fel pe aceasta.
J U D E C A T O R I A,
Deliberand, constata:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, intocmit la data de 14 mai 2009 in dosarul de urmarire penala numarul 682/P/2009, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatelor C.V. pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal si de art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal si C.J. pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza a II-a Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
In actul de sesizare s-a retinut ca in ziua de 24 aprilie 2009, in jurul orelor 1400, cele doua inculpate se aflau in curtea Manastirii Curtea de Arges, unde se celebra "Izvorul Tamaduirii". La acelasi moment, partea vatamata se afla si ea la Paraclis, aprinzand lumanari afara, iar sotul acesteia impreuna cu cei doi copii minori ai lor se aflau in curte, in apropiere de acest loc. Inculpatele, bazandu-se pe faptul ca nu pot fi depistate in acea multime de credinciosi care se aflau la Manastirea Curtea de Arges, intr-o asemenea zi de mare sarbatoare crestina, profitand de neatentia partii vatamate si de aglomeratia din curtea manastirii, i-au sustras acesteia din geanta suma de 12.500 lei, suma pe care aceasta o avea de restituit unei persoane de la care o imprumutase anterior. Cetatenii prezenti, indignati de ceea ce se intampla, au avertizat-o pe partea vatamata ceea ce i s-a intamplat, aceasta strigand dupa ajutor. S.F., sotul partii vatamate, a reusit s-o imobilizeze pe inculpata C.J., iar ceilalti cetateni pe inculpata C.V. In urma acestor actiuni si a imbulzelii care s-a creat, inculpatei C.J. i-a cazut puloverul de pe mana, sub care se afla suma de 6200 lei. Fiind intrebate si de diferenta de 6300 lei, acestea au negat ca ar cunoaste ceva, dar suma a fost predata de C.V. la politie, cand i s-a adus la cunostinta ca va fi perchezitionata corporal. Intreaga suma, 12.500 lei, a fost restituita partii vatamate, astfel ca aceasta nu s-a mai constituit parte civila. C.V., stiind ca se afla in stare de recidiva postcondamnatorie, in ideea ca i se va aplica o amenda pe care o va achita, si-a dat o identitate falsa, N.P., identitate pe care, cu buna-stiinta, si inculpata C.J. a confirmat-o.
C.V. si-a sustinut identitatea falsa in tot timpul cercetarii penale, iar inculpata C.J. i-a atribuit acesteia identitatea falsa, aceea de N.P..
Inculpata C.V. a mai fost condamnata pentru infractiunile de furt calificat si talharie, aceasta se afla in stare de recidiva postcondamnatorie, deoarece prin sentinta penala numarul 110/20 ianuarie 1997 a Judecatoriei Pitesti a fost condamnata la 3 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 211 Cod penal, iar in urma intreruperii executarii pedepsei i-a ramas de executat un rest de pedeapsa de 672 de zile.
Pentru inculpata C.J., Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea infractiunii de furt.
Inculpatele au recunoscut infractiunea de fals privind identitatea, dar nu si pe cea de furt calificat, dar in cele din urma C.V. a recunoscut si aceasta infractiune.
Prin incheierea de sedinta din data de 25 aprilie 2009 pronuntata in dosarul numarul 926/216/2009 al Judecatoriei Curtea de Arges, s-a admis propunerea parchetului de pe langa aceasta instanta si s-a dispus arestarea preventiva a inculpatelor C.V. si C.J., pe o perioada de 29 de zile, incepand cu data de 25 aprilie 2009, pana la data de 23 mai 2009, inclusiv. Recursurile declarate de inculpate impotriva acestei incheieri au fost respinse prin incheierea numarul 48/R din 27 aprilie 2009 pronuntata de Tribunalul Arges - Sectia penala in acelasi dosar.
La data de 04 mai 2009 inculpatele au formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar, cerere care le-a fost respinsa ca neintemeiata prin incheierea de sedinta din data de 14 mai 2009 pronuntata de catre Judecatoria Curtea de Arges in dosarul numarul 981/216/2009. Tribunalul Arges a respins ca nefondate recursurile formulate de catre inculpate impotriva acestei incheieri.
Masura arestarii preventive luata fata de inculpate a fost mentinuta la primirea dosarului de urmarire penala, pentru a se trece la faza de judecata, prin incheierea de sedinta din data de 19 mai 2009, solutie ramasa definitiva prin respingerea recursurilor de catre Tribunalul Arges, prin decizia penala nr. 302/R/25 mai 2009.
Aceasta situatie de fapt a rezultat din coroborarea urmatoarelor mijloace de proba: plangerea si declaratia partii vatamate, declaratiile inculpatelor, declaratiile martorilor S.F., D.N.I., D.I., N.P., S.I. si L.D.S., procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante, fisele de cazier judiciar ale inculpatelor, ordonantele de retinere pentru inculpate, hotararile judecatoresti cu privire la masurile preventive si alte masuri referitoare la starea de arest a inculpatelor, dovada de predare catre partea vatamata a sumei de 6.300 lei, adresa Inspectoratul Politiei Judetene Arges - Serviciul Criminalistic, copiile cartilor de identitate ale inculpatelor si a martorei N.P.
In cursul cercetarii judecatoresti s-a luat declaratie partii vatamate (f. 51-52), inculpatelor (53-55), s-au audiat martorii N.P. (f. 56), S.F. (f. 57-58), D.N.I. (f. 59), D.I. (f. 60-61).
Partea vatamata nu s-a constituit parte civila in cauza, fiind recuperata suma de 12.500 lei ce-i fusese sustrasa de catre inculpate.
Examinand intregul material probator administrat in cauza, instanta retine uratoarele:
In ziua de 24 aprilie 2009, in jurul orelor 14,00, partea vatamata S.M.L., impreuna cu sotul sau, S.F. si cu cei doi copii minori, in varsta de 4, respectiv 6 ani, au participat la slujba religioasa oficiata la Manastirea Curtea de Arges, avand in vedere ca in acea zi era o mare sarbatoarea crestina, si anume ,, Izvorul Tamaduirii".
Dupa acea slujba, familia partii vatamate trebuia sa se duca in municipiul Pitesti, pentru a-i restitui numitului L.D.S. 12.500 lei, reprezentand un imprumut dat de acesta anterior familiei S. (f. 57 dos. u.p.).
Partea vatamata purta pe umar o genata in care avea toata suma respectiva, banii fiind legati in fisicuri.
La manastire erau foarte multe persoane care au dorit sa participe la acea slujba.
La un moment dat, partea vatamata s-a oprit la locul unde se aprind lumanari, situat langa Paraclis, iar sotul sau, impreuna cu copiii, si-au continuat incet drumul, neajungand prea departe. In spatele femeii si-au facut aparitia si inculpatele C.V. si C.J., persoane de etnie rroma, acestea fiind cumnate si venind impreuna la lacasul de cult in acea dupa-amiaza.
Profitand de faptul ca partea vatamata aprindea o lumanare, inculpata C.V. a introdus mana in genata acesteia, din care a sustras toti banii, respectiv cei 12.500 lei. Imediat inculpata a ascuns suma de 6.300 lei sub fusta, iar restul i-a dat-o celeilalte inculpate, care a ascuns-o sub un pulover ce-l avea pe mana.
Aceste aspecte au fost vazute de martorul D.N.I. in mod direct (f. 50-52 dos. u.p.), el relatandu-i despre furt si colegului sau, martorul D.I. (f. 53-54 dos. u.p.).
Chiar daca martorul-cheie D.N.I., si-a schimbat depozitia in cursul judecatii, declaratia lui din aceasta faza nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza si nu poate fi luata in considerare, fiind apreciata ca mincinoasa (f. 59).
In primul rand, el a declarat in faza de urmarire penala ca a citit toate declaratiile, le-a sustinut si le-a semnat, iar in fata judecatorului a declarat ireal ca depozitiile lui din faza de urmarire penala au fost scrise de politist si el nu mai stie ce a semnat.
In al doilea rand, exista neconcordante esentiale intre declaratiile acestui martor si declaratiile lui D.I. din faza de judecata, cel din urma, care a fost sincer, declarand ca cei doi se aflau impreuna atunci pe scarile manastirii, la o distanta de 5 metri fata de multime, in timp ce D.N.I. a declarat ca acea distanta era de 10-20 de metri.
Daca martorul D. aprecia ca nu intelege ceea ce s-a consemnat in declaratiile sale din faza de urmarire penala, el avea posibilitatea sa nu semneze acele declaratii sau sa le completeze, nefiind fortat de nimeni sa declare in vreun fel anume. In alta ordine de idei, este posibil si ca acest martor foarte important in acest dosar sa fi fost influentat in vreun fel anume de catre apropiatii inculpatelor, pentru a declara altfel in faza judecatii si astfel a face ca ele sa scape de raspunderea penala.
Declaratiile martorilor date in fata unui judecator nu pot avea o valoare probanta mai puternica decat cele din faza de urmarire penala, ci ele trebuie analizate si apreciate prin prisma coroborarii tuturor probelor, probe care, in speta, converg catre vinovatia inculpatelor.
Partea vatamata, dupa ce i s-au furat banii, a simtit ceva la geanta, insa a fost avertizata de alte persoane din jurul sau, care vazusera ce s-a intamplat, spunandu-i-se ca i s-au furat banii. Atunci S.M. l-a strigat pe sotul sau, spunandu-i ca i s-au furat banii, acesta venind imediat la locul cu pricina. Acolo s-a creat o invalmaseala, iar inculpatei C.J. i-a cazut puloverul de pe mana si astfel banii ce se aflau asupra acesteia, sub pulover, s-au imprastiat pe jos si au fost adunati de familia partii vatamate si de persoanele din jur, suma totala fiind de 6.200 lei.
Intre timp, martorul D.N.I. s-a dus la poarta manastirii si a anuntat politia, care a venit la scurt timp, iar cele doua inculpate au fost retinute si conduse la sediul Politiei Curtea de Arges.
Inculpatele au fost recunoscute la politie de catre martorul D.I. ca fiind cele doua persoane care se aflau in curtea Manastirii Curtea de Arges si care fusesera acuzate de sustragerea banilor (f. 60-61).
C.V. si C.J. au fost recunoscute in sala de judecata ca fiind inculpatele si de catre sotul partii vatamate, martorul S.F. (f. 57-58).
La sediul politiei, inculpatele au fost intrebate daca au asupra lor si restul de 6.300 lei si au raspuns ca nu, motiv pentru care li s-a spus ca vor fi perchizitionate corporal.
Atunci C.V. a scos din lenjeria intima suma respectiva, care a fost restituita partii vatamate (f. 7 si 31 dos. u.p.).
Deci, este evident ca cele doua inculpate au participat la savarsirea infractiunii de furt calificat. De altfel, inculpata C.V. a recunoscut savarsirea acestei infractiuni, cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, la fel cum a recunoscut si in fata instantelor de judecata cu ocazia judecarii verificarii legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive (f. 100-101 dos. u.p. si f. 23-24 dos. instanta).
In cursul judecatii fondului, inculpata C.V. nu a dorit sa dea declaratie, astfel ca nu si-a mai exprimat pozitia fata de savarsirea faptelor (f. 53).
Pe parcursul urmaririi penale, inculpata C.V. s-a prezentat sub o identitate falsa in fata lucratorilor de politie, a procurorului, a judecatorilor de la Judecatoria Curtea de Arges si de la Tribunalul Arges, in perioada 24 aprilie - 04 mai 2009, precizand in mod nereal ca se numeste N.P., dandu-si si alte date de identificare (f. 16-32 si 35-41 dos. u.p. si f. 13-19 dos. instanta).
C.V. o cunoaste pe numita N.P., cu care este ruda. Ea s-a prezentat sub acest nume, declarand in faza de urmarire penala ca daca s-ar dispune condamnarea sa la o amenda penala, ar fi achitat aceasta amenda.
Nu este pentru prima data cand C.V. se prezinta sub o identitate falsa. In anul 1991 a fost condamnata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti pentru aceeasi infractiune (f. 74 dos. u.p.), iar in urma unor verificari dactiloscopice de catre I.P.J Arges, s-a constatat ca aceasta mai declarase ca se numeste si M.E. (f. 78-79 dos. u.p.).
Cealalta inculpata, C.J., in declaratiile pe care aceasta le-a dat in faza de urmarire penal, i-a atribuit de mai multe ori o identitate falsa numitei C.V., pe aceea de N.P., din aceleasi ratiuni ca si cumnata sa (f. 44-49 dos. u.p. si f. 21-22 si 54-55 dos. instanta).
Inculpatele au recunoscut savarsirea acestei infractiuni prev. de art. 293 Cod penal.
In drept :
1. Fapta inculpatei C.V., comisa in ziua de 24 aprilie 2009, de a sustrage din genata purtata pe umar de partea vatamata S.M.L. suma de 12.500 lei, fara consimtamantul acesteia, cu complicitatea inculpatei C.J., fapta savarsita in curtea Manastirii Curtea de Arges, care este loc public, in scopul insusirii pe nedrept, constituie infractiunea prev. si ped. de art. 208 alin.1-209 alin. 1 lit. a) si e) C.p. Fapta aceleiasi inculpate, savarsita in baza aceleiasi rezolutii infractionale, de a se prezenta de mai multe ori sub o identitate falsa, respectiv N.P., pentru a induce si mentine in eroare organele judiciare penale din cadrul politiei Curtea de Arges, al Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, judetul Arges, Judecatoriei Curtea de Arges si Tribunalului Arges, in vederea producerii unor consecinte juridice pentru sine, referitoare la evitarea starii de recidiva si posibilitatea aplicarii unei pedepse mai usoare, constituie infractiunea prev. si ped. de art. 293 alin. 1 teza I C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
2. Fapta inculpatei C.J., de a o ajuta, cu intentie, pe inculpata Constantin Venera, sa sustraga in ziua de 24 aprilie 2009, din geanta aflata pe umarul partii vatamate S.M.L., suma de 12.500 lei, fara consimtamantul acesteia, fapta savarsita in curtea Manastirii Curtea de Arges, judetul Arges, care este loc public, in scopul insusirii pe nedrept, constituie infractiunea de complicitate la furt calificat, prevazuta si pedepsita de art. 26 rap. la art. 208 alin . 1- art. 209 alin. 1 lit. a si e din C.p. Fapta aceleiasi inculpate, savarsita in baza aceleiasi rezolutii infractionale, in perioada 24 aprilie 2009-27 aprilie 2009, de a-i atribui inculpatei C.V. o identitate falsa, si anume aceea de N.P., pentru a-i induce si mentine in eroare pe lucratorii Politiei municipiului Curtea de Arges, procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, judecatorii de la Judecatoria Curtea de Arges si Tribunalul Arges, in vederea producerii unei consecinte juridice pentru inculpata C.V., referitoare la evitarea starii de recidiva a acesteia si posibilitatea aplicarii unei pedepse mai usoare, constituie infractiune de ,,fals privind identitatea", prevazuta si pedepsita de art. 293 alin. 1 teza a II-a C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.
Infractiunile comise de fiecare inculpata sunt in concurs real, altfel ca se va face aplicarea dispozitiilor art. 33 lit. a) C.p. si art. 34 C.p.
In ceea ce o priveste pe inculpata C.V., aceasta se afla in stare de recidiva postcondamnatorie, astfel ca ei ii sunt aplicabile si dispozitiile art. 37 lit. a) C.p. pentru fiecare dintre cele doua infractiuni.
Din fisa ei de cazier judiciar (f. 74 dos. u.p.) rezulta urmatoarele:
1. - prin sentinta penala nr. 662/29 august 1991 a Judecatoriei Sector 1 Bucuresti a fost condamnata la 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 208-209 C.p. si art. 293 C.p. A fost arestata la 8 martie 1991 si liberata conditionat la 3 decembrie 1991, cu un rest de pedeapsa de 279 de zile;
2. - prin sentinta penala nr. 19/17 ianuarie 1997 a Judecatoriei Craiova a fost condamnata la 1 ani si 6 luni inchisoare cu executare in conditiile art. 81 C.p. pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 208-209 C.p.;
3. - prin sentinta penala nr. 110/20 ianuarie 1997 a Judecatoriei Pitesti a fost condamnata la 3 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 211 C.p. A fost arestata la 12 februarie 1996 si la 28 mai 1996 s-a revocat masura arestarii preventive. Reincarcerata la 12 decembrie 1998 si pusa in libertate la 16 martie 1998 in baza adresei nr. 2038 a Judecatoriei Pitesti . A fost reincarcerata, dar prin sentinta penala nr. 2437/22 aprilie 2002 a Judecatoriei Pitesti s-a dispus intreruperea executarii pedepsei, restul neexecutat fiind de 1250 zile. A fost reincarcerata si liberata conditionat la 26 februarie 2008, ramanandu-i de executat in final un rest de pedeapsa de 672 zile.
Prin urmare, inculpata C.V. se afla in stare de recidiva postcondamantorie, intrucat a comis infractiunile deduse judecatii de fata in perioada de la liberarea conditionata dispusa la 26 februarie 2008 si pana la implinirea duratei pedepsei anterioare.
La stabilirea pedepselor ce li se vor aplica, se va tine seama de criteriile de individualizare prevazute de art. 72 C.p.
Inculpatele nu au avut o atitudine sincera pe parcursul acestui proces penal , incercand sa induca in eroare inca de la inceput organele judiciare, dovada ca ambele sunt judecate pentru infractiunea prev. de art. 293 C.p. C.V. a recunoscut in final savarsirea faptei de furt calificat, cu toate ca a avut indrazneala sa nege, cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala, ca asupra sa s-a gasit suma de 6300 lei in sediul politiei Curtea de Arges (f. 101 dos. u.p.), desi din probele administrate s-a dovedit contrariul.
Faptele de furt calificat si de complicitate la furt calificat au fost comise printr-un mod de operare care le putea foarte usor ajuta pe inculpate sa scape de raspunderea penala, daca nu era foarte multa lume la manastire in acea zi de sarbatoare si politia nu ar fi intervenit imediat. Inculpatele, probabil, au procedat in aceeasi masura in multe alte ocazii, C.V. fiind si condamnata anterior pentru aceleasi gen de infractiuni, iar inculpata C.J. fiind in prezent cercetata si judecata intr-un alt dosar penal pentru furt calificat din mijloace de transport in comun (f.61-65 dos. u.p.), deci cam acelasi mod de operare se desprinde din activitatea infractionala multipla a inculpatelor.
Faptele de fals privind identitatea prezinta si ele un grad ridicat de pericol social, inculpatele incercand, prin savarsirea acestora, sa ascunda adevarul, sa induca in eroare organele judiciare si sa scape de raspunderea penala, chestiuni destul de grave intr-un stat de drept, in care justitia trebuie sa triumfe, sa se dea satisfactie persoanelor vatamate ca li s-a facut dreptate.
Tinand seama si ca inculpatele au o ,,experienta" in comiterea infractiunilor de furt calificat de acelasi gen, prin acelasi mod de operare, iar inculpata C.V. este recidivista, in raport de toate cele ce preced, se apreciaza ca pedeapsa cu inchisoarea de 5 ani, pentru C.V. si pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru C.J., sunt suficiente si descurajante pentru inculpate, pedepsele respective garantand ca s-a facut dreptate pe deplin si ca alte persoane care ar putea fi in locul partii vatamate S.M., spera ca pot fi in siguranta in viitor si ca alti eventuali faptuitori, de aceeasi talie, vor fi prinsi si sanctionati pe masura. Opinia publica nu trebuie sa ramana cu un gust amar dupa comiterea unor astfel de fapte de furt, fapte care, pentru unele parti vatamate, ar avea ca efect imediat chiar sinuciderea, pierderea averii lor de-o viata si imposibilitatea de a-si mai asigura toate mijloacele de subzistenta.
Pentru inculpata C.V. urmeaza ca, in baza art. 37 lit. a) C.p. rap. la art. 39 alin. 1 si 2 C.p., comb. cu art. 61 alin. 1 teza finala C.p. si cu referire la art. 34 lit. b) C.p., sa se revoce liberarea conditionata din executarea pedepsei de 3 ani si 6 luni inchisoare, stabilita prin sentinta penala nr. 110/20 ianuarie 1997 a Judecatoriei Pitesti, urmand ca pedeapsa rezultanta aplicata pentru infractiunile deduse judecatii de fata si restul de 672 de zile ramase de executat din pedeapsa anterioara sa se contopeasca, apreciindu-se ca nu este necesara si aplicarea unui alt spor de pedeapsa. Pedeapsa astfel rezultata se va executa in conditiile art. 57 C.p.
Inculpata C.J. va executa si ea pedeapsa de 3 ani inchisoare in conditiile art. 57 C.p., avand in vedere modul de operare in savarsirea faptelor, faptul ca si aceasta inculpata mai este in prezent judecata pentru acelasi gen de infractiuni, dar mai ales urmarile produse sau care s-ar fi putut produce, in situatia in care suma de bani nu ar fi mai fost restituita partii vatamate.
Pedeapsa mai mica aplicata inculpatei C.J. se justifica prin aceea ca ea nu este recidivista, dar mai ales ca nu aceasta a fost ,,creierul" punerii in practica a hotararii de a savarsi infractiunea de sustragere a acelei sume colosale de bani pentru o persoana fizica vatamata.
Ce s-ar fi intamplat daca in acea dupa-amiaza inculpatele ar fi reusit sa scape cu suma sustrasa din curtea Manastirii Curtea de Arges? S-ar fi produs un rezultat dezastruos pentru familia S., care pierdea acea suma mare de bani pentru unele persoane fizice si era intr-o situatie disperata, alarmanta, nemaiputand poate sa acopere niciodata acea ,,gaura" financiara colosala.
Atunci cand aplicam o pedeapsa, trebuie sa privim si din punctul de vedere al partilor vatamate, al urmarilor produse de savarsirea faptei sau care s-ar fi putut produce, nu numai prin prisma garantiilor procesuale si beneficiilor pe care legea penala le confera inculpatilor. Altfel, statul de drept s-ar transforma intr-un stat de protectie a persoanelor care savarsesc infractiuni, neputandu-si atinge niciodata scopul si a-si indeplini politicile stabilite.
Credem ca nimeni nu doreste sa fie in situatia persoanei vatamate din cauza de fata si sa i se fure o asemenea suma de bani, dupa care aceasta sa nu mai poata fi nici recuperata.
Statul de drept trebuie sa ia masuri pentru garantarea dreptului la libertate si siguranta al persoanelor, drept fundamental prevazut si in Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, se vor interzice fiecarei inculpate drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 357 alin. 2 lit. a Cod procedura penala rap. la art. 88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa pe care urmeaza sa o execute fiecare dintre inculpate, perioada retinerii si arestarii preventive a acestora, incepand cu data de 24 aprilie 2009.
In baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala, se va mentine starea de arest preventiv pentru fiecare dintre inculpate.
Pe latura civila, se va constata ca partea vatamata S.M.L. nu s-a constituit parte civila in cauza (f. 51-52).
Cu privire la masura arestarii preventive, a carei legalitate si temeinicie trebuie verificata periodic, conform art. 300 ind. 2 C.p.p., instanta apreciaza ca aceasta masura luata fata de inculpate este in continuare legala si temeinica, trebuind sa fie mentinuta.
Potrivit art. 136 alin. 1 Cod procedura penala, masura arestarii preventive se poate lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu detentiune pe viata sau cu inchisoare, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei. Acest text de lege trebuie coroborat cu art. 148 Cod procedura penala, fiind obligatoriu sa existe cel putin unul dintre cazurile prev. la lit. a) - f) ale acestui din urma text legal.
In speta, cele doua inculpate au savarsit infractiunea de furt calificat, respectiv de complicitate la furt calificat, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru aceste fapte este inchisoarea de la 3 la 15 ani, deci mai mare de 4 ani. Lasarea in libertate a inculpatelor prezinta si in prezent un pericol concret pentru ordinea publica, asa cum rezulta din toate probele administrate in cauza si analizate pe larg mai sus in cuprinsul acestei hotarari.
Maniera in care au procedat inculpatele, bazandu-se pe faptul ca nu pot fi depistate in acea multime de credinciosi care se aflau la Manastirea Curtea de Arges, intr-o asemenea zi de mare sarbatoare crestina, conduce la concluzia ca ele sunt un real pericol si pentru alti cetateni care s-ar trezi in situatia de a fi deposedati de bani, bunuri ori alte valori pe care nu le-ar mai putea recupera. Chiar dupa ce au fost prinse in flagrant, inculpatele au negat savarsirea faptelor si au indus in eroare organele judiciare, incercand astfel sa zadarniceasca aflarea adevarului si sa scape de raspunderea penala. Inculpata C.V. a mai savarsit anterior acelasi gen de infractiuni si a fost condamnata, fiind liberata conditionat mai inainte cu cca. doua luni de zile, raportat la momentul savarsirii infractiunilor pentru care astazi este arestata preventiv. Deci este evident ca ea prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, de vreme ce si-a reluat de indata, fara nicio rezervare sau remuscare, "indeletnicirea" de a sustrage bunuri in locuri publice de la diversi cetateni. Si cealalta inculpata, C.J., prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, avand in vedere ca a cooperat cu cumnata sa si a indus in eroare organele judiciare pentru zadarnicirea adevarului.
Dupa savarsirea faptelor de furt calificat, inculpatele au comis, fiecare, cu intentie, o noua infractiune, aceea de fals privind identitatea, infractiune care, raportat la imprejurarile concrete in care s-au comis faptele de furt, este apreciata ca prezentand un pericol social destul de ridicat.
Asadar, suntem in continuare in prezenta cazului prev. de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedura penala si scopul la care se refera art. 136 alin. 1 Cod procedura penala ar fi pus in pericol de a nu se realiza, prin lasarea in libertate a numitelor C.V. si C.J.
Faptul ca inculpatele au in intretinere mai multi copii minori sau ca una dintre ele este infractor primar, nu constituie un motiv de revocare a masurii arestarii preventive, aceste aspecte neputand inlatura pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta punerea lor in libertate. In privinta copiilor minori, si celalalt parinte are obligatia legala de intretinere, iar in cazul in care acesta nu si-ar indeplini-o sunt aplicabile dispozitiile legii speciale numarul 272/2004.
Avand in vedere cele expuse mai sus, instanta constata ca subzista temeiurile care au determinat arestarea preventiva a inculpatelor, avute in vedere anterior de catre instantele de judecata, masura respectiva fiind legala si temeinica.
In baza art. 191 alin. 1 si 2 Cod procedura penala, vor fi obligate inculpatele, fiecare, la plata cheltuielilor judiciare catre stat, in masura in care le-au provocat, din care onorariile pentru aparatorul din oficiu, avocat D.B.G., in suma de 400 lei, se vor avansa din fondurile speciale al Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Constata legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive dispusa prin incheierea de sedinta din data de 25 aprilie 2009 a Judecatoriei Curtea de Arges pronuntata in dosarul numarul 926/216/2009, masura luata fata de inculpatele C.V., trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal si de art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, prin rechizitoriul intocmit la data de 14 mai 2009 in dosarul de urmarire penala numarul 682/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, judetul Arges, si C.J., trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 293 alin. 1 teza a II-a Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, prin acelasi rechizitoriu.
In baza art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, condamna pe inculpata C.V., la cinci ani inchisoare.
In baza art. 293 alin. 1 teza I Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal, condamna pe inculpata C.V., la un an inchisoare.
In baza art. 33 lit. a Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de cinci ani inchisoare.
In baza 37 lit. a Cod penal rap. la art. 39 alin. 1 si 2 Cod penal, comb. cu art. 61 alin. 1 teza finala Cod penal si cu referire la art. 34 lit. b Cod penal, revoca liberarea conditionata din executarea pedepsei de trei ani si sase luni inchisoare, stabilita pentru inculpata prin sentinta penala numarul 110/20 ianuarie 1997 a Judecatoriei Pitesti, urmand ca pedeapsa rezultanta de cinci ani inchisoare aplicata pentru infractiunile deduse judecatii de fata si restul de 672 zile ramase de executat din pedeapsa anterioara sa se contopeasca, iar inculpata sa execute pedeapsa cea mai grea de cinci ani inchisoare, in conditii de detentie conform art. 57 Cod penal.
In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal, condamna pe inculpata C.J., la trei ani inchisoare.
In baza art. 293 alin. 1 teza a II-a Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, condamna pe inculpata C.J., la un an inchisoare.
In baza art. 33 lit. a Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de trei ani inchisoare, in conditii de detentie conform art. 57 Cod penal.
In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal, ca pedeapsa accesorie.
In baza art. 357 alin. 2 lit. a Cod procedura penala rap. la art. 88 Cod penal, deduce din pedeapsa pe care urmeaza sa o execute fiecare dintre inculpate, perioada retinerii si arestarii preventive a acestora, incepand cu data de 24 aprilie 2009.
In baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala, mentine starea de arest preventiv pentru fiecare dintre inculpate.
Constata ca partea vatamata, S.M.L., nu s-a constituit parte civila in cauza.
In baza art. 191 alin. 1 si 2 Cod procedura penala, obliga pe inculpata C.V. la 900 lei si pe inculpata C.J. la 700 lei cheltuieli judiciare catre stat, din care, onorariile pentru aparatorul din oficiu, avocat D.B.G., in suma de 400 lei, se vor avansa din fondurile speciale al Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Cu apel in termen de zece zile de la pronuntare pentru partea vatamata si de la comunicare pentru inculpate.
Pronuntata in sedinta publica azi, 02 iulie 2009.
PRESEDINTE, GREFIER,
M.B.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Infractiuni
Anulare proces verbal de contraventie - Hotarare nr. 1417 din data de 17.10.2017Infractiuni - Decizie nr. 250 din data de 25.10.2016
Infractiuni - Decizie nr. 241 din data de 10.11.2016
TRAFIC DE DROGURI - Sentinta penala nr. 4 din data de 18.01.2017
infractiunea de schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta - Sentinta penala nr. 65 din data de 16.06.2015
consumul ilicit de droguri - Sentinta penala nr. 173 din data de 05.12.2014
Trafic de droguri - Sentinta penala nr. 158 din data de 22.10.2014
Infractiunile de incaierare ?i ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, tentativa la omor calificat. Concursul real de infractiuni - Sentinta penala nr. 66 din data de 23.03.2011
Plangere contraventionala - Sentinta civila nr. 261 din data de 22.04.2010
infractiuni privind circulatia pe drumurile publice - Sentinta penala nr. 66 din data de 04.06.2009
- Sentinta civila nr. 306 din data de 17.06.2009
- Sentinta penala nr. 68 din data de 10.06.2009
Recursul inculpatului, declarat pe latura civila, nu este intemeiat, deoarece inculpatul este cel care este obligat sa suporte prejudiciul creat partii civile APIA, prin fapta comisa. Raspunderea civila delictuala a inculpatului intervine pentru fapta pro - Decizie nr. 727/R din data de 23.09.2013
Infractiuni la legi speciale – Calitatea de subiect activ principal, pasiv principal si pasiv secundar la infractiunile prev. la art. 37 alin. 1 si art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 – privind protectia muncii. - Decizie nr. 152 din data de 20.02.2013
Laboratoarele din cadrul Serviciilor Medico Legale Judetene care nu au infiintate, prin hotararea directiilor judetene de sanatate publica si cu avizul institutelor de medicina legala competente, laboratoare de specialitate cum ar fi cele prevazute in ar - Sentinta penala nr. 17/F din data de 20.02.2013
Intemeierea hotararii de condamnare si pe declaratiile date de martor in faza de urmarire penala, in situatia imposibilitatii audierii sale in prima instanta si in recurs, nu incalca dispozitiile art. 6 paragraf 3 lit. d din Conventia Europeana a Dreptur - Decizie nr. 134/R din data de 14.02.2013
Potrivit art.181 alin.2 Cod penal, la stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi ... - Decizie nr. 1004/R din data de 02.12.2011
In verificarea dispozitiilor art. 64 alin. 2/2 Cod procedura penala, procedura stabilirii alcoolemiei inculpatului a fost una legala si cu respectarea dispozitiilor in materie. Potrivit art. 14 alin.3 din OMS nr. 376 din 10 aprilie 2006, in situati... - Decizie nr. 895/R din data de 03.11.2011
Legea sanctioneaza persoana depistata in trafic si care pare sub influenta alcoolului, de a se sustrage de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei. In lipsa unor motive temeinice, de natura a justifica refuzul recoltarii pr... - Decizie nr. 733/R din data de 29.09.2011
Trafic de persoane. Trafic de minori. Modalitati alternative de realizare a elementului material. Sedinta de judecata. Caracterul ei secret. Luarea masurii de siguranta a interzicerii exercitarii functiei in indeplinirea careia un inculpat a comis fa... - Decizie nr. 38/Ap din data de 01.03.2011