Pretentie intemeiata pe dispozitiile art. 992-997 Cod civil

Dosar nr. ____/258/2007
JUDECATORIA MIERCUREA CIUC - JUDETUL HARGHITA
SENTINTA CIVILA Nr. 270 din 13 februarie 2009
Pretentie intemeiata pe dispozitiile art. 992-997 Cod civil.

      Sub nr.XXX/258 la data de 16.08.2007 s-a inregistrat pe rolul acestei instante cererea reclamantului N.R., prin care, in contradictoriu cu paratul B.L., a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 2105,45 lei reprezentand plata nedatorata si a sumei de 3000 lei reprezentand prejudiciul patrimonial si beneficiul nerealizat de pe urma platii datoriei inexistente. De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
      In motivarea cererii se arata ca in fapt, la data de 25 aprilie 2005 a intervenit intre reclamant si parat un contract autentic de imprumut. Prin acest contract reclamantul s-a obligat ca pana la data de 25.07.2005 sa restituite suma de 1801 lei, echivalentul a 500 de euro, suma ce i-a fost imprumutata de parat. Neavand posibilitatea indeplinirii obligatiei asumate la termen, cu acordul paratului a achitat suma de 500 de euro in rate intocmind in acest sens un inscris sub semnatura privata.
      In aprilie 2006 cand a achitat ultima rata paratul i-a pretins reclamantului o dobanda de 650 euro pana la dat de 25 februarie 2006, fapt ce reiese din scrierea facuta de acesta in josul inscrisului sub semnatura privata, cand in contractul intervenit intre parti se prevede ca imprumutul se face fara dobanda si fara alte conditii in afara de cele privind restituirea.
      Deoarece reclamantul nu a fost de acord cu aceasta plata, paratul a trecut la investirea cu formula executorie a contractului intervenit intre parti si la realizarea dreptului pretins de acesta pe calea executarii silite, infiintandu-se poprirea asupra veniturilor salariale ale reclamantului.
      Astfel, reclamantul arata ca a platit de doua ori aceeasi datorie, poprirea fiind infiintata de parat cu rea credinta, pentru o datorie inexistenta.
      Reclamantul mai arata ca pe parcursul perioadei in care a fost infiintata poprirea nu a putut beneficia de nici un fel de adeverinta cu privire la veniturile sale salariale in vederea contractarii unui eventual imprumut bancar sau pentru alte scopuri.
      In drept, cererea este intemeiata pe dispozitiile art. 992-997 Cod civil.
      In probatiune s-a solicitat administrarea probei cu inscrisuri.
      Anexat cererii sale reclamantul a depus la dosar in copie: contract de imprumut autentic, inscris sub semnatura privata privind plata datoriei, traducerea autorizata a acestuia, somatie de la biroul executorului judecatoresc, comunicare privind adresa de infiintare a popririi, adeverinta loc de munca privind retinerile ce s-au efectuat.
      Paratul a formulat intampinare prin care solicita respingerea actiunii, aratand ca, fiind prieten cu reclamantul, i-a imprumutat acestuia suma de 350 euro in luna martie 2005 si 500 euro in aprilie 2005.
      Avand incredere in reclamant, paratul nu a intocmit contract de imprumut pentru suma de 350 euro imprumutata in martie 2005.
      Deoarece nu a restituit nimic din suma de 350 euro, cand i s-a solicitat imprumutul de 500 euro in aprilie 2005 a intocmit contractul autentic de imprumut la notarul public.
      La data de 25.11.2005, din datoria totala de 850 euro, reclamantul i-a restituit paratului suma de 100 euro. Paratul arata ca a intocmit cu reclamantul un inscris sub semnatura privata prin care s-a stabilit o penalitate pentru intarzierea de 7 luni in suma de 150 euro si ca urmatoarea plata de 100 euro sa fie achitata la 16 decembrie 2005. Se arata ca in declaratia redactata de reclamant in luna februarie 2006, in partea de jos a paginii, este mentionat faptul ca reclamantul recunoaste ca dupa 25 februarie 2006 a mai ramas o datorie de 500 euro plus 150 euro. Se mai precizeaza ca reclamantul a recunoscut si in fata executorului judecatoresc ca ratele restituite erau din prima suma imprumutata si ca este de acord cu recuperarea datoriei din salariu, in rate, in baza titlului executoriu.
      Se mentioneaza ca reclamantul nu a contestat executarea silita.
Anexat intampinarii s-a depus la dosar un inscris sub semnatura privata.
La data de 21.09.2007 reclamantul a formulat precizare prin care arata ca isi intemeiaza pretentiile pe principiul imbogatirii fara justa cauza.
In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri, interogatoriul paratului si a reclamantului si s-a efectuat, la cererea paratului expertiza grafica a inscrisului sub semnatura privata depus odata cu intampinarea de parat, aflat la fila 14 din dosar.
La data de 28.01.2009 paratul a formulat note de sedinta prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii si exceptia tardivitatii.
In motivarea exceptiilor se arata ca din actiunea reclamantului ar rezulta ca de fapt aceasta reprezinta o cerere de intoarcere a executarii silite si restabilire a situatiei anterioare, solicitandu-se si cheltuieli de executare. Invocarea motivului ca datoria nu exista deoarece a fost achitata ar fi un motiv de contestatie la executare. Se arata ca deoarece reclamantul nu a formulat contestatie la executare pana la finalizarea acesteia, controlul instantei cu privire la actele de urmarire nu mai este posibil in cadrul unei actiuni intemeiate pe un principiu general de drept civil, respectiv imbogatirea fara justa cauza.
Aplicarea principiului imbogatirii fara justa cauza ar fi fost posibila in cazul in care datoria ar fi fost executata de buna voie si nu prin executare silita.
Cu privire la intoarcerea executarii se arata ca aceasta procedura reglementata de art.404 ind.1-3 Cod pr. civ. este o procedura speciala aplicabila doar in cazul in care titlul executoriu este desfiintat. In consecinta, aceasta conditie nefiind indeplinita, o actiune pentru intoarcerea executarii este inadmisibila.
Cu privire la exceptia tardivitatii, paratul arata ca singura cale prin care ar fi putut fi admisa actiunea reclamantului ar fi fost contestatia la executare, care insa nu a fost inaintata in termen, fiind astfel tardiva.
La termenul din data de 30.01.2009 au fost puse in discutia partilor exceptiile invocate. Instanta a luat act de renuntarea paratului la exceptia tardivitatii actiunii reclamantului.
Atat reclamantul cat si paratul au formulat concluzii scrise cu privire la exceptiile invocate si cu privire la fondul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Intre parti, la data de 25.04.2005, s-a incheiat un contract autentic de imprumut pentru suma de 500 euro.
Conform afirmatiilor paratului, acesta i-a mai imprumutat anterior suma de 350 euro din care reclamantul nu a restituit decat suma de 100 euro. Drept urmare, paratul pretinde ca a intocmit inscrisul sub semnatura privata depus la dosar la fila 14 si in traducere la fila 22. Paratul afirma ca s-a inteles cu reclamantul ca pentru intarzierea platii celor 350 euro reclamantul sa-i plateasca o dobanda de 150 euro.
La interogatoriul administrat reclamantul a recunoscut ca a fost de acord cu dobanda ceruta insa pentru neplata sumei de 500 euro si nu pentru suma de 350 euro pe care nu a recunoscut ca a primit-o de la parat cu titlu de imprumut. De asemenea a aratat ca paratul i-a cerut de fapt o dobanda de 50 euro pe luna pentru suma de 500 euro. Referitor la platile consemnate in inscrisul de la fila 3 reclamantul a afirmat ca desi el considera ca a platit imprumutul de 500 euro, paratul le-a considerat ca fiind dobanda la suma de 500 euro.
Prin cererea formulata reclamantul a pretins restituirea sumei de 500 euro ce a facut obiectul executarii silite pe motiv ca deja platise aceasta suma.
Din inscrisul sub semnatura privata de la fila 3 ar rezulta ca reclamantul a platit anterior punerii in executare a contractului autentic intreaga suma imprumutata.
Cu privire la inscrisul de la fila 14, depus de parat in vederea dovedirii existentei unei datorii mai mari care ar fi cuprins si suma de 350 euro neplatita de reclamant, prin expertiza grafica efectuata in cauza s-a dovedit ca acesta nu a fost semnat de reclamant, rezultand astfel ca a fost intocmit numai de parat.
In consecinta, rezulta ca intr-adevar, asupra imprumutului in suma de 500 euro, s-a dovedit faptul ca acesta a fost achitat in intregime de reclamant anterior punerii in executare a contractului autentic de imprumut.
Cu toate acestea, de la punerea in executare silita a contractului si pana la finalizarea executarii sumei prin poprire, reclamantul nu a formulat contestatie la executare in cadrul careia putea sa-si expuna si valorifice dovezile cu privire la plata datoriei.
Imbogatirea fara justa cauza poate fi, in cazul de fata, rezultatul platii nedatorate, cvasicontract definit ca fiind "faptul licit si voluntar, din care se naste o obligatie catre o alta persoana sau obligatii reciproce intre parti" (art.986 Cod Civil). In speta, fapta generatoare de obligatii ar putea fi considerata plata datoriei efectuata de reclamant. Plata efectuata de reclamant anterior popririi, nu putea fi considerata insa nici ilicita nici nedatorata deoarece la data cand aceste plati au fost efectuate datoria exista si era consfintita printr-un act autentic. Nedatorata poate fi considerata plata efectuata prin poprire asupra veniturilor salariale ale reclamantului, insa aceasta plata nu mai poate fi considerata un fapt voluntar odata ce este rezultatul unei executari silite.
Pe de alta parte, atata vreme cat reclamantul, pentru recuperarea sumelor poprite, a avut la indemana calea contestatiei la executare, procedura speciala prevazuta de lege tocmai in acest scop, pe care nu a folosit-o, nu este admisibila o cerere intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza, actiune pusa la indemana celor care nu mai au alta cale de recuperare a creantei pretinse.
In consecinta, exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parat va fi admisa, urmand ca actiunea reclamantului sa fie respinsa.
Fiind in culpa procesuala, in temeiul art.274 Cod pr. civ., reclamantul urmeaza sa fie obligat la plata catre parat a cheltuielilor de judecata in suma de 1295 lei, reprezentand costul expertizei grafice si onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

      Admite exceptia inadmisibilitatii actiunii reclamantului, invocata de parat.
      Respinge actiunea reclamantului N.R., cu domiciliul in municipiul Miercurea Ciuc, str. cu, nr., sc., ap., judetul Harghita, in contradictoriu cu paratul B. L., cu domiciliul in municipiul Miercurea Ciuc, str., nr., sc., ap., judetul Harghita.
      Obliga reclamantul la plata catre parat a cheltuielilor de judecata in suma de 1295 lei.
      Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
      Pronuntata in sedinta publica azi, 13.02.2009.