Raspundere civila delictuala.Conditii.Reparare prejudiciu.Daune morale

Obiect : pretentii

Dosar nr. 1323/241/2008
JUDECATORIA HOREZU, JUDETUL VALCEA
SENTINTA CIVILA Nr.1378 din 10 decembrie 2008
Raspundere civila delictuala. Conditii. Reparare  prejudiciu. Daune morale 

I N S T A N T A :
     Prin actiunea  inregistrata pe rolul  Tribunalului Valcea sub nr. 81/18.01.2006, formulata de   SC “M.B." SRL,   a  chemat in judecata pe paratii Primaria Comunei Costesti, judet Valcea si pe  Primarul  Comunei Costesti, judet Valcea - P.V., solicitand obligarea acestora, in solidar,  la plata sumei de  350.000 lei,  cu titlu de  daune morale si  150.000 lei cu titlu de daune materiale. Motivand in fapt actiunea, reclamanta a  aratat ca  paratul P.V. a fost cerectat  de Parchetul de pe langa  Judecatoria Horezu, in dosar nr. 1728/P/2008, pentru savarsirea infractiunii  prevazuta de art. 246 c.p.  intrucat a  emis Dispozitia nr. 255/04.08.2004, prin care  a  interzis  abuziv si fara drept,  functionarea  SC "M.B." SRL. Ulterior, prin Dispozitia nr. 22/2005, paratul P.V. a  revocat  prima decizie ,  revocarea  echiavlind cu o recunoastere a  abuzilui comis impotriva societatii. Pe  toata  perioada cat societatea  nu a functionat,  administratorul a  fost grav afectat , suferind  un prejudiciu moral, deoarece nu a mai putut onora comenzile  cu produsele pe care le furniza  beneficiarilor. Intrucat productia a fost stagnata , pretinde reclamanta,  a incercat un prejudiciu moral. Perioada pentru care a solicitat   acordarea de daune morale si materiale a  fost precizata ca fiind  din 04.08.2004  pana la solutionarea  cauzei. In probatiune a  solicitat  acte , martori si expertiza  iar in drept a invocat dispozitiile  art. 998  si urm. c.civ.
     Prin sentinta civila nr. 169 din  07 martie 2006, pronuntata de  Tribunalul Valcea, in dosar nr. 81/CAF/2006,  s-a  admis exceptia de necompetenta  materiala ridicata din oficiu  si s-a declinat competenta de solutionare a  cauzei  in favoarea Judecatoriei Horezu.
     In urma declinarii competentei, cauza a   fost inregistrata sub nr. 810/2006, pe rolul Judecatoriei Horezu. Prin sentinta civila nr. 598 din  24 mai 2008,  pronuntata de  Judecatoria Horezu, s-a  admis exceptia de necompetenta  materiala a Judecatoriei Horezu, invocata din oficiu de instanta  si s-a declinat competenta de solutionare  in favoarea  Tribunalului Valcea, Sectia  Contencios Administrativ - Fiscal. Urmare a declinarii, cauza a fost inregistrata la Tribunalul Valcea sub nr. 3906/90/2006. Prin incheierea  nr. 74 din  24 octombrie  2006, Tribunalul Valcea a  scos cauza de pe rol si a  inaintat-o Judecatoriei Horezu  pentru a  proceda,  conform art.  21 si urm. c.pr.civ. In baza acestei incheieri , Judecatoria  Horezu, prin  incheierea  din  23 noiembrie  2006,  a constatat ivit conflictul negativ de competenta  si a  inaintat  dosarul la  Curtea de  Apel Pitesti, in vederea  solutionarii conflictului negativ de competenta. Solutionand conflictul de competenta, Curtea de  Apel Pitesti, prin  regulatorul de  competenta, sentinta nr. 2/F/C/C din dosar nr. 4589/46/2006, a  stabilit competenta de solutionare  a  cauzei  in favoarea  Judecatoriei Horezu. Impotriva acestei sentinte, a  formulat recurs reclamanta,  ce a   fost solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie -Sectia comerciala, prin decizia nr.2731 din  20 septembrie 2007, in sensul respingerii.
     Dupa ce s-a stabilit competenta   materiala de solutionare a cauzei  ca apartinand Judecatoriei Horezu, urmare a   regulatorului de  competenta dat de Curtea de Apel Pitesti , cauza a fost inregistrata  pe rolul Judecatoriei Horezu sub nr. 266/241/2007. Prin  sentinta civila nr. 283 din  7 martie  2008,  s-a admis   exceptia de necompetenta  materiala invocata din oficiu de  instanta si s-a declinat, din nou, competenta de solutionare a cauzei, in favoarea  Tribunalului Valcea - Sectia civila. Urmare a  declinarii,  cauza a fost inregistrata la Tribunalul Valcea, sectia civila, sub nr. 1058/90/2008. Prin sentinta civila nr. 425  din 15 mai  2008, pronuntata de  Tribunalul Valcea, s-a  admis exceptia  necompetentei  materiale a  Tribunalului Valcea,  s-a declinat competenta de  solutionare a  cauzei in favoarea Judecatoriei Horezu, s-a constatat  ivit conflictul negativ de competenta si s-a  trimis cauza  pentru solutionarea  conflictului de  competenta, la Curtea de  Apel Pitesti. Curtea de Apel Pitesti,  examinand conflictul  negativ de competenta,  a stabilit prin regulator de competenta , sentinta civila nr. 12/F-CC din 5 iunie 2008,   competenta de solutionare a   cauzei in favoarea Judecatoriei Horezu. In acest sens, cauza a fost inregistrata , dupa stabilirea  competentei prin regulatorul de competenta , sub nr. 1323/241/2008.
     Reclamanta  si-a majorat pretentiile succesiv  astfel; prin cererea orala formulata in sedinta publica din  7 martie 2008 -f.72, dosar nr. 266/241/2007, a solicitat daune materiale majorate, conform concluziilor expertiei contabile efectuate in cauza, de 49.499.750  lei ; prin cererea  de la f. 25, dosar nr. 1323/241/2008, a  solicitat daune morale in suma de 500.000  lei.
     Paratii au formulat intampinare,  prin care au solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si obligarea  reclamantei la  plata cheltuielilor de judecata. Motivand in fapt intampinarea, au aratat ca  situatia de fapt expusa de reclamanta nu corespunde relitatii intrucat   terenul pe care  este amplasata SC "M.B." SRL,  are o situatie juridica neclara, reclamanta nu a depus declaratie de  impunere fiscala pentru anul 2004, primaria a fost sesizata cu numeroase plangeri  scrise si verbale  ale cetatenilor din satul Bistrita,  care  cereau sa fie protejati de  poluarea  cu praf, zgomot si vibratii, produse  in timpul spargerii pietrei. De asemenea, au pretins ca  zona in care functiona reclamanta, prezinta o importanta istorica, existand  monumente  istorice de  interes national cu valoare de patrimoniu A si B, respectiv Manastirea Bistrita  si Bolnita, aspectul cladirilor  si  incintei  interioare si exterioare  pareau parasite,  fara nici o preocupare de  ingrijire si  gospodarire, iar reclamata nu prezenta autorizatie de  mediu pentru activitatea  pe care a  desfasurat-o. In probatiune a depus inscrisuri  iar in drept a  invocat  dispozitiile art. 115-118 c.pr.civ.
     La  dosar  s-au depus inscrisuri, de parati, si s-a efectuat,  la  propunerea  reclamantei,  o expertiza contabila, prin care s-a deterninat  cifra de afaceri a societatii reclamantei,  anterior emiterii  dispozitiei nr. 255/2004 si vernitul net  pe care l-ar fi putut  realiza ,  in doua variante  respetiv; de la data  deciziei nr.225/4 august 2004 pana la  revocarea acesteia prin decizia nr.22 din 28 februarie  2005  si  de la data deciziei nr. 225/4 august 2004 pana la zi. Raportul intocmit de expertul desemnat prin tragere la sorti (f.44-48, dosar nr.266/241/2007 ) a fost completat  prin raspunsul de la fila  65 (dosar nr.266/241/2007) si prin raspunsul  de la f. 19-20 ( dosar nr.1323/241/2008).
     Paratii au invocat exceptia anularii actiunii reclamantului, intrucat nu s-a indeplinit obligatia de plata a taxei de timbru, prin intimpinarea  de la   fila 13 din  dosar nr. 810/2006 . Cu privire la aceasta exceptie, instanta a constatat, prin incheierea din  25 ianuarie 2008, ca actiunea este scutita de taxa de timbru  iar prin incheierea din  15 octombrie 2008, completata, in temeiul art. 281 c.pr.civ.  prin incheierea din 3 decembrie 2008, a fost respinsa exceptia.
     Deliberand, instanta constata, in fapt si in drept, cele ce urmeaza:  prin dispozitia nr. 225 din  4 august 2004 , primarul comunei Costesti, paratul P.V. a    interzis, incepand cu data de  11 august  2004, punerea in functiune a instalatiei de producere a mozaicului  pana cand instalatia primeste  autorizatia de mediu ca urmare a  imbunatatirii procesului  tehnologic  si aspectului exteritor. Reclamanta a   formulat plangere penala impotriva paratului P.V.,  pentru savatsirea infractiunii de abuz in serviciu,  prevazuta de art. 246 cod penal, in acest sens fiind efectuate cercetari in cadrul dosarului nr. 1728/P/2004 al Parchetului de  pe langa Judecatoria Horezu ; prin Ordonanta  din 12.04.2005, s-a  dispus scoaterea de sub urmarire penala  pentru fapta prevazuta de art. 246 cod penal si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ ( amenda  in cuantum de 1000 lei). In motivarea  acestei solutii s-a retinut ca  paratul nu putea dispune masura  interzicerii functionarii,  intrucat in temeiul art.10 alin. 3 din Legea 137/1995 republicata,  doar autoritatile  pentru protectia mediului, puteau dispune,  dupa expirarea  termenului de suspendare, oprirea  executarii proiectului sau  incetarea activitatii. Impotriva acestei  ordonante au formulat plangere,  in temeiul art. 2781 C.pr.penala, reclamanta   si paratul, plangere ce a fost  solutionata de Judecatoria Horezu,   prin sentinta penala nr. 921 din  5 septembrie  2005, pronuntata  in dosar nr. 1846/2005, in sensul respingerii. Impotriva sentintei au formulat recurs paratul  si reclamanta, recurs ce a  fost respins de Tribunalul Valcea, prin decizia  penala nr.  1065/R din  31 octombrie 2006, pronuntata  in dosar nr. 1633/p/2005.
     La data de  28 februarie 2005,  paratul, in calitate de  primar al comunei Costesti, a emis  Dispozitia  nr.22,  prin care a  anulat  dispozitia nr. 255/2004,  cu privire la  modul de exploatare  a  instalatiei de  produs mozaic a S.C "M.B." S.R.L.
     La data de  27.08.2004,  administratorul  reclamantei, B.M., a  solicitat   anularea  dispozitiei  nr. 225/2004,  emisa de paratul P.V.. Cererea  sa a fost respinsa de Tribunalul Valcea - Secia  contencios administrativ si  fiscal, prin sentinta  nr. 1044/CAF  din 2.11.2004. Impotriva acestei  sentinte a formulat recurs  administratorul B.M., recurs  ce a fost respins  prin decizia nr.  29/R-C din  24 ianuarie  2005, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti , in dosar nr. 29/R/cont/2005.
     Instanta urmeaza sa verifice   conditiile raspunderii civile delictuale  prevazute de art. 998 si urm.C.civ., respectiv: existenta unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, existenta unui  raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, existenta  vinovatiei  celui care a cauzat  prejudiciul. In  acest sens retine:
     Privind prima conditie ,  instanta   constata ca  paratul P.M., in calitate de primar al comunei Costesti, a savarsit o fapta ilicita reprezentata de interzicerea functionarii instalatiei  de producere a  mozaicului,  instalatie apartinand reclamantei, masura dispusa prin dispozitia nr. 255. Caracterul ilicit al faptei a fost stabilit in cadrul dosarului penal nr. 1728/P/2004 al Parchetului de  pe langa Judecatoria Horezu, astfel ca in prezenta cauza nu mai pot fi puse in  discutie aspecte incidente caracterului ilicit al faptei, intrucat s-ar incalca dispozitiile art.22 Cod pr.penala, in conformitate cu care  hotararea definitiva a instantei penale are  autoritate de  lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila cu privire la  existenta faptei , a persoanei care a savarsit-o  si a vinovatiei acesteia, cat si principiul securitatii raporturilor  juridice, ca unul  dintre elementele fundamentale ale preeminentei  dreptului care impune, intre altele, ca o solutie  definitiva a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata,  spre a se  asigura  dreptul la un proces  echitabil, in sensul art. 6  paragraful 1 din  Conventia Europeana  pentru apararea  Drepturilor si  Libertatilor fundamentale  ale Omului.
      Privind ce-a de-a doua conditie , se constata ca exista un prejudiciu  produs reclamantei, prin incalcarea  unui drept subiectiv apartinand acesteia,  reprezentat de  dreptul a exploatare a instalatiei  de producere a  mozaicului si filerului. Urmare a  incalcarii acestui drept subiectiv,  reclamanta a incercat un prejudiciu inrucat nu a mai realizat veniturile ce le obtinea  ca urmare a exploatarii  instalatiei de mozaic si filer. Prejudiciul incercat indeplineste conditiile  prevazute in doctrina, in sensul ca este  cert  sub aspectul  existentei si  posibilitatilor de evaluare ) si nu a fost reparat  inca.
     Repararea  prejudiciului are drept  scop  inlaturarea  efectiva a efectelor faptei savarsite  si nu  constituie  o sursa de dobandire a  unor venituri suplimentare , in plus, fata de  paguba suferita. Din aceasta  perspectiva, instanta  urmeaza sa verifice  care este prejudiciul real incercat de  reclamanta. Aceasta a pretins un prejudiciu  produs de  la data emiterii dispozitiei nr. 225/2004, pana la zi, insa aceasta pretentie nu se confirma. Astfel: de la data emiterii dispozitiei nr. 225/4.august 2004,  reclamanta nu a mai pus in functiune instalatia de producere a  filerului,  intrucat  i s-a interzis acest drept; la data de 28 februarie 2005, paratul P.M., a emis Dispozitia nr. 22, prin care a  anulat dispozitia nr. 225/2004. In consecinta, fapta ilicita  savarsita de parat a  avut caracter continuu si a durat de la data  emiterii dispozitiei nr. 225 , respetiv 4.august 2004, pana la   data emiterii  dispozitiei nr. 22 , respectiv  28 februarie 2005. In acest interval,  efectele  faptei ilicite au constat  in lipsirea  reclamantei de  veniturile pe care l-ar fi realizat din exploatarea instalatiei de producerea  mozaicului si  filerului. Ulterior  datei de  28  februarie 2005 ( data la care a fost anulata  dispozitia nr. 225/2004),  nu a mai existat nici o fapta ilicita intrucat   paratul nu a mai interzis reclamantei  sa   utilizeze   instalatia de  producere a  mozaicului. Imprejurarea ca  reclamanta nu a mai utilizat  instalatia de producere a  mozaicului  ulterior  datei de  28 februrie 2008, nu   constituie o consecinta a faptei ilicite a  paratului.Reclamanta avea posibilitatea  sa  utilizeze  instalatia,  nemafiind  impiedicata de parat. Eventualele cauze  care nu rezulta din dosar,  care au impiedicat  pe reclamanta sa functioneze,  nu   sunt efecte  ale  faptei ilicite   savarsire de parat.
     In consecinta,  instanta va omologa raportul de expertiza intocmit de expertul S.N.  si va  acorda reclamantei despagubiri materiale  in suma de  81.529 lei ( prejudiciu determinat de expert in functie de cifra de afaceri a reclamantei, anterior datei faptei ilicite si comenzilor ferme primite,  respectiv pe care le putea  primi si pe care nu le-a onorat ( intrucat s-a interzis functionarea  instalatiei).
     Relativ la  daunele   morale solicitate de  reclamanta,  se constata ca  cererea  nu este intemeiata pentru  cele ce urmeaza: in principiu, daunele morale  sunt justificate, ele putand fi acordate  ( in temeiul  art. 8 din Legea 554/2004) care prevede ca  persoana vatamata,  intr-un drept recunoscut de lege  sau intr-un interes legitim  printr-un act administrativ unilateral,  are dreptul la  repararea pagubei cauzate  si eventual la  reparatii  pentru daune morale. Insa,  de esenta  daunelor morale este incalcarea unor drepturi  nepatrimoniale. In speta,  reclamantul nu a pretins, si cu atat mai putin nu a dovedit  incalcarea  vreunui drept nepatrimonial  ca urmare a  faptei ilicite  savirsite de parat; in plus, fapta ilicita, prin ea insasi nu presupune  incalcarea  vreunui drept nepatrimonial apartinand  societatii. Din  cuprinsul actiunii rezulta ca  reclamanta a invocat ca  si motive in justificarea  daunelor morale,  afectarea sanatatii administratorului, ori daunele morale sunt solicitate de societate si in raport de aceasta se constata  ca nu  exista o incalcare a  vreunui drept nepatrimonial.
     In ce priveste ce-a de-a treia conditie,  instanta  retine ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, in sensul ca fapta  ilicita a cauzat prejudiciul reclamantei, in suma de 81.529 lei , ce corespunde perioadei cuprinsa intre  4 august 2004 si  28 februarie 2005. Referitor la  pretinsul prejudiciu incercat de  reclamanta,   ulterior  datei de 28 februarie 2005, pana la zi , instanta retine ca nu   este in legatura de cauzalitate cu fapta  ilicita   a  paratului, in sensul ca nu are drept cauza   fapta  paratului. Faptul ca ulterior datei de 28 februarie 2005, reclamanta nu a mai utilizat instalatia de produs mozaic,  nu  a fost determinat de fapta ilicita ci eventual de alte cauze straine de parat, care nu au la baza vreo fapta ilicita a acestuia.
     In ce priveste vinovatia  paratului , aceasta conditie  a fost verificata in cadrul dosarului penal nr. 1728 /P/2004 , stabilindu-se  ca ea a existat. Solutia din cadrul dosarului penal are autoritate in fata instantei civile, in temeiul art. 22 Cod pr.penala si art. 6 din Conventie si, in consecinnta, pe de o parte nu mai poate  fi examinata vinovatia   iar, pe de alta parte, trebuie respectata solutia pronuntata  in dosarul penal. In materia raspunderii civile delictuale  sunt incidente doua principii circumscrisei vine, respectiv:  raspunderea civila delictuala  opereaza pentru cea mai usoara  culpa si,  indiferent de  gravitatea  vinovatiei, obligatia de  reparare a prejudiciului cauzat  este integrala. In consecinta, la stabilirea  raspunderii delictuale nu are relevanta forma vinovatiei cu care paratul a actionat.
     Sustinerile  paratului. in sensul ca reclamanta   nu prezinta  autorizatie de mediu  pentru perioada pentru care solicita despagubiri si nu indeplinea alte conditii  prezentate de   parat prin intampinarea de la f. 15-18,  nu inlatura raspunderea  delictuala a acestuia. Astfel: pentru a se retine raspunderea  civila delictuala,  trebuie verificate  strict conditiile  acestei raspunderi,  analizate mai sus: aspectele invederate de  parat  exced conditiilor raspunderii  civile delictuale. In legatura cu lipsa autorizatiei de mediu,  se  constata de instanta :  in anul  2002,  reclamanta a  obtinut autorizatia de mediu  nr. 234 din 12.02.2002  (f. 86, dosar nr. 81/CAF/2006 al Tribunalului Valcea), cu valabilitate  de un an;  pentru perioada ulterioara, respectiv pentru anii 2003-2004, nu mai  exista autorizatie de mediu, astfel ca se confirma sustinerea  paratului, privind lipsa autorizatiei de mediu; pentru  data ulterioara   faptei ilicite,  lipsa autorizatiei  nu mai prezinta  relevanta intrucat  reclamanta nu a  mai desfasurat activitate. Lipsa autorizatiei de mediu pentru perioada  12.02.2003-04 .08. 2004,  nu  imprima activitatii  reclamantei un caracter ilicit;  reclamanta  desfasura  o activitate  licita ( permisa de  lege si autorizata  in conditiile  legii), iar neindeplinirea  unor conditii privind  desfasurarea  activitatii,  nu inlatura raspunderea delictuala  a paratului ci era susceptibila de   sanctiuni  si masuri  care se puteau dispune de alte autoritati decat de parat.
     Nu se poate retine  solidaritatea  si, in consecinta, nu poate fi  obligata alaturi de  paratul P.V.  si comuna Costesti, prin primarul  Stoican Ion,  la plata de despagubiri catre reclamanta, intrucat : solidaritatea  prevazuta ca regula in  materia raspunderii civile delictuale are la baza  participarea  efectiva   la  producerea faptei ilicite; in speta, aceasta conditie nu este indeplinita intrucat nu exista nici un concurs al  comunei Costesti  la   savarsirea  faptei ilicite; nu se pune in discutie solidaritatea nici din perspectiva  unei raspunderi a  comitentului  pentru  faptele prepusilor,  intrucat nu  exista un raport de prepusenie ( in speta,   are  loc o disociere a  raportului de prepusenia   fata de contractul de munca ce decurge din  natura specifica a indeplinirii  functiei, din autonomia  pe care o implica  exercitarea atributiilor). Primarul, in temeiul art. 62 din Legea 215/2001,  indeplineste o functie de autoritate publica iar potrivit art.  63 din Legea 215/2001, primarul indeplineste atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii.
     Pentru considerentele expuse, va fi admisa, in parte actiunea, in sensul celor aratate  iar in temeiul art.  274 c.pr.civ., vor fi acordate, in parte, cheltuieli de judecata pentru toate  fazele parcurse de dosar pana in prezent,   in masura dovedirii (600 le i- onorariu pentru expert, 150 lei - onorariu avocat-f.71,dosar nr.266/241/2007, 39 lei taxa timbru + 4 lei  timbru fiscal - f. 46 dosar nr. 81/CAF/2006 ) si in  limita  pretentiilor admise.  

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE :

Admite in parte actiunea formulata de reclamanta S.C.""M.B."" S.R.L. ,  in contradictoriu cu paratii PRIMARIA COMUNEI COSTESTI  si PRIMARUL COMUNEI COSTESTI - P.V..
Obliga paratul P.V. la plata, catre reclamanta, a sumei de 81.529 lei, daune materiale.
Respinge cererea de acordare a daunelor morale.
Respinge actiunea fata de parata Comuna Costesti, judetul Valcea.
Obliga paratul P.V. la cheltuieli de judecata catre reclamanta, in suma de 200 lei.
Cu drept de apel in termen de 15 zile, de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 10.decembrie 2008.

                              PRESEDINTE ,                                GREFIER ,
                     V.M.D                                  M.C.
1