Plangere rezolutie procuror

SENTINTA PENALA NR. 103/30.05.2013 (plangere rezolutie procuror)

Pe rol solutionarea cauzei penale, avand ca obiect plangere rezolutie procuror,  formulata de petenul B.G., i impotriva  intimatilor  F. T., F.A. si F. C.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 23.05.2013 si au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea la data de 30.05.2013 si in urma deliberarii a pronuntat prezenta hotarare.

I N S T A N T A

Deliberand asupra actiunii penale de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 13.05.2013, petentul B. G. a formulat plangere impotriva Ordonantei de respingere a plangerii formulate impotriva intimatilor F. T., F.A. si F. C., toti cu domiciliul in comuna I. pronuntata la data de 16.04.2013 in dosarul nr.59/II/l/2013 de Prim Procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria L.G., solicitand admiterea plangerii si trimiterea in judecata a intimatilor pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 180 alin. 2 C.p.
In motivarea plangerii, se arata ca din intregul material de urmarire penala, rezulta ca inculpatul F.N, impreuna cu F. T., F. A. si F. C., l-au lovit in ziua de 17.03.2012, cauzandu-i leziuni care au necesitat 15-16 zile de ingrijiri medicale si desi a formulat plangere impotriva solutiei de scoatere de sub urmarire penala Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria L.G., a apreciat in mod nelegal si netemeinic ca plangerea este nefondata, mentinand solutia data in cauza de procurorul de caz, retinand ca inculpatul F.N. a fost cel agresat fizic de catre petent si ca numitii F.A., F.C. si F. T. au intervenit doar pentru a a-i desparti, fara ca acestia sa il loveasca.
 Se arata ca, din probatoriile administrate in cauza, rezulta ca F.A., F.C. si F. T. au participat efectiv la incaierarea ce a avut loc in ziua de 17.03.2012, l-au lovit pe petent, ca numitul F.A. l-a lovit cu un bat in zona capului si toracelui, lovitura aplicata de acesta avand un rol decisiv in crearea leziunilor descrise in certificatul medico-legal nr.750/A 11/108/24.07.2012, iar in urma acestei lovituri petentul a intrat in stare de inconstienta, favorizand astfel loviturile pe care i le-au aplicat cu pumnii si picioarele cele doua femei.
Petentul arata ca numita F. T. l-a imobilizat, apucandu-l cu ambele maini de pulovar si camasa, pe care i le-a rupt, lovindu-l in acelasi timp cu pumnii si picioarele in zona fetei si trunchiului, iar numita F.C., l-a lovit cu pumnii si picioarele pe corp, profitand de faptul ca in urma loviturilor aplicate de F. A. cu un par din lemn si de F. N. cu sticla de bere in zona fetei si capului, nu a mai putut reactiona si nu s-a mai putut apara si aportul la savarsirea infractiunii de lovire a numitilor F. T., F. A. si F. C., este substantial, egal cu cel al inculpatului F.N.si ca fara contributia acestora si implicarea lor in savarsirea infractiunii de lovire, inculpatul F.N. nu ar fi avut posibilitatea sa il doboare cu lovitura aplicata in zona fetei cu sticla de bere.
In drept se invoca disp. art.2781 C.p.pen.
Analizand plangerea raportata la dosarul de urmarire penala, instanta retine urmatoarele:
Cu referire la exceptia inadmisibilitatii invocate de procuror, se retin urmatoarele:
LA DATA DE 20.03.2012, PETENTUL B.G., A FORMULAT PLANGERE solicitand a se efectua cercetari fata de numitii F. N., F. T., F. A. si F. C. pe motiv ca, in data de 17.03.2012 l-au agresat fizic, aplicandu-i lovituri cu pumnii si picioarele in diferite zone ale corpului (numitul F. N. chiar si cu sticla in cap).
Ulterior, partea vatamata a anexat dosarului cauzei certificatul medico-legal nr.750/A2/l08/24.07.2012 emis de catre SML C., din care rezulta ca, in urma "agresarii exercitate a suferit leziuni (produse prin lovire cu corp dur) care necesita pentru vindecare 15-16 zile de ingrijiri medicale.
Prin rezolutia din data 29.06.2012 s-a inceput urmarirea penala fata de numitii F. N., F. T., F. A. si F. C, pentru savarsirea infractiunii prev de art. 180 al.1 Cp., iar prin Ordonanta din 05.02.2013 s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei din art.180 al.1 C.p. in art.180 al.2 C.p.
Prin Rechizitoriul din 06.03.2013 dat in dosarul nr.497/P/2012 Parchetul de pe langa Judecatoria L.G. a dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui F. T., F. A. si F. C, pentru savarsirea infractiunii prev de art. 180 al.2 Cp., intrucat fapta nu a fost savarsita de acestia.
Impotriva solutiei de scoatere de sub urmarire penala dispusa prin rechizitoriu a formulat plangere petentul, iar prin Ordonanta din 16.04.2013 data in dosarul 59/II/1/2013 Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria L.G., a respins plangerea.
Impotriva rezolutiei date de procurorul ierarhic superior petentul a formulat prezenta plangere, astfel cum rezulta din petitul plangerii si precizarile avocatului ales cu ocazia concluziilor pe fond.
Analizand plangerea petentului astfel cum a fost precizata in temeiul principiului disponibilitatii, instanta o apreciaza ca fiind inadmisibila pentru considerentele ce vor urma.
Potrivit art. 278¹ C.p.p. dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-278 C.p.p. impotriva rezolutiei de neancepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata precum si orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate pot face plangere in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art.277 si art. 278 C.p.p. la instanta careia i-ar reveni potrivit legii competenta sa judece cauza in prima instanta. Plangerea poate fi facuta si impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu.
Aceasta norma legala vizeza controlul judecatoresc al solutiei de netrimitere in judecata dispusa de organul de urmarire penala si are rolul de a da eficienta dispozitiilor cuprinse in art. 21 al.1 din Constitutie potrivit caruia ,, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime", precum si dispozitiilor cuprinse in art.13 din CEDO potrivit caruia ,,orice persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de Conventie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale".
Din interpretarea textului mentionat rezulta ca este supusa controlului judecatoresc in temeiul art. 278¹ C.p.pen. si ordonanta de scoatere de sub urmarire penala dispusa prin rechizitoriu, confirmata, ca urmare a respingerii plangerii formulate corespunzator posibilitatii legale reglementate in favoarea partii interesate prin art. 275-278 C.p.pen.
Potrivit art.275 C.p.p. impotriva masurilor si actelor de urmarire penala pot face plangeri partile si orice persoane daca prin masurile si actele respective s-a adus o vatamare intereselor legitime ale acestora.
Plangerea impotriva masurilor sau actelor luate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim procurorul parchetului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (art. 278 al.1 C.p.p.)
Cand masurile sau actele sunt ale prim procurorului parchetului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior(art. 278 al.2 C.p.p.)
Din dispozitiile legale enuntate rezulta ca petentul nemultumit de solutia de scoatere de sub urmarire penala dispusa prin rechizitoriu de procurorul parchetului de pe langa Judecatoria L.G. trebuie sa parcurga urmatoarele etape: mai intai sa se adreseze cu plangere prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria L.G. iar daca plangerea i-a fost respinsa de acesta, sa se adreseze cu plangere instantei de judecata.
Insa in cauza Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria L.G. prin  Ordonanta din 16.04.2013 data in dosarul 59/II/1/2013 a respins plangerea petentului.
Instanta constata ca petentul a parcurs etapa controlului la procurorul ierarhic superior, insa plangerea formulata in fata instantei este inadmisibila intrucat acesta a atacat Ordonanta din 16.04.2013 data in dosarul 59/II/1/2013 de Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria L.G. pe cand obiectul plangerii vizat de art. 278¹ al.1 C.p.p il constituie rezolutia de neancepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, precum si dispozitia de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu si nu actul prin care procurorul ierarhic superior a solutionat plangerea formulata potrivit art. 275-278 C.p.p..
Ori din plangerea astfel cum a fost precizata expres de avocatul ales al petentului rezulta ca acesta a atacat si a invocat motive de nelegalitate ale Ordonantei din 16.04.2013 data in dosarul 59/II/1/2013  de Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria L.G. Rezolvarea plangerii introduse in temeiul art. 275-278 C.p.p. de catre procurorul ierarhic superior constituie numai o conditie prealabila, obligatorie prevazuta de lege pentru exercitarea plangerii in conditiile art. 2781 al.1 C.p.p. Prin urmare in procedura reglementata de art. 2781 al.1 C.p.p. se verifica numai legalitatea si temeinicia solutiei de netrimitere in judecata data initial de procuror, in speta dispozitia de netrimitere in judecata dispusa prin rechizitoriul din 06.03.2013 data de procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria L.G. care constituie si obiectul plangerii.
Fata de considerentele ce preced instanta apreciind plangerea formulata ca inadmisibila in baza art. 278¹ al.8 lit. a C.p.pen. o va respinge pe cale de consecinta si va mentine dispozitia de scoatere de sub urmarire penala dispusa prin rechizitoriu din 06.03.2013  data de procurorul Parchetul de pe langa Judecatoria L.G. in dosarul nr.497/P/2012.
Instanta apreciaza ca orice alta interpretare a textului legal mentionat, este exclusa, in raport cu imprejurarea ca normele legale care privesc desfasurarea procesului penal, si sesizarea instantei, astfel cum sunt reglementate de legea procesual penala, art. 197 al.2 C.p.pen., sunt de ordine publica, astfel incat incalcarea lor duce la nulitatea oricarui act procesual sau hotarare judecatoreasca ce le-ar nesocoti.
Desi respingerea plangerii ca inadmisibile face de prisos analiza fondului plangerii, instanta retine totusi sub acest aspect ca plangerea este nefondata.
Astfel, inculpatului F.N. a recunoscut ca el este cel ce 1-a agresat fizic pe petentul B.G., motivat de faptul ca acesta din urma a fost cel ce 1-a lovit initial si ca numitii F.A., F. C., F. T., doar au intervenit pentru a-i desparti si a-i impiedica sa se mai loveasca.
Declaratia inculpatului F.N. se coroboreaza cu cea a martorei T. A., ce confirma ca i-a vazut pe B. G. si F. N. lovindu-se reciproc, aceasta sustinand ca despre ceilalti nu poate spune ca l-au agresat pe B. G., ci numai ca cei doi ce se loveau iar F. A., F. C. si F. T. erau  stransi gramada si erau agitati.
Nici martorul D. I. nu sustine afirmatia petentului, acesta declarand ca fiind cu oile pe izlaz a vazut un grup mai mare de persoane, recunoscandu-i pe numitii B.G., B. C. si F. N. care se bateau ridicandu-se si trantindu-se de la pamant, nefacand nici o mentiune despre intimati.
Desi petentul sustine ca martorii B. M. si B. C. pot confirma sustinerea sa, fapt demonstrat cu declaratiile date de acestia, instanta retine ca declaratiile lor  nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate retinand totodata si raporturile de rudenie existente intre acestia si partea vatamata astfel ca pozitiile lor sunt subiective si in favoarea partii vatamate.
De altfel, insasi partea vatamata in declaratia data la
17.03.2012, la scurt timp de la momentul producerii incidentului, nu a descris agresiunea exercitata asupra sa in sensul ca ar fi fost lovit cu vreun par sau bat, de invinuit si intimati, ci doar ca inculpatul F.N. l-ar fi lovit cu o sticla in zona ochiului drept, determinand caderea sa, dupa care cu toti cei mai sus aratati l-au lovit cu pumnii si picioarele. Prin urmare din probele administrate nu rezulta dincolo de orice dubiu ca si intimatii l-au lovit pe petent, astfel ca solutia dispusa de parchet este legala si temeinica.
Vazand prev. art. 192 al.2 C.p.p. va obliga petentul la plata sumei de 20 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE In baza art. 278¹ al.8 lit. a C.p.pen. respinge plangerea petentului B.G., formulata impotriva Ordonantei de respingere a plangerii pronuntata la data de 16.04.2013 in dosarul nr.59/II/l/2013 de Prim Procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria L.G., ca inadmisibila.
Mentine dispozitia de scoatere de sub urmarire penala dispusa prin Rechizitoriul din 06.03.2013 din dosarul nr.497/P/2012 data de procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria L.G.
In baza art. 192 al.2 C.p.pen. obliga petentul la plata a 20 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi 30.05.2013.