Ucidere din culpa, conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului. Individualizarea pedepsei principale. Executare in regim de detentie.

Prin sentinta penala nr. 1072/1.04.2015, instanta a dispus:
« Condamna pe inculpatul T., cetatean roman, fara antecedente penale, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, dupa cum urmeaza:
-la pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 192 alin. 2 Cod penal, si
-la pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de catre o persoana avand in sange o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l, prevazuta de art. 336 alin. 1 Cod penal,
infractiuni savarsite in concurs, potrivit art. 38 alin. 1 Cod penal.
(_)
In temeiul dispozitiilor art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, contopeste pedepsele aplicate inculpatului T. pentru infractiunile concurente si dispune ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani si 6 luni inchisoare, la care adauga un spor de o treime din durata celeilalte pedepse, anume 10 luni inchisoare, pedeapsa rezultanta pentru concursul de infractiuni fiind de 4 ani si 4 luni inchisoare, cu executare in regim de detentie.(_)".

Pentru a dispune astfel, instanta a constatat in esenta urmatoarele:
La data de 2.11.2014, in jurul pranzului, inculpatul T. s-a deplasat impreuna cu sotia sa, cu autoturismul Opel Vectra apartinand fiului sau, la o petrecere organizata in zona de agrement Ciric, unde inculpatul a consumat, pe parcursul dupa-amiezii, bauturi alcoolice. Dupa ora 17,00 inculpatul a hotarat sa plece spre locuinta sa, ignorand faptul ca era in stare de ebrietate, solicitarea sotiei sale de a lua un taxi si imprejurarea ca nu avea oricum voie sa consume bauturi alcoolice din cauza starii sale de sanatate, sotia urcand in autoturism pe bancheta din spate iar pe scaunul din dreapta fata urcand M., pe care inculpatul intentiona, de asemenea, sa o transporte la domiciliu.
In jurul orei 17,45 victima C., in varsta de 18 ani, se deplasa impreuna cu martorul D. pe acostamentul din dreapta partii carosabile pe Soseaua Ciric, spre statia de tramvai Doi Baieti. In dreptul nr. 57, auzind ca din spate se apropia autovehiculul condus de inculpat, martorul D. a facut un pas mai spre dreapta, urcand spre o movila de pietris, iar C. a facut la randul sau un pas spre dreapta, pentru a se indeparta si mai mult de carosabil, in acelasi timp intorcand capul catre autovehiculul care se apropia.
Inculpatul T., aflat in stare de ebrietate, a intrat cu autoturismul pe acostament, fara a-i observa pe cei doi tineri, si l-a lovit pe B., care se afla la aproximativ jumatate de metru in afara carosabilului, din spate, cu partea frontala dreapta a autoturismului, care rula cu viteza aproximativa de 55 de km pe ora, fara a frana. Victima a fost lovita in partea din spate a membrelor inferioare, basculata de capota autoturismului, lovindu-se astfel cu capul de partea inferioara a parbrizului, apoi a fost proiectata pe sol, de asemenea in afara carosabilului, pierzandu-si pe loc cunostinta.
Inculpatul a observat ca lovise ceva si a franat, autovehiculul oprindu-se la aproximativ 25 de metri de pozitia finala a victimei, in momentul in care a coborat din autovehicul fiindu-i atrasa atentia de semnele disperate ale martorului D., ulterior observand si victima cazuta pe acostament. In prezenta martorului inculpatul a fost testat cu etilotestul de organele de politie ajunse la fata locului, rezultatul fiind de 0,62 mg/l alcool in aerul expirat. Ulterior, inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Dr. N. Oblu din Iasi, unde i s-au recoltat probe biologice, totodata s-a constatat ca acesta prezenta halena alcoolica, comunicare verbala incoerenta, tulburari de echilibru si imprecizie in miscari.
Potrivit buletinului de analiza toxicologica a alcoolemiei nr. 1011/A din 3.11.2014 inculpatul avea la data de 2.11.2014, ora 18,30, o alcoolemie de 1,75 g/l.
Decesul victimei C. a fost declarat la locul accidentului de catre echipajul de la Serviciul de Ambulanta Judetean Iasi. Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 6265/11.11.2014 intocmit de I.M.L. Iasi, moartea victimei a fost violenta si s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute consecinta unui politraumatism cu fracturi craniene, contuzie cerebrala si cerebeloasa, lama de hematom subdural, hemoragie subarahnoidiana, contuzie pulmonara, contuzie hepatica, contuzie mezenterica, fisura de splina, contuzii ale membrelor inferioare, produse prin lovire urmata de proiectare in cadrul unui accident rutier, intre leziunile de violenta si deces existand o legatura directa, examenul toxicologic al esantioanelor de sange prelevate de la cadavrul victimei fiind negativ.
In ceea ce priveste infractiunea de conducere a unui autovehicul sub influenta alcoolului, instanta a retinut ca, data fiind gravitatea consecintelor faptei, soldata cu accidentarea mortala a unei persoane, precum si valoarea concreta a alcoolemiei, se impune aplicarea unei pedepse cu inchisoarea.
La stabilirea duratelor pedepselor principale pe care urmeaza le-a aplicat inculpatului T. instanta a tinut cont de criteriile enumerate de art. 74 alin. 1 Cod penal, pornind de la limitele reduse cu o treime, potrivit art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, urmare a recurgerii, de catre inculpat, la procedura recunoasterii invinuirii.
Pentru infractiunea de ucidere din culpa, instanta a tinut cont in primul rand de starea fizica a inculpatului la momentul comiterii faptei. Acesta consumase alcool si era constient ca se afla in stare de ebrietate, cu atat mai mult cu cat i se atrasese atentia ca era mai bine sa nu conduca masina in acest context. Mai mult, inculpatul cunostea ca, urmare a unor accidente cerebrale care cauzasera, potrivit propriei declaratii, pareza partiala temporara si diminuarea acuitatii vizuale, ar fi trebuit sa conduca autovehicule cu atentie sporita chiar si cand nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice. Instanta a avut in vedere modalitatea culpei cu prevedere, inculpatul considerand, in mod usuratic, ca rezultatul prevazut, accidentarea unei persoane, nu se va produce, fie pentru ca nu avea sa fie pus intr-o situatie periculoasa, fie pentru ca ar fi putut evita pericolul.
Uciderea, din culpa, a unei persoane, poate fi comisa in modalitati concrete multiple si intr-o varietate mare de imprejurari. Fapta inculpatului de a-l ucide, din culpa, pe C. prezinta o gravitate deosebita tocmai din cauza modului si a imprejurarilor in care a fost savarsita, ca o consecinta mai mult sau mai putin directa a punerii in executare a hotararii de a comite o infractiune intentionata. Orice conducator auto stie inca de la obtinerea permisului de conducere ca trebuie sa respecte normele legale si sa circule cu prudenta, existand riscul de a accidenta o alta persoana, posibil chiar mortal. Din acest punct de vedere, culpa conducatorului auto care conduce intentionat un autovehicul in stare de ebrietate, cu o viteza peste limita legala admisa in interiorul localitatii,  si cauzeaza un accident mortal iesind de pe carosabil in timpul deplasarii, este mai grava decat culpa simpla a unei persoane care, de exemplu, manipuleaza gresit un utilaj sau apreciaza eronat o situatie periculoasa, tocmai pentru ca, desi infractiunea este comisa din culpa, in lantul ei cauzal exista si o fapta intentionata.
Avand in vedere varsta inculpatului, starea sa de sanatate, intervalul din zi in care acesta s-a decis sa conduca autovehiculul, ignorarea de catre acesta a unui avertisment expres din partea unei persoane apropiate, culpa lui T. in cauzarea mortii tanarului C. este una foarte grava, cu atat mai mult cu cat este de notorietate numarul mare al accidentelor foarte grave cauzate de conducerea autovehiculelor in stare de ebrietate.
In aprecierea gravitatii urmarilor faptei instanta va avea in vedere si varsta lui C., astfel cum rezulta din probatoriul privind profilul moral si rezultatele scolare ale acestuia victima fiind un tanar cu un viitor promitator care i-a fost furat de actiunile necugetate ale inculpatului. Mai mult, instanta a tinut cont de necesitatea recunoasterii functiei educative a pedepsei, atat pentru inculpat, cat si pentru alte persoane, din pacate foarte numeroase, care sunt dispuse sa se urce, fara a se gandi de doua ori la consecinte, in stare de ebrietate la volanul unui autovehicul.   
In ceea ce priveste infractiunea de conducere a unui autovehicul cu o alcoolemie peste limita legala, instanta a avut in vedere valoarea mare a alcoolemiei, imprejurarea ca inculpatul nu a avut un motiv serios pentru a decide sa se urce la volan, in loc sa cheme un taxi care sa il transporte acasa, de starea efectiva de incoerenta si imprecizie in care se gasea inculpatul in momentul examinarii clinice, care denota in ce masura era acesta apt sa conduca un autovehicul. In acest context, instanta a considerat ca, in mare parte, actiunile conducatorului auto care au dus la accidentarea mortala a victimei au fost cauzate de starea de ebrietate in care acesta se gasea, prin urmare la stabilirea duratei pedepsei trebuind sa se tina cont si de consecinta extrem de grava produsa, accidentarea letala a unui pieton care circula in afara partii carosabile.
Faptele de conducere in stare de ebrietate reprezinta un fenomen infractional ingrijorator pentru toti membrii responsabili ai societatii, mai ales in contextul unei infrastructuri rutiere deficitare, si duc adesea la consecinte dintre cele mai grave, constand in accidente precum cel din cauza de fata. Cu toate ca riscurile si consecintele conducerii autovehiculelor in stare de ebrietate sunt mediatizate si cunoscute, numarul acestor fapte ramane unul foarte mare, cel mai elocvent exemplu in acest sens fiind rolul instantelor si al unitatilor de parchet. Instanta a considerat ca este, de asemenea, de notorietate si imprejurarea ca, in multe cazuri, un conducator auto aflat sub influenta bauturilor alcoolice care se vede pus in fata alegerii de a se urca sau nu la volan, analizeaza in primul rand probabilitatea de a fi oprit de un echipaj de politie si de a-si pierde dreptul de a conduce, si mai putin consecintele tragice pe care le poate avea o astfel de fapta. De asemenea, instanta a retinut ca, in multe cazuri, conducatorii auto nu sunt depistati de politie in stare de ebrietate la volan decat dupa ce un eveniment tragic a avut loc, aceasta fiind situatia si in cauza de fata. Din acest punct de vedere, pedeapsa, atat prin durata, cat si prin modalitatea de executare, trebuie sa aiba si rolul de a descuraja alte persoane sa actioneze intr-o maniera similara.
Ca elemente in favoarea inculpatului, de natura a diminua durata pedepsei ce se impune a fi aplicata, instanta va avea in vedere, de asemenea potrivit art. 74 alin. 1 Cod penal, varsta destul de inaintata a inculpatului, fisa de cazier auto, din care nu rezulta ca incalcarea regulilor de circulatie ar constitui pentru acesta o obisnuinta, starea sa fragila de sanatate, atitudinea responsabila si in cea mai mare parte sincera adoptata pe parcursul procesului penal, constientizarea, de catre acesta, a gravitatii conduitei adoptate la 2.11.2014 si a consecintelor acesteia, atat in privinta propriei persoane, cat si a victimei si a membrilor familiei acesteia.
Instanta, pornind de la limitele de pedeapsa deja reduse ca urmare a atitudinii procesuale a inculpatului, fiind obligata sa tina seama nu doar de imprejurarile care contureaza gravitatea faptei, ci si de circumstantele personale ale inculpatului, s-a orientat spre pedepse cu inchisoarea cu duratele situate la jumatatea distantei dintre limitele reduse, aplicand apoi dispozitiile pentru concurs.