Civil. Contractul de imprumut.

Contract de imprumut.
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 17.02.2011 sub nr. XX/301/2011, reclamanta XXXX a chemat in judecata, pe paratii XXXX si XXXX, solicitand instantei obligarea acestora la plata sumei de 1000 Euro (4300 lei), suma reprezentand imprumut nerambursat, a daunelor morale, a dobanzii legale calculata la suma de 1000 Euro, pentru perioada de doua luni de la care se stabilise scadenta - 08.06.2010 si pana in prezent - 17.02.2011, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca la sfarsitul lunii martie 2010 a fost rugata de catre parat, fiind rugata sa ii imprumute suma de 2000 Euro. Reclamanta i-a comunicat ca ar putea sa imprumute suma de 1000 Euro, insa numai dupa ce numita XXXX, cumnata paratului, persoana care urma sa ii inapoieze reclamantei aceasta suma de bani, ca urmare a unui imprumut ce ii fusese acordat.
Astfel, in data de 07.04.2010, numitul XXXX a mers la banca si a depus in contul deschis pe numele paratei suma de 1000 Euro, primind in acest dispozitie de la reclamanta.
Dupa doua luni reclamanta a solicitat paratilor sa ii restituie suma imprumutata, iar acestia i-au comunicat ca nu au bani. Ulterior, la data de 30.08.2010, reclamanta a revenit din nou cu solicitarea de a i se restitui imprumutul, insa din nou a fost refuzata. La data de 31.08.2011, reclamanta a aratat ca a primit un mesaj in care i se adresau injurii din partea fiicei sotilor XXXX.
In dovedire, se solicita administrarea probei cu inscrisuri, proba testimoniala, si interogatoriul paratilor.
Cererea nu a fost motivata in drept.
Legal citati, paratii nu au depus intampinare si nici nu s-au prezentat in fata instantei.
La termenul din data de 18.03.2011, reclamanta a indicat cuantumul daunelor morale pretinse la suma de 500 Euro. Astfel, acesta a aratat ca datorita faptului ca nu i-a fost restituit imprumutul, acesta a fost in imposibilitate de a achizitiona un spatiu in care sa-si poata desfasura activitatea fiind nevoita sa inchirieze si sa plateasca lunar suma de 100 Euro, ceea ce inseamna ca pana la acest moment a cheltuit in plus suma de 800 Euro.
Actiunea a fost legal timbrata, fiind depuse chitantele de fila 3, 11 si 23.
La termenul din data de 15.04.2011, instanta a incuviintat proba cu inscrisuri, proba testimoniala cu martorul XXXX, si cea cu interogatoriul paratilor.
Desi, paratii au fost citati cu mentiunea „personal la interogatoriu” acestia nu s-a prezentat in fata instantei, pentru a raspunde la intrebarile formulate de catre reclamanta.
La termenul din data de 13.05.2011, a fost audiat martorul XXXX.
Analizand actele si lucrarile cauzei, instanta a retiut ca la data de 07.04.2010 numitul XXXX a depus in contul paratei suma de 1.000 Euro.
Fiind audiat in cauza, martorul XXXX a aratat ca suma de bani ce a fost depusa de catre acesta in contul paratei, a fost modul in care acesta a inteles sa-i restituie reclamantei suma de bani pe care o primise cu titlu de imprumut in toamna anului 2009. Martorul a aratat ca suma de bani a fost data paratei, de catre reclamanta, cu titlu de imprumut. De asemenea, perioada pentru care a fost imprumutata suma de bani a fost de 3 luni, iar desi, a trecut un an de zile aceasta tot inca nu a fost restituita.
Fata de cele de mai sus, instanta va retine ca reclamanta a remis paratei XXXX suma de 1.000 Euro prin virament bancar, alimentand contul acesteia nr. XXXX (fila 14), prin intermediul martorului XXXX, remiterea fiind facuta cu titlu de imprumut.
Instanta a retinut ca intre parti nu a fost incheiat in inscris in sensul art. 1191 C.civ., totusi, asa cum rezulta din inscrisul eliberat de unitatea bancara la care s-a facut depunerea, se constata ca acesta face dovada deplina a sumei de bani ce a fost virata in contul paratei-1.000 Euro, (fiind scrisa atat in litere cat si in cifre). In ce priveste titlul, cu care aceasta a fost predata, se vor retine in acest sens cele declarate de martorul XXXX, coroborat cu faptul ca paratii nu s-au infatisat in fata instantei pentru a raspunde la interogatoriul formulat de catre reclamant, fapt care potrivit art.225 teza a II-a C.proc.civ, va fi considerat ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice, respectiv al reclamantei.
In cauza s-a retinut ca paratii nu s-au opus administrarii in cauza a probei cu martori, fiind in prezenta cazului prevazut de art. 1191 alin.3 C.civ.
Din probatoriul administrat in cauza s-a retinut ca nici un moment, parata XXXX, nu a manifestat o atitudine din care sa reiasa ca tagaduieste faptul ca a primit suma de 1.000 Euro, sau titlu cu care suma i-a fost remisa.
Prin urmare, instanta va retine ca partile au incheiat un contract de imprumut de consumatie in forma simplificata, martorul XXXX actionand ca un mandatar al reclamantei la momentul la care a virat suma de 1.000 de Euro in contul paratei. Astfel, asa cum rezulta potrivit celor declarate de acesta se va retine ca desi suma de bani era asupra sa, totusi el era doar detentorul acesteia, valoarea baneasca facand parte din patrimoniul reclamantei.
Potrivit art. 1576 C.civ, contractul de imprumut este un contract prin care una din parti da celeilalte oarecare catime de lucru, cu indatorire pentru dansa de a restitui tot atatea lucruri, de aceiasi specie si calitate.
Instanta va retine ca principala obligatie a paratei XXXX, in calitate de persoana imprumutata este de a restitui aceiasi suma numerica, art. 1578 C.civ, in speta suma de 1.000 Euro.
In ce priveste termenul de restituire a sumei de bani, reclamanta a aratat ca imprumutul a fost acordat pentru o perioada de 2 luni, iar martorul a declarat ca suma a fost acordata pentru o perioada de 3 luni. Avand in vedere ca cele sustinute de catre reclamanta nu se coroboreaza cu probele administrate in cauza, in lipsa unei clauze scrise in acest sens care sa rezulte din manifestarea de vointa a partilor contractante, instanta va stabili ca si data la care obligatia de restituire a devenit scadenta, si pe cale de consecinta dreptul de creanta a devenit exigibil, data introducerii de catre reclamanta a prezentei actiuni-17.02.2011.
Astfel, pentru a fi antrenata raspunderea contractuala a paratei instanta va constata ca potrivit art. 1082 C.civ, in materie contractuala exista o prezumtie de vina in sarcina debitorului, acestuia de urma revenindu-i sarcina de a face dovada unei cauze exoneratoare de raspundere.
In ce priveste prejudiciul cauzat se va retine ca acesta consta insasi suma de 1000 Euro, ce a fost primita cu imprumut si nu a fost restituita.
Se va retine ca intre fapta ilicita a paratei de a nu restitui suma de bani, si prejudiciul suportat  de catre reclamanta exista legatura de cauzalitate.
Fata de cele de mai sus, in baza art. 1576 C.civ, instanta va obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 1.000 Euro ( respectiv 4.300 lei), reprezentand restituire imprumut
In ce priveste, obligarea paratei la plata de daune morale in suma de 500 Euro, instanta va retine ca din modul in care aceasta cerere a fost motivata, in concret, reclamanta a solicitat instantei ca prin acordarea daunelor morale sa ii fie reparat un prejudiciu material, si nu unul nepatrimonial. Astfel, reclamanta a indicat ca neplata la timp a sumei imprumutate a dus la imposibilitatea acesteia de a cumpara un spatiu, precum si la faptul ca a trebuit sa achite chirii in valoare de 800 Euro. Instanta va retine ca la dosarul nu a fost depusa dovada achitarii chiriei de 800 Euro, fiind depus doar contractul de vanzare cumparare pentru un vehicul folosit, inscris care face vorbire de achitarea sumei de 300 Euro. Totusi, instanta constata ca din probatoriul administrat nu s-a facut dovada legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita a paratei si faptul ca reclamanta a fost nevoita sa cumpere un vehicul folosit (din care a achitat suma de 300 Euro).
Avand in vedere cele de mai sus, instanta ca respinge capatul de cerere privind obligarea paratei la plata catre reclamanta a sumei de 500 euro, cu titlu de daune morale, ca neintemeiat.
In ce priveste solicitarea reclamantei de obligare a paratei la plata sumei de dobanzii legale aferente sumei de 1.000 Euro pentru perioada cuprinsa intre data de 08.06.2010 si data introducerii actiunii (17.02.2011), instanta constata ca aceasta solicitare nu are la baza vreo dispozitie contractuala in acest sens, ci este o consecinta a raspunderii pentru fapta paratei de nu fi achitat la termen suma datorata, art. 998-999 C.civ.
In aceste conditii sunt incidente dispozitiile art. 1088 C.civ, care prevad ca „La obligatiile care au de obiect o suma de bani oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate. Aceste daune-interese se cuvin fara ca creditorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba; nu sunt debite decat din ziua cererii in judecata, afara de cazurile in care, dupa lege, dobanda curge de drept.”
In cauza civila de fata, nu se poate considera ca obligatia de a plati dobanda a luat nastere anterior formularii cererii de chemare in judecata, in conditiile in care reclamanta nu a facut dovada ca la un moment anterior datei de 17.02.2011, parata ar fi fost pusa in intarziere cu privire la obligatia de a achita debitul principal.
Dat fiind principiul disponibilitatii, si anume ca plata dobanzii a fost ceruta pentru  perioada de dinaintea  formularii cererii de chemare in judecata si pana la data formularii acesteia, instanta urmeaza a respinge acest capat de cerere ca neintemeiat.
In raport de solicitarea reclamantei de obligarea ambilor soti paratii XXXX si XXXX la restituirea imprumutului, instanta va avea in vedere urmatoarele:
In cauza s-a stabilit ca suma de 1.000 de Euro a fost virata paratei XXXX, iar in aceste conditii reclamanta XXXX a devenit creditoarea paratei.
Prin urmare, in conditiile in care reclamanta nu a dovedit ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 32 C.fam., respectiv ca suma de bani a fost afectata unor efectuarii unor cheltuieli facute cu administrarea oricaruia dintre bunurile lor comune; a fost o obligatiile pe care au contractat-o impreuna; a fost o obligatie contractata pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei; a fost destinata repararii prejudiciului cauzat prin insusirea de catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica, daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor, instanta va respinge actiunea formulata impotriva paratului XXXX, ca neintemeiata.
In conformitate cu disp. art. 274 C.pr.civ., fata de solutia data asupra actiunii reclamantei si constatand culpa procesuala a paratei, instanta a obligat-o pe parata XXXX la plata catre reclamanta a cheltuielilor de  judecata in suma de 1.858 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru in suma de 355 lei (aferenta sumei de 4300 lei), timbru judiciar-3 lei si onorariu avocat -1.500 lei (chitanta nr. 129/13.05.2011-f. 44).