Vatamare corporala din culpa. Legea penala mai favorabila. Individualizarea pedepsei.

Prin sentinta penala nr. 3281/13.11.2014 s-au dispus urmatoarele:
"Condamna pe inculpatul S., fara antecedente penale, la pedeapsa de 8(opt) luni inchisoare  pentru savarsirea infractiunii de "vatamare corporala din culpa" prev. si ped. de art. 184 alin.2 si alin.4 Cod penal din 1968 cu aplicarea art.5 Cod penal si cu retinerea disp.art.396 alin.10 Cod procedura penala.
In baza disp. art.12 din Legea nr.187/2012 si art.71 alin 2 Cod penal din 1968 interzice inculpatului exercitiul drepturilor prevazute  de art. 64 lit a) teza a II-a si lit. b) Cod penal din 1968.
In baza dispozitiilor  art. 81 Cod penal din 1968  dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei  aplicata inculpatului prin prezenta sentinta penala pe o perioada de 2(doi) ani si 8(opt) luni, termen de incercare calculat potrivit dispozitiilor  art. 82 Cod penal din 1968.
In baza art.12 din Legea nr.187/2012 si art. 71 alin 5 Cod penal din 1968 pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii anterior mentionata suspenda si executarea pedepselor accesorii."

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:        
Fapta inculpatului S. care, la data de 13.10.2012, in jurul orei 1340, in timp ce conducea autoturismul marca Opel cu numarul de inmatriculare IS.08.XWV pe drumurile publice din municipiul Iasi, a accidentat-o pe persoana vatamata F., care se angajase in traversarea strazii pe marcajul pietonal marcat si semnalizat, cauzandu-i acesteia leziuni fizice ce au necesitat pentru vindecare un numar de 90-100 de zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de "vatamare corporala din culpa" prev. si ped. de art. 184 alin.2 si alin.4 Cod penal din 1968.
         Avand in vedere modificarile legislative intervenite incepand cu data de 01.02.2014, din perspectiva dispozitiilor art.5 Cod penal si intr-o  interpretare globala a dispozitiilor legale aplicabile - in acest sens fiind Decizia nr.265/2014 a Curtii Constitutionale - instanta a constatat ca  legea anterioara este legea mai favorabila inculpatului intrucat, in conditiile in care dispozitiile art.196 alin.3 Cod penal prevad  aceleasi limite pentru pedeapsa inchisorii (respectiv 6 luni - 3 ani inchisoare) ca si reglementarea anterioara, circumstantele atenuante judiciare ce pot fi retinute si modalitatea de executare a pedepsei ce poate fi stabilita inculpatului potrivit legii anterioare, ofera acestuia un tratament sanctionator  mai usor.
 Instanta a retinut ca situatia premisa ceruta de alin. 184 alin.2 si alin.4 Cod penal din 1968 Cod penal retinuta in sarcina inculpatului este indeplinita, drumul pe care acesta conducea este un drum public in sensul art. 6 pct.14 din O.U.G. nr.195/2002 republicata,   autoturismul condus de inculpat pe acest drum se incadreaza in categoria vehiculelor astfel cum sunt acestea definite de art.6 pct.6 din O.U.G. nr.195/2002, republicata,  iar inculpatul a actionat in calitate de conducator in sensul dispozitiilor art.6 pct.12 din acest act normativ.
Vinovatia inculpatului imbraca forma culpei cu usurinta , acesta neprevazind , desi trebuia sa prevada , faptul ca un pieton s-ar putea angaja in traversarea strazii, fiind necesara incetinirea vitezei de deplasare in apropierea trecerii de pietoni pana la limita evitarii oricarui pericol .
Astfel, inculpatul a incalcat dispozitiile art 135 din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002 potrivit carora conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere pietonului care traverseaza drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzator ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci cand acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului.
In sarcina victimei accidentului nu se poate retine vreo culpa , intrucat potrivit dispozitiilor  legale - art. 72 alin. 2 din OUG 195/2005 - pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule atunci cand sunt angajati in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
De asemenea , instanta a constatat ca victima s-a angajat regulamentar in traversarea strazii .
             La individualizarea judiciara a  pedepsei ce se va aplica inculpatului s-a tinut  seama, conform criteriilor generale de individualizare inscrise la art. 74 Cod penal, atat de limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea comisa,  de dispozitiile art. 396 alin.10 Cod procedura penala, potrivit carora, in cazul recunoasterii invinuirii, limitele de pedeapsa se reduc cu o treime, de starea  de pericol  creata, de motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, de antecedenta penala a inculpatului (inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale), de conduita acestuia dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal (inculpatul a recunoscut comiterea faptei in ambele faze ale procesului penal) , de nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala. Totodata, instanta va avea in vedere ca, desi conduita generala a inculpatului este conforma cu normele de convietuire sociala (asa cum rezulta din inscrisurile in circumstantiere depuse la dosarul cauzei), inculpatul manifesta in mod constant o conduita imprudenta in ceea ce priveste activitatea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice; astfel, este necesar a se remarca ca  - asa cum rezulta din fisa de cazier auto aflata la fila 71 dosar urmarire penala - inculpatul a comis mai multe fapte contraventionale ce privesc regulile de conduita impuse de legiuitor pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice, abateri comise atat inainte, cat si dupa implicarea sa in activitatea infractionala pentru care se va dispune condamnarea sa prin prezenta sentinta penala.
   In ceea ce priveste pedeapsa accesorie ce urmeaza a fi aplicata inculpatului -             avand in vedere dispozitiile art.12 din Legea nr.187/2012 - instanta a retinut ca natura faptei savarsite, gradul  concret de pericol social al acesteia, precum si pedeapsa principala ce urmeaza a fi aplicata inculpatului conduc la concluzia unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala, prevazute de art. 64 lit a) teza a II-a  si lit b) Cod penal din 1968, respectiv dreptul de fi ales in autoritatile publice sau functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, intrucat exercitarea acestor drepturi presupune o conduita morala ireprosabila.
    Luand in considerare si dispozitiile art. 53 din Constitutie precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta a apreciat ca interzicerea exercitiului acestor drepturi este necesara pentru asigurarea unui scop legitim, respectiv desfasurarea instructiei penale, masura care este necesara intr-o societate democratica. De asemenea, instanta, luand in considerare natura si gravitatea pedepsei principale ce urmeaza a fi aplicata, apreciaza ca pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit a) teza a II-a  si lit b) Cod penal din 1968 este proportionala cu situatia care a determinat-o.