InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Brasov

Obligatia de a face

(Decizie nr. 1153/R din data de 09.12.2011 pronuntata de Tribunalul Brasov)

Domeniu Imprumuturi, credite, creditori | Dosare Tribunalul Brasov | Jurisprudenta Tribunalul Brasov


SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

  DECIZIA CIVILA  Nr. 1153/R                    
Sedinta publica de la 9  decembrie  2011

Pe rol fiind  solutionarea  recursului  declarat  de recurenta  reclamanta  B.P., impotriva  sentintei  civile  nr. 7267/15.067.2011  pronuntata  de Judecatoria  Brasov  in  dosar  nr. 21360/197/2010 in  contradictoriu  cu  intimata SC RAIFFEISEN BANK SA, avand ca obiect obligatia de a face.
La apelul nominal facut in sedinta publica   se  constata  lipsa  recurentei reclamante  B. P.  si  a  reprezentantului intimatei parate SC RAIFFEISEN BANK SA.
Procedura  de  citare  este   legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier  dupa  care
Instanta  din  oficiu  ,  invoca  exceptia   necompetentei   materiale  a  Judecatoriei  Brasov  in  solutionarea  litigiului  de  fata  si  ramane  in  pronuntare  asupra  acesteia.

                                                         T R I B U N A L U L

      Asupra  recursului  de  fata :
Constata  ca  prin  sentinta  civila  nr. 7267/15.06.2011  pronuntata  de Judecatoria  Brasov  a  fost  respinsa   actiunea  formulata  de  reclamanta  B. P.  in  contradictoriu  cu  parata  SC  Raiffeisen  Bank  SA .
      Pentru  a  pronunta  aceasta  sentinta   prima  instanta  a  retinut  ca : La data de 10 03 2007 intre parti a intervenit contractul de credit nr. RF01343124153 prin care parata i-a acordat reclamantei  un credit  in valoare de 9100 euro ,care s-a obligat la restituirea imprumutului  in 120 de rate lunare  cu scadenta finala  la data de 19 03 2017 .
      Prin  semnarea contractului  reclamanta  si-a manifestat acordul  cu privire la costurile creditului reglementate prin art. 3 din contract – cu continutul enumerat in aceasta clauza - inclusiv cu  procedura  convenita  relativ la ordinea  si succesiunea in care debitele imprumutatului se sting , respectiv in ordinea scadentei   incepand cu comisioanele , dobanda majorata , dobanda curenta si apoi credit .
      Potrivit clauzei de la pct. 4.3  din contract  reclamanta a autorizat parata sa incaseze fara acordul ei orice suma datorata in baza contractului prin debitare automata , la scadente , a contului curent de la art. 2.1 .
      Prin clauza de la art. 3.4 partile au convenit ca pentru sumele datorate si neplatite la scadenta , denumite sume restante , reclamanta sa plateasca o dobanda majorata , ce se acumuleaza zilnic pana in ziua in care se acopera suma restanta prin aplicarea ratei dobanzii majorata la valoarea sumei restante si conform clauzei de la art. 4.4 la scadenta imprumutatul este de drept in intarziere fara nicio alta formalitate prealabila.
      Prin art. 4 .6  si art. 6 lit. g din contract  reclamanta - imprumutata s-a obligat ca in cazul rambursarii partiale sau integrale in avans  a imprumutului sa notifice in prealabil Banca, in scris, de intentia de rambursare in conditiile stabilite ca pentru rambursarea partiala sa se efectueze restituirea a contravalorii a trei rate lunare , precum si comisionul aferent, situatie in care  in urma acestei rambursari partiale in avans sa beneficieze de o reducere echitabila a costului creditului .
      Totodata prin art. 7 din contract au prevazut ca sunt considerate cazuri de culpa daca reclamanta nu achita sumele datorate la termenele si in conditiile si cuantumurile stabilite prin contract , precum si daca nu indeplineste sau indeplineste necorespunzator oricare dintre obligatiile asumate prin contract.
      In urma cererii reclamantei nr. 1529/13 04 2010 prin care a solicitat rambursarea anticipata partiala a sumei de 3500 euro, cerere aprobata  de parata  sun nr. 3109 din data de 27 05 2010, s-a incheiat actul aditional nr. 1 la contractul de credit  prin care au convenit ca se modifica continutul art. 3 privind costurile contractului  in sensul ca pentru perioada 19 03 2010 – 19 03 2011 comisionul de administrare de 3% se calculeaza la valoarea soldului rezultat in urma rambursarii anticipate cu suma mentionata anterior si incepand cu data de 19 03 2011 imprumutatul datoreaza un comision de administrare de 3% ce va fi calculat anual la soldul creditului de la data aniversarii, iar celelalte clauze din contract raman neschimbate.
      Reclamanta  a promovat prezenta actiunea  apreciind ca  inscrierea sa  cu informatii negative la Biroul de credit , precum si la Centrala Riscurilor Bancare s-a realizat din culpa paratei, care anterior cumularii sumei restante ce a cauzat aceasta situatie  nu a avut in vedere ca a efectuat o rambursare anticipata din credit si prin urmare inscrierile respective se impun a fi radiate , iar prejudiciul moral pe care l-a suferit in aceste imprejurari, inclusiv in urma adresei ce i-a fost comunicata cu amenintarea ca se va aduce la cunostinta angajatorului a restantei in discutie se cere a fi acoperit prin obligarea bancii la repararea lui.
      Sustinerile reclamantei sunt neintemeiate .
      Se constata din foaia de varsamant din data de 13 04 2010 ca reclamanta a  depus  in contul curent deschis pentru credit suma de 3500 euro si la aceeasi data a  completat formularul de rambursare in avans a creditelor  prin care a indicat ca si valoarea din credit pe care o ramburseaza anticipat partial ca fiind de 3500 euro.
      Din sesizarea formulata de reclamanta la data de 4 05 2010 se releva ca i s-a solicitat la data de 19 04 2010 sa plateasca suma de 215 euro cu titlu de  comision , relativ la care  prin  inscris a afirmat ca  il considera ca nelegal  solicitat fata de plata partiala anticipata pe care ea a efectuat-o si in raport de care costurile creditului ar fi trebuit sa fie recalculate.
      Prin adresa nr. 20100521012732 din data de 25 05 2010 reclamanta a fost instiintata ca inregistreaza o suma restanta de 417,21 euro, cu 35 de zile de intarziere si i s-a solicitat achitarea de urgenta a debitului urmand ca in caz contrar  sa fie instiintat si angajatorul cu privire la datorie si sa se procedeze la raportarea la Biroul de credit , precum si la Centrala Riscurilor Bancare.
      Observand situatia de fapt instanta constata ca reclamanta procedand la plata sumei de 3500 euro cu titlu de  rambursare partiala anticipata din credit nu a respectat clauzele contractuale pe care si  le-a asumat , respectiv nu a notificat  banca parata  in conformitate cu clauzele de la art. 4 .6  si art. 6 lit. g din contract  avand in vedere ca s-a obligat ,pentru rambursarea rambursari partiale in avans,sa respecte cerintele stabilite ceea ce presupunea  ca in urma notificarii scrise parata sa poata verifica indeplinirea conditiilor  pentru a putea beneficia de o reducere echitabila a costului creditului, in sensul ca plata ca reprezinte restituirea a contravalorii a trei rate lunare , precum si comisionul aferent.
      Prin urmare, in conditiile in care contractul cu toate clauzele sale a fost asumat de reclamanta prin semnarea lui, iar pana la plata efectuata conventia nu a fost modificata de comun acord (anterior datei de 1 06 2010, ocazie cu care si-a asumat in continuare plata comisionului prevazut de parti  prin contractul initial in costurile contractului) sau prin hotarare judecatoreasca relativ la existenta vreunei clauze abuzive in ceea ce priveste comisionul cuprins in costurile contractului, acesta nu putea fi modificat unilateral de  aceasta  prin refuzul  platii comisionului aferent  .
      In consecinta  reclamanta refuzand plata  comisionului  a fost in situatia de a nu respecta  clauzele contractului si  in inregistrarea  sumei restante ea sa fie cea in culpa in determinarea  inscrierii la Biroul de credit pentru intarzierea la plata mai mare de 30 de zile , insa nu si la Centrala Riscurilor Bancare.
      Asadar fiind inregistrata restanta la plata adresa emisa de parata la data de 25.05.2010, privind instiintarea angajatorului ,a avut la baza clauza convenita si asumata de reclamanta la art. 9 din contract prin care pentru astfel de situatii cand sunt inregistrate sume restante si-a dat acordul ca banca sa dezvaluie angajatorului informatii despre calitatea de imprumutat si datele de cum se deruleaza contractul ,precum chiar  sa ii si prezinte o  copie a contractului .
      Astfel ,in considerarea celor expuse instanta retine ca parata a procedat in concordanta cu clauzele contractuale in inscrierea reclamantei cu date negative la Biroul de credit, iar cerintele dispozitiilor art. 998 C.Civ. nu sunt intrunite deoarece nu s-a probat  ca parata a comis o fapta ilicita care sa ii fi cauzat reclamantei prejudiciul moral afirmat,sens in care a dispus conform cu dispozitivul .
      Impotriva  acestei  sentinte  a   formulat  recurs recurenta  reclamanta   avand  in  vedere  ca anterior  de  scadenta   rambursarii  anticipate  a  sesizat   intimata cu  privire la  existenta  unei  erori  de  calcul  in  ceea  ce  priveste   suma  solicitata   sa  o  achite  doar   dupa  ce  banca verifica  acest  aspect .
      Potrivit  Deciziei  nr. 105/2007 a  Autoritatii Nationale  de  Supraveghere  a  Preluarii   Datelor cu  Caracter  Personal ,  clientii trebuie  notificati   cu  cel  putin  15  zile  inainte  de  raportare ,  fapt  pe  care  intimata  nu  l-a  respectat .  Transmiterea datelor  anterior   de  o  notificare   expresa   privind  inscrierea  in  baza  de  date  a  biroului  de  credite  este  ilegala ,  fapt  ce  da  dreptul persoanei  prejudiciate   sa solicite  radierea .
      Reclamanta  a  rambursat  anticipat   o  suma  importanta de bani  in  data  de  13.04.2010,  astfel  ca  nu  poate  intelege  cum  de  poate  fi  considerata  „ rau  platnic „  in  luna  mai 2010,  cand   practic  banca   si-a incasat  suma  imprumutata mai  repede .
      Bancile  sunt  obligate  sa furnizeze  persoanei   vizate   la  data  instiintarii  prealabile in  mod  clar   si  exact  informatiile   prevazute  la  art. 12  alin. 1   din  Legea  nr. 667/2001 inclusiv  cele   cu  privire  la  identitatea biroului  sau  birourilor  de  credit catre care    sunt  transmise  datele .
      Perioada  sau  perioadele  de  stocare a datelor  in  cadrul   sistemelor de  evidenta   de  tipul  birourilor  de  credit , modalitatile  concrete  de  exercitare a  dreptului  la  acces ,  de  interventie   si  de  opozitie , in  relatia  cu  participantul   si  cu  biroul  sau  birourile  de  credit .
      Nu  considera   temeinica  concluzia  instantei  ca reclamanta  este   in  culpa  ca  nu  a  notificat  banca .
      Suferinta  reclamantei  a  fost  evidentiata   de martorii  audiati  in  cauza ,  dar  instanta  a  respins  petitul  al  doilea ,  considerand  ca  nu  sunt  indeplinite   cerintele  raspunderii   civile  delictuale. Am  invocat   raspunderea   contractuala ,  prevederile   art. 969   si  1075 Cod  civil ,  precum  si  Legea  nr.667/2001,  Decizia  nr. 105/2007.  Prima  instanta  a  respins  cererea reclamantei  plecand doar  de  la  imprejurarea   ca  a  definit prejudiciul   astfel  cum  era  definit   de  art.998  Cod  civil ,  cu  continutul  sau  anterior de  01.10.2011.  Considera  ca  si  ce  de  - al doilea  petit  trebuie  admis ,  raportat  la  starea  de  fapt  si de  drept   si la probele  administrate  in  cauza.
      Considera  solutia instantei  de  fond  nelegala si netemeinica si solicita sa admita  recursul, sa  schimbe  in  tot  sentinta   atacata  si  pe  fond  sa  se  admita  cererea  de  chemare  in  judecata.
      A  fost  invocata  din  oficiu ,  de  instanta recurs , exceptia  de necompetenta materiala a Judecatoriei  Brasov .
      Analizand  aceasta  exceptie ,  trebuie   avut  in  vedere  urmatoarele:
      Cererea  de chemare  in  judecata formulata de  reclamanta  recurenta  are  ca  obiect obligarea  paratei   la radierea  din  Biroul  de Credit si  din Centrala  Riscurilor Bancare a inscrierilor efectuate  cu  privire  la   calitatea  acesteia  de   rau  platnic ,  cu  acordarea  de  daune  morale cu  echivalent  al prejudiciului  produs .          
Prin Decizia nr. LXXXV din 10 decembrie 2007 pronuntata in recurs in interesul legii de ICCJ, obligatorie potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila pentru instante, s-a statuat ca, in aplicarea dispozitiilor art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul de procedura civila, raportat la art. 3 pct. 11 din Codul comercial, stabilesc: Actiunile in anularea incidentelor de plati inscrise in Fisierul national de incidente de plati sunt de competenta tribunalului, ca prima instanta.
ICCJ a retinut ca, ,,potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul de procedura civila, procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani sunt de competenta tribunalului, in prima instanta.
      Pe de alta parte, in conformitate cu dispozitiile art. 1 alin. (1) din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati, aceasta autoritate este un centru de intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor.
      De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 2 lit. b) din acelasi regulament, incidentul de plata reprezinta "neindeplinirea intocmai si la timp a obligatiilor participantilor, inaintea sau in timpul procesului de decontare a instrumentului, obligatii rezultate prin efectul legii si/sau al contractului care le reglementeaza, a caror neindeplinire este adusa la cunostinta CIP de catre persoanele declarante, pentru apararea interesului public;".
      Este adevarat ca acest act normativ, desi reglementeaza infiintarea si functionarea Centralei Incidentelor de Plati (CIP), nu stabileste competenta de solutionare a actiunilor in legatura cu incidentele de plata.
      In lipsa unei atare reglementari, intr-o asemenea situatie, instanta competenta sa solutioneze aceste actiuni nu poate fi decat instanta comerciala de drept comun, respectiv tribunalul, avand in vedere natura juridica a activitatii desfasurate de Centrala Incidentelor de Plati.
      Astfel, Centrala Incidentelor de Plati este organizata si functioneaza la nivelul Bancii Nationale a Romaniei, iar operatiunile desfasurate de aceasta sunt de natura bancara.
      Or, in acest sens, prin art. 3 pct. 11 din Codul comercial sunt considerate fapte de comert si operatiunile de banca si schimb, fara sa fie definit insa in ce consta operatiunea fundamentala de banca pentru a fi considerata o fapta de comert obiectiva.
      Fata de aceasta situatie, caracterizarea ei se poate realiza prin raportare la reglementarea activitatii bancare, denumita si de comert de banca, astfel cum este reglementata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007.
      In acest sens, prin art. 285 din ordonanta mentionata se prevede ca "bancile sunt institutii de credit cu vocatie universala, care pot desfasura oricare dintre activitatile prevazute in sectiunea 1.2 a cap. II din titlul I, partea I", iar in conformitate cu art. 18 alin. (1) lit. r) din acelasi act normativ, "institutiile de credit pot desfasura, in limita autorizatiei acordate [...] r) orice alte activitati sau servicii, in masura in care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementeaza respectivele activitati, daca este cazul".
      Este semnificativ ca in alin. (3) al aceluiasi articol se precizeaza ca "dispozitiile alin. (1) se interpreteaza si se aplica astfel incat activitatile enumerate la alin. (1) sa acopere orice operatiuni, tranzactii, produse si servicii care se inscriu in sfera acestor activitati sau pot fi asimilate acestora, inclusiv serviciile auxiliare acestor activitati".
      Ca urmare, chiar daca prin Codul comercial nu sunt definite operatiunile de banca si schimb, cat timp aceste operatiuni sunt suficient stabilite si delimitate de alte activitati in cadrul sectiunii 1.2 a cap. II din titlul I partea I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, se impune sa se constate ca actele de gestionare a informatiei specifice incidentelor de plati constituie operatiuni bancare accesorii, efectuate de Banca Nationala a Romaniei prin Centrala Incidentelor de Plati, avand astfel vadita natura comerciala.
      De altfel, prin art. 56 din Codul comercial se prevede ca "daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, in ce priveste acest act, legii comerciale", asa ca si in situatia cand printre utilizatorii informatiilor gestionate de Centrala Incidentelor de Plati se afla si persoane fizice sau juridice care nu au calitatea de comerciant este aplicabila tot legea comerciala pentru ca intregul raport juridic are un asemenea caracter.
      Asadar, cata vreme pentru una dintre parti, respectiv Banca Nationala a Romaniei, prin Centrala Incidentelor de Plati, actul este comercial, intregul raport juridic ce se refera la actul respectiv trebuie sa fie supus legii comerciale.
      Caracterul special al normelor de drept comercial fata de cele ale Codului civil, subliniat prin art. 1 din Codul comercial, determina deci aplicarea reglementarilor din acest cod oricaror acte care privesc raporturi juridice in care una dintre parti are calitatea de comerciant, chiar daca o atare calitate lipseste celorlalte parti, astfel ca litigiile ivite in legatura cu astfel de raporturi revin in competenta de judecata a tribunalului, ca prima instanta de drept comun, in materie comerciala, in conformitate cu prevederile art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul de procedura civila.
      De aceea, prevederile din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, precum si din Legea nr. 59/1934 asupra Cecului, prin care se stabileste ca judecatoria este instanta competenta sa solutioneze cererile avand ca obiect investirea cu formula executorie a cambiei, a biletului la ordin, a cecului sau a opozitiei la executarea acestor titluri, nu sunt aplicabile in cazul actiunilor formulate impotriva inscrierii incidentelor de plati, deoarece dispozitiile cu caracter normativ ale celor doua legi, fiind cu caracter special, restrans numai la domeniile pe care le reglementeaza, derogatorii de la normele generale, nu pot fi decat de stricta interpretare si nesusceptibile de a fi luate in considerare prin analogie.
      Asa fiind, cum operatiunile efectuate de Banca Nationala a Romaniei prin Centrala Incidentelor de Plati sunt fapte de comert obiective, iar litigiile ce se nasc din aceste raporturi juridice de natura comerciala nepatrimoniale, solutionarea lor nu poate reveni decat tribunalului, ca prima instanta de drept comun in materie comerciala”.
      Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezinta o structura specializata in colectarea, stocarea si centralizarea informatiilor privind expunerea fiecarei persoane declarante (institutie de credit, institutie financiara nebancara inscrisa in Registrul special, institutie de plata care inregistreaza un nivel semnificativ al activitatii de creditare sau institutie emitenta de moneda electronica care inregistreaza un nivel semnificativ al activitatii de creditare) din Romania fata de acei debitori care au beneficiat de credite si/sau angajamente al caror nivel cumulat depaseste suma limita de raportare (20.000 RON), precum si a informatiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de catre posesori.
      Potrivit art. 1 din Regulamentului nr. 4 din 07.08.2004, Monitorul Oficial, Partea I 739 16.aug.2004, intrat in vigoare la 16.08.2004 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare, emis de Banca Nationala a Romaniei in temeiul prevederilor art. 2 alin. (2) lit. b), ale art. 24, ale art. 25 alin. (2), ale art. 48 si 49 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei:
      ,,(1) Obiectul prezentului regulament il constituie organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare (CRB).
      (2) Centrala Riscurilor Bancare este un centru de intermediere care gestioneaza in numele Bancii Nationale a Romaniei informatia de risc bancar si informatia despre fraudele cu carduri pentru scopurile utilizatorilor, in conditiile pastrarii secretului bancar”.
      In concluzie, considerente expuse de ICCJ in decizia de mai sus sunt valabile si in cazul CRB, Tribunalul fiind instanta competenta sa solutioneze in prima instanta cererea reclamantei.
      Tribunalul urmeaza sa admita exceptia, cf. art. 158 Cod procedura civila, cu consecinta admiterii recursului, potrivit art. 312 Cod procedura civila si trimiterii cauzei spre solutionare instantei competente.
      

   
 PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:

      Admite  recursul  formulat de  recurenta B. P. impotriva sentintei  civile nr.7267/15.06.2011 pronuntata de  Judecatoria   BRASOV ,pe  care  o  caseaza si  trimite  cauza spre  competenta solutionare Tribunalului Brasov.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica azi,09.12.2011

                   
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Imprumuturi, credite, creditori

Imprumuturi,credite, creditori - Sentinta civila nr. 1054 din data de 01.11.2010
Contestatie la executare - Sentinta civila nr. 575 din data de 20.06.2012
Pretentii - Sentinta civila nr. 13 din data de 11.01.2012
Propunere arestare preventiva – respingere - Sentinta penala nr. I N C H E I E R E A NR. 4 din data de 30.01.2013
Esalonare amenda penala art. 425 alin.2 din Codul de procedura penala - Sentinta penala nr. 93/S din data de 28.03.2012
REVIZUIRE, ART. 3201 Cod Procedura Penala, INADMISIBILITATE - Sentinta penala nr. 76/S din data de 19.03.2013
Fals si uz de fals - Sentinta penala nr. 154/S din data de 04.06.2013
OMOR DEOSEBIT DE GRAV - CONDAMNARE - Sentinta penala nr. 96/S din data de 01.04.2013
Inselaciune rejudecare 5221 Cod procedura penala - Sentinta penala nr. 138/S din data de 24.05.2013
LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIARE - ADMITERE - Sentinta penala nr. IN C H E I E R E din data de 24.05.2013
PLANGERE ORDONANTA PROCUROR, ADMITERE - Sentinta penala nr. Sedinta Camerei de Consiliu din data de 16.05.2013
INFRACTIUNEA DE OMOR, SOLUTIE DE CONDAMNARE - Sentinta penala nr. 81/S din data de 19.03.2013
Plangere contraventionala - Decizie nr. 188/R din data de 15.02.2013
Contracte - Decizie nr. 212/R din data de 23.03.2012
Contractul de concesiune - Decizie nr. 517/R din data de 08.06.2012
Contestatie la tabelul preliminar de creante - Sentinta civila nr. 105/sind din data de 24.01.2012
Tabelului preliminar rectificativ al creantelor debitoarei - Sentinta civila nr. 856/sind din data de 10.04.2012
Creditori-debitori - Sentinta civila nr. 40/CC din data de 21.02.2012
Creante - Sentinta civila nr. 384/SIND din data de 21.02.2012
Tabel creante - Sentinta civila nr. 855/sind din data de 10.04.2012