Contestatie la executare. Autoritate de lucru judecat.

Prin sentinta civila nr. 13093 din 10 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a respins, pentru autoritate de lucru judecat, actiunea formulata de catre contestatoarea  Asociatia de Proprietari Bl. 63 in contradictoriu cu intimatii  S.C. CET. IASI si Biroul Executorului Judecatoresc BG, contestatie la executare impotriva  executarii silite pornita in dosarul de executare 173/2006 al  Biroului Executorului Judecatoresc BG, prin care se solicita anularea actelor de executare cheltuielilor de executare.
Pentru a dispune in acest sens, s-a retinut ca prin contestatia la executare inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi sub nr. 11670/2006, contestatoarea  Asociatia de Proprietari Bl. 63 a formulat  in contradictoriu cu intimata  S.C. CET. IASI, contestatie la executare impotriva  executarii silite pornita in dosarul de executare 173/2006 al  Biroului Executorului Judecatoresc BG, solicitand anularea actelor de executare cheltuielilor de executare; in motivarea cererii, contestatoarea a invederat faptul ca debitul pretins este prescris, iar asociatia nu este persoana juridica cu scop lucrativ, astfel ca nu poate achita aceste sume .
Prin sentinta civila nr. 11145/19.10.2006 a Judecatoriei Iasi, au fost respinse exceptiile tardivitatii si a netimbrarii, iar pe fond, a fost respinsa contestatia la executare ca neintemeiata.  Aceasta sentinta civila a ramas irevocabila, deoarece, la data de 14.03.2007, Tribunalul Iasi a  respins recursul declarat de Asociatia de Proprietari Bl. 63.
Instanta a retinut ca autoritatea lucrului judecat, exceptie reglementata in art.1201 C.civ., are la baza regula ca o actiune nu poate fi judecata decat o singura data si ca o constatare facuta printr-o hotarare judecatoreasca definitiva nu trebuie sa fie contrazisa printr-o alta hotarare. Principiul puterii lucrului judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si purtat intre aceleasi parti, chiar cu pozitia procesuala inversata, ci si contrazicerile dintre doua hotarari judecatoresti, in sensul ca drepturile recunoscute unei parti printr-o hotarare definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarare posterioara, pronuntata intr-un alt proces. Pentru a exista identitate de obiect intre doua actiuni, nu este nevoie ca obiectul sa fie formulat  in ambele in acelasi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor actiuni sa rezulte ca scopul final urmarit este acelasi in ambele actiuni. 
In speta de fata, instanta a apreciat ca este indeplinita conditia triplei identitatii de parti, cauza si de obiect, statuand ca din hotararile judecatoresti existente la dosarul cauzei, sentinta civila nr. 11145/19.10.2006, irevocabila  prin decizia Tribunalului Iasi din 14.03.2007, rezulta ca instantele s-au pronuntat, hotarandu-se cu autoritate de lucru judecat asupra legalitatii executarii silite ce face obiectul executarii silite pornita in dosarul de executare nr. 173/2006 al  Biroului Executorului Judecatoresc BG, prin prisma acelorasi motive supuse atentiei prin prezenta contestatie, avand acelasi obiect si aceeasi cauza  .
Astfel, s-a observat cu certitudine ca este vorba de aceeasi executare, de aceleasi motive, conditii in care, evident instantele au verificat cu putere de lucru judecat legalitatea executarii silite, aceasta nemaiputand fi pusa in discutie pentru aceleasi motive. desi contestatoarea a invederat ca titlul executoriu al intimatei a fost desfiintat, nu a facut nici o dovada in acest sens, limitandu-se la simple afirmatii  .
Instanta retine ca desi contestatoarea a invederat ca titlul executoriu al intimatei a fost desfiintat, nu a facut nici o dovada in acest sens, limitandu-se la simple afirmatii, apreciind ca si daca sustinerile contestatoarei ar fi adevarate, aceasta nu este prejudiciata de prezenta hotarare, avand la dispozitie calea intoarcerii executarii silite prevazute de art. 4041 alin Cod procedura civila. O asemenea interpretare este impusa de  efectul puterii de lucru judecat, deoarece in acest fel, partea care a pierdut procesul nu mai poate pune in discutie un drept al sau .