Respingerea propunerii de arestare preventiva ca netemeinica. Dispunerea unei masuri alternative.

Prin incheierea de sedinta din data de 5.06.2014 a judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Judecatoriei Iasi s-au dispus urmatoarele:
"In baza art. 227 alin. 1 Cod procedura penala respinge propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi privind luarea masurii arestului preventiv  pe o perioada de 30 de zile fata de inculpatul S., fara antecedente penale, cercetat pentru comiterea infractiunii de "talharie calificata", fapta prev. si  ped. de art. 233 din Codul penal - art. 234 alin. 1 lit. d din Codul penal.
Dispune punerea de indata in libertate a inculpatului retinut S. daca nu este arestat in alta cauza.
In baza disp. art. 227 alin. 2 Cod procedura penala  dispune aplicarea fata de inculpatul S. a masurii preventive a arestului la domiciliu ,  prev. de art. 202 alin. 4 lit. d) Cod procedura penala, pe o perioada de 30 de zile".

Pentru a dispune astfel, judecatorul de drepturi si libertati a retinut urmatoarele:
Potrivit procurorului, la data de 14.04.2014, in jurul orei 21:00, in timp ce se afla in fata barului " Covorasul verde" din zona Garii Iasi, inculpatul S. a observat-o pe persoana vatamata Lungu Andreea care vorbea la telefonul mobil,  a luat hotararea de a o astepta pe persoana vatamata cu scopul de a-i sustrage telefonul mobil, s-a pozitionat in fata usii de acces in scara blocului, iar dupa cateva minute, cand persoana vatamata Lungu Andreea s-a intors, a asteptat ca aceasta sa deschida usa, a prins de usa si i-a spus persoanei vatamate ca urca si el. La intrarea in lift, inculpatul Spataru Mirel-Marius a deschis usa pentru a o lasa pe persoana vatamata Lungu Andreea sa intre, apoi a pulverizat catre aceasta o substanta iritant-lacrimogena, a prins cu mana telefoanele mobile pe care persoana vatamata le avea in mana si a reusit sa sustraga doar unul dintre cele doua telefoane mobile. Inculpatul Spataru Mirel-Marius  a plecat din zona comiterii faptei, s-a deplasat la Gara Iasi si de aici spre domiciliu.
Judecatorul de drepturi si libertati a constatat ca propunerea formulata de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi, desi legala, nu este si temeinica, luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul S. neraspunzand exigentelor art.202 din Codul de procedura penala, relativ la scopul masurilor preventive si la criteriile de individualizare ale acestora, la temeiurile legale, asa cum sunt ele prevazute in dispozitiile legale mentionate anterior, toate analizate prin prisma respectarii dispozitiilor art. 23 din Constitutia Romaniei si art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
S-a retinut ca, functie de datele si elementele probatorii ale cauzei, pe baza evaluarii gravitatii faptei si a persoanei inculpatului, infractiunea pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva inculpatului este grava, insa in cauza nu exista nicio proba certa ca, prin lasarea in libertate a inculpatului se naste o stare de pericol pentru ordinea publica, ce este necesar a fi inlaturata prin arestarea preventiva a acestuia; astfel, inculpatul este o persoana tanara, locuieste impreuna cu parintii , are un loc de munca stabil( cel putin pana la comiterea faptei) .
Totodata, judecatorul de drepturi si libertati si-a format convingerea ca savarsirea pretinsei fapte de talharie de catre inculpat este un accident in viata acestuia, inculpatul aflandu-se la primul contact cu legea penala,  si, asa cum rezulta din datele dosarului, rezolutia infractionala a acestuia a fost spontana , a condus organele de politie la casa de amanet unde a amanetat telefonul mobil sustras , rascumparandu-l , ulterior fiind predat persoanei  vatamate.
Inculpatul a constientizat gravitatea faptei comisa, ca a avut o atitudine procesuala sincera si ca privarea acestuia de libertate pe timp de 24 ore (durata retinerii) este suficienta pentru corijarea comportamentului acestuia. Raportat si la dispozitiile art.243 alin.2 din  Codul de procedura penala, analizand toate aspectele ce tin de fapta pretins a fi comisa de catre inculpat - care este foarte grava, comisa asupra unei persoane vatamate  de sex feminin si prin folosirea unei substante iritant lacrimogene , asa cum s-a aratat anterior - si de persoana inculpatului, de situatia sa personala , judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca privarea de libertate a inculpatului ar avea efecte negative asupra personalitatii acestuia, fiind contrara scopului urmarit de legiuitor, prin aceea ca inculpatul ar fi nevoit sa intrerupa/sa abandoneze locul de munca , fapt ce l-ar afecta negativ in viitor.
Inculpatul a avut o pozitie procesuala sincera, atat in fata organelor de urmarire penala, cat si cu prilejul solutionarii prezentei propuneri de arestare preventiva, inculpatul proband o cainta reala in privinta faptei comise si contribuind la aflarea adevarului prin declaratia sa. Or, toate acestea au constituit, in opinia judecatorului, tot atatea date pozitive care caracterizeaza persoana inculpatului.
Atitudinea sincera a inculpatului, persoana sa si situatia sa particulara, motivatia infractionala expusa, cainta reala a acestuia, probata odata cu audierea sa, faptul ca inculpatul este o persoana tanara , comiterea faptei avand un caracter accidental , toate aceste aspecte reprezinta un cumul de elemente de care judecatorul  nu poate face abstractie, in aprecierea temeiniciei masurii arestarii preventive. Judecatorul  a apreciat ca masura arestarii preventive, care presupune excluderea inculpatului din mediul in care in mod curent isi duce existenta, trebuie sa aiba un corespondent obiectiv in caracterul reprobabil al faptelor comise si al persoanei acestuia, fata de care aceasta masura trebuie sa fie singurul mijloc de asigurare a protectiei societatii. Dispunerea arestarii preventive fata de inculpat nu ar avea nicio justificare si ar avea consecinte contrare celor urmarite de legiuitor , justificandu-se doar pentru valorificarea exemplaritatii in cadrul preventiunii generale si mai putin pentru reeducarea inculpatului, care ar constientiza aceasta masura ca pe o sarcina excesiva. Totodata, in cauza de fata judecatorul apreciaza ca nu exista temeiuri clare care sa justifice,  odata cu trecerea timpului, in ce mod  lasarea in libertate a inculpatului ar produce un impact negativ in societate sau cum ar putea contraveni aceasta  bunei desfasurari a anchetei.
Retinerea exclusiva si generica a sintagmei "pericol concret pentru ordinea publica", intemeiat pe sentimentul de insecuritate social pe care il genereaza astfel de fapte in randul comunitatii, ca argument pentru solicitarea si justificarea unei masuri de exceptie, cum este aceea a masurii arestarii preventive, fara a tine seama de posibilitatea luarii unor masuri alternative la arestarea preventiva, nu indeplineste cerintele unei juste judecati si ale unui proces echitabil. Or, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca art. 5 § 3 cere autoritatilor nationale, carora li se solicita luarea masurii detentiei provizorii, sa ia in calcul masuri alternative prevazute de lege neprivative de libertate. Din aceasta perspectiva, judecatorul de drepturi si libertati a apreciat ca fata de persoana inculpatului nu se poate retine caracterul unei amenintari grave pentru ordinea publica: inculpatul nu a probat indiferenta in privinta consecintelor faptei sale, nici agresivitate persistenta ci , dimpotriva , a recunoscut si regretat comiterea faptei.