Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Judecatoria Mizil

VIOL - fapta prev. de art.218 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod Penal

(Sentinta penala nr. 21 din data de 02.02.2015 pronuntata de Judecatoria Mizil)

Domeniu Loviri si alte vatamari | Dosare Judecatoria Mizil | Jurisprudenta Judecatoria Mizil

Prin rechizitoriul nr......./P/2014 intocmit la data de 31.10.2014 de Parchetul de pe langa Judecatoria Mizil, inregistrat pe rolul acestei instante la data de 04.11.2014 sub nr........./259/2014, a fost trimis  in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatul C.I., fiul lui D. si M., CNP  ............, nascut la data de  .......... in  comuna F....., jud. Prahova,  cu domiciliul in ............... posesor al C.I. seria ............, cetatenia romana, cu  antecedente penale, arestat  in baza Mandatului de arestare preventiva nr.2/UP din data de 28.10.2014, emis de Judecatoria Mizil, pentru savarsirea infractiuni de viol  prev. art. 218 alin 1 Cod penal  cu aplicarea art. 41 Cod Penal.
  In fapt, s-a retinut ca, in data de la data de 13.10.2014, organele de politie au fost sesizate prin SNUAU 112 de catre numita M. G.-I., fiica lui C. si E., nascuta la data de ...........1990 in mun. Ploiesti, jud, Prahova, cu domiciliul in comuna ............, jud. Prahova, posesoare a C.I. seria ............ CNP .......... cu privire la faptul ca la data de 13.10.2014, in jurul orei 18.00, in timp ce se afla in zona haltei CFR Tomsani, a fost violata de inculpatul C. I.
Din plangerea si declaratia partii vatamate M. G.I., a rezultat  ca la data sesizarii, in jurul orei 18.00, se deplasa singura, pe jos, pe langa calea ferata,in directia Tomsani- Mizil, moment in care a fost ajunsa din urma si acostata de C. I., care era insotit de doi caini, a fost trasa cu forta intr-un sant alaturat caii ferate, in partea stanga a aceluiasi sens de mers, unde acesta i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii in zona fetei, a imobilizat-o strangand-o de gat, dupa care a dezbracat-o fortat, de colanti, pantaloni, i-a rupt lenjeria intima si contrar vointei sale a intretinut raporturi sexuale normale. In timp ce era violata, l-a muscat de fata, in zona pometului stang, dupa care a reusit sa fuga, abandonand articolele de imbracaminte si incaltamintea la locul faptei.
Prin rechizitoriu Parchetul de pe langa Judecatoria Mizil a dispus trimiterea in judecata a inculpatului C.I. pentru savarsirea infractiuni de viol  prev. art. 218 alin 1 Cod penal  cu aplicarea art. 41 Cod Penal retinand in probatoriu declaratiile martorilor G.M., M.D., M. C., declaratia partii vatamate M. G.I., raportul de expertiza medico-legala nr.710 din 14.10.2014, proces verba1 de cercetare la fata locului si de conducere in teren cu plase foto, declaratii de suspect si inculpat, fisa cazier.
Fiind audiat, inculpatul C. I. si-a recunoscut faptele comise.
Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Cu privire la cererea inculpatului C.I. de a se judeca conform procedurii reglementate de art.375 C.p.pen. instanta a  retinut ca aceasta indeplineste conditiile impuse de lege si urmeaza sa o admita.
Cu privire la fondul cauzei:
In fapt: la data de 13.10.2014, in jurul orei 18.00, partea vatamata M.G.I. se deplasa singura, pe jos, pe langa calea ferata,in directia Tomsani-Mizil, moment in care a fost ajunsa din urma si acostata de C.I., care era insotit de doi caini, a fost trasa cu forta intr-un sant alaturat caii ferate, in partea stanga a aceluiasi sens de mers, unde acesta i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii in zona fetei, a imobilizat-o strangand-o de gat, dupa care a dezbracat-o fortat, de colanti, pantaloni, i-a rupt lenjeria intima si contrar vointei sale a intretinut raporturi sexuale normale. In timp ce era violata, l-a muscat de fata, in zona pometului stang, dupa care a reusit sa fuga, abandonand articolele de imbracaminte si incaltamintea la locul faptei.
Martorul  G.M. a declarat ca la data de 13.10.2014, in jurul orei 16.00 impreuna cu inculpatul C.I., ambii ciobani, au plecat cu oile la pascut si s-au deplasat cu acestea pe miristea amplasata, in partea dreapta a caii ferate, tronsonul CFR Tomsani-Mizil. In jurul orei 18.00, inculpatul a observat o fata, singura, imbracata cu fusta, colanti negri si hanorac, deplasandu-se in aceeasi directie, pe langa calea ferata, moment in care C.I., i-a spus ca merge sa vorbeasca cu ea. S-a indreptat catre acesta, insotit de doi caini, a traversat calea ferata, dupa care a vazut cum fata respectiva fugea, fiind urmarita de inculpat. Intrucat se afla pe terasamentul CFR, amplasat la inaltimea de aproximativ 1.00-1.50 m, fata de sol, a vazut cum C.I. a prins-o pe M. G.I. si a tras-o fortat intr-un canal din apropierea terasamentului CFR, iar dupa cateva minute a observat cum din sant a iesit M.G.I., agitata si dezorientata, a fugit initial in directia Mizil, dupa care in directia opusa, spre com.Tomsani. Cand a trecut pe langa el a vazut ca persoana vatamata era descaltata, nu mai avea colantii pe ea, vorbea la telefon si relata ca a fost violata, totodata indicand coordonatele geografice. Din acelasi sant 1-a vazut iesind si pe inculpat, care se imbraca cu un tricou, s-a intors la turma de oi, prezentand in zona fetei o leziune, cu toate ca anterior nu o avea. L-a intrebat ce i-a facut fetei, iar acesta a confirmat ca a intretinut cu acesta raporturi sexuale, iar ulterior i-a sugerat ca in cazul in care organele de politie vor face verificari la stana, sa nu spuna ca au intalnit vreo fata, iar leziunea de la cap, provine de la o cazatura, pe calea ferata.
Cu ocazia cercetarii la fata locului,  in zona stalpului CFR nr 201, a fost descoperita incaltamintea de dama pe drumul agricol, iar in sant colantii si pantalonii supraelastici intorsi pe dos, doi bureti de par de culoare albastra si portocalie, lenjeria intima de dama, rupta in doua bucati, hands-free si o pereche de ochelari, toate acestea apartinand victimei.
In urma examinarii medico-legale a victimei de catre medic-legist din cadrul Serviciului de Medicina Legala Ploiesti, s-a concluzionat prin raportul de expertiza medico-legala nr.710 din 14.10.2014 ca aceasta prezinta leziuni de violenta ce pot data din 13.10.2014 produse prin lovire cu corp dur si necesita pentru vindecare 5-6 zile de ingrijiri medicale si prezinta o deflorare veche a carei data nu se poate preciza, leziune vulvara (echimoza) ce s-a putu produce prin intromisiunea unui cop dur in vagin.
Instanta a retinut ca in raportul de expertiza medico-legala nr.710 din14.10.2014 nu se mentioneaza identificarea de urme de sperma in vaginul victimei. Absenta acestora, din cadrul unui raport sexual, nu poate conduce la concluzia ca infractiunea de viol nu exista in conditiile in care declaratiile persoanei vatamate cat si recunoasterea inculpatului arata ca infractiunea de viol s-a consumat.
Situatia de fapt  s-a regasit si in declaratia partii vatamate M. G.I. dar si in declaratiile inculpatului care si-a recunoscut fapta atat in faza de judecata cat si in faza de urmarire penala.
Instanta a  retinut ca la data de 13.10.2014, organele de politie au fost sesizate de catre numita partea vatamata M. G.I.
In drept: Fapta inculpatului C.I. care, la data de 13.10.2014 orele 18.00, prin constrangere fizica, a intretinut cu persoana vatamata M.G.I., un raport sexual normal realizeaza continutul constitutiv al infractiunii de viol, fapta prevazuta si pedepsita de art. 218 alin. 1, C.pen.
Elementul material al laturii obiective din continutul constitutiv al infractiunii de viol consta in orice act de penetrare.
Asadar, in cadrul formei tip este prevazut raportul sexual, adica conjunctia organului sexual masculin cu cel feminin, precum si orice alt act sexual in care este realizata o penetrare vaginala.
Actul sexual au fost realizat prin constrangere, dupa cum pe larg in cadrul situatiei de fapt s-a aratat. 
Mai mult decat atat, prin "constrangere" nu se intelege numai actul de violenta, ci orice alte acte care presupun forta fizica a faptuitorului, suficient de puternice pentru a constrange, dar nu in mod necesar irezistibile.
Aptitudinea fortei fizice de a constrange la act sexual se apreciaza in fiecare caz, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost exercitata aceasta forta, precum si de posibilitatile reale de rezistenta pe care le-a avut victima.
Fata de aceste criterii, in cauza, instanta a  retinut ca partea vatamata (de 24 ani) se afla intr-o pozitie vulnerabila, de inferioritate, raportat la varsta (40 ani) si forta inculpatului, dar si la imprejurarea ca a fost luata prin surprindere, partea vatamata neavand posibilitatea de a reactiona fizic.
Urmarea imediata consta in intretinerea raportului sexual contrar vointei victimei si incalcarea, in acest mod, a relatiilor sociale ce ocrotesc libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei, dar si integritatea fizica a acesteia, respectiv, in incalcarea inviolabilitatii domiciliului partii vatamate.
Raportul de cauzalitate dintre elementul material si urmarea socialmente periculoasa, pentru cele doua fapte, reiese din intregul probatoriu administrat, deja prezentat.
Pe latura subiectiva, inculpatul a actionat cu intentie directa deoarece a avut reprezentarea ca, prin actiunile sale, intretine raport sexual contrar vointei acesteia, manifestata cel putin tacit, si ca incalca libertatea sexuala a persoanei, urmarind producerea acestui rezultat.
Nu, in ultimul rand, avand in vedere ca inculpatul a savarsit fapta din prezenta cauza cu intentie, dupa executarea pedepsei inchisorii de 10 ani, pentru savarsirea infractiunii de omor, prev de art 174, din vechiul C.pen., prin sentinta penala nr....... din 04.02.2004, emisa de Tribunalul Prahova definitiva prin decizia penala nr........ din 08.04.2004  a Curtii de Apel Ploiesti, arestat la data de 08.09.2003, eliberat conditionat la data de 29.12.2009, avand rest de pedeapsa 1348 zile, instanta a retinut si starea de recidiva postexecutorie a inculpatului respectiv aplicabilitatea disp art.41 alin.1 C.pen.
Pe cale de consecinta, apreciind ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute  de art. 396 alin. 2 C.p.pen., in sensul ca fapta savarsita de inculpatul C.I. exista, constituie infractiune si a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de lege, instanta va dispune condamnarea acestuia la o pedeapsa.
La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului, instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Astfel, sunt avute in vedere dispozitiile generale ale Codului penal, precum si limitele de pedeapsa fixate in art. 218 alin.1 C.pen. respectiv, inchisoarea de la 3 la 10 ani, prevederile art. 396 alin.10 C.p.pen. de reducere a limitelor de pedeapsa prevazute de lege cu o treime, dar si tratamentul sanctionator al recidivei prevazut de art.43 alin.5 C.pen. referitor la majorarea cu jumatate a limitelor  speciale ale pedepsei prevazute de lege.
S-a retinut ca faptele au fost comise asupra unei persoane care nu a implinit varsta de 24 ani, actele de constrangere au avut un grad relativ ridicat de intensitate, pe de alta parte, actul sexual, desi constrans, a constat intr-un raport sexual normal.
Referitor la persoana inculpatului, instanta  a retinut un grad mediu de dezvoltare psihica si intelectuala, determinat de varsta (40 ani), ce i-au permis sa inteleaga de la inceput caracterul antisocial al faptelor sale. Acelasi inculpat a cooperat cu organele judiciare penale.
Prin urmare, instanta a aplicat inculpatului C.I. o pedeapsa cu inchisoarea de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de viol, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare si de preventie eficient.
Pentru stabilirea si individualizarea pedepsei instanta a avut in vedere disp. art.79 C.pen. facand aplicabilitatea intai a disp. art. 396 alin.10 C.p.pen. de reducere a limitelor de pedeapsa prevazute de lege cu o treime, si ulterior a tratamentului sanctionator al recidivei prevazut de art.43 alin.5 C.pen. referitor la majorarea cu jumatate a limitelor  speciale ale pedepsei prevazute de lege.
In baza art. 65 C.Pen. a interzis inculpatului drepturile prevazute la art. 66 alin. 1 lit a,b  C.Pen.
In baza art. 67 alin. 1 C.Pen. a interzis inculpatului drepturile prevazute la art. 66 alin. 1 lit a,b  C.Pen. pe o durata de 5 ani.
Mentinerea starii de arest preventiv a inculpatului si deducerea:
Inculpatul a fost retinut de la data de 27.10.2014 ora 13,20 de catre Politia Mizil, pentru 24 de ore, pana la data de 28.10.2014 ora 13,20.
Prin incheierea nr....... din data de 28.10.2014 pronuntata de Judecatoria Mizil in dosarul nr.1906/259/2014, s-a admis propunerea Parchetului de pe langa Judeactoria Mizil si s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului C.I., pe o durata de 30 de zile de la 28.10.2014 la 26.11.2014 inclusiv, emitandu-se mandatul de arestare nr.2/UP din 28.10.2014.
Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din data de 05.11.2014 instanta a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, luata fata de inculpatul C.I., arestat  in baza mandatului de arestare preventiva nr.2/UP din data de 28.10.2014, emis de Judecatoria Mizil, masura pe care o mentinut-o.
Impotriva incheierii inculpatul a formulat contestatie. Asupra contestatiei, la data de 07.11.2014 s-a pronuntat Tribunalul Prahova care prin incheierea nr.331 a respins ca nefondata contestatia formulata de inculpatul C. I.
Prin incheierea de sedinta din data de 27.11.2014 instanta in baza art. 346 alin. 2 C.pr.pen. a constata legalitatea sesizarii instantei a rechizitoriului nr.1131/P/2014 intocmit la data de 31.10.2014 de Parchetul de pe langa Judecatoria Mizil, a constat ca este competenta sa judece prezenta cauza, constata legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala, a dispus inceperea judecatii in cauza privind pe inculpatul C.I. pentru savarsirea infractiuni de viol prev. art. 218 alin 1 Cod penal  cu aplicarea art. 41 Cod Penal si de asemenea in temeiul art.362 alin. 2 C.pr.pen.  raportat la art.208 C.pr.pen. a constat ca subzista temeiurile care au determinat luarea si mentinerea masurii preventive fata de inculpatul C.I., arestat  in baza mandatului de arestare preventiva nr.2/UP din data de 28.10.2014, emis de Judecatoria Mizil, masura pe care a mentinut-o, respingand cererea de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu ca neintemeiata.
Impotriva incheierii inculpatul a formulat contestatie. Asupra contestatiei, la data de 03.12.2014 s-a pronuntat Tribunalul Prahova care prin decizia penala nr.538 a respins ca nefondata contestatia formulata de inculpatul C.I.
Prin incheierea de sedinta din data de 12.01.2015 instanta in temeiul art.362 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art.208 C.pr.pen. a constat ca subzista temeiurile care au determinat luarea si mentinerea masurii preventive fata de inculpatul C.I., arestat  in baza mandatului de arestare preventiva nr.2/UP din data de 28.10.2014, emis de Judecatoria Mizil, masura pe care a mentinut-o, respingand cererea de revocare si inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu ca neintemeiata.
In baza art. 399 alin.1 C.p.pen., instanta a mentinut starea de arest preventiv a inculpatului C.I. deoarece temeiurile care au stat la baza luarii masurii preventive subzista.
Inculpatul prezinta in continuare pericol pentru ordinea publica, rezultat din gravitatea concreta a faptelor, modul savarsire si, mai ales, din perseverenta lui  infractionala, ce reflecta un risc ridicat ca, si pe viitor, daca ar fi lasat in libertate, sa manifeste acelasi comportament antisocial.
Or, incalcarea din nou a regulilor de convietuire sociala printr-o activitate a inculpatului, ulterioara infractiunii, este unul din elementele pericolului concret pentru ordinea publica.
Lasarea in libertate a inculpatului ar genera un sentiment de insecuritate colectiva ca impotriva unor fapte periculoase si unei persoane care a beneficiat deja de clementa legii penale, organele statului nu actioneaza suficient.
Pe de alta parte, privarea de libertate nu a depasit un termen rezonabil, iar actele procesuale au fost indeplinite cu celeritate, neputandu-se imputa organelor judiciare vreo perioada de inactivitate.
In baza art. 72 C.pen. a dedus perioada retinerii si arestarii preventive de la 27.10.2014 la zi.
Latura civila a cauzei:
Instant a retinut incidenta urmatoarelor dispozitii legale:
Articolul 1557 din Codul civil prevede ca cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu intentie sau din culpa, este obligat sa il repare.
Articolul 1381 din Codul civil prevede ca orice prejudiciu da dreptul la reparatie. Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzarii prejudiciului, chiar daca acest drept nu poate fi valorificat imediat.
Dreptului la reparatie ii sunt aplicabile, de la data nasterii sale, toate dispozitiile privind executarea, transmiterea, transformarea si stingerea obligatiilor
Reglementand raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie, din textul legal de mai sus, este unanim acceptat ca se desprind, ca si conditii ale angajarii raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, urmatoarele: a) existenta unei fapte ilicite (in cauza, totodata infractiune, de viol), b) savarsite cu vinovatie (imbracand in situatia de fata forma intentiei ), c) care sa fi provocat partii civile un prejudiciu (a carui existenta si intindere urmeaza a fi analizate), d) intre fapta si prejudiciu existand o legatura de cauzalitate (care se desprinde din ansamblul probator administrat in cauza ).
Acelasi text legal nu face distinctie in privinta naturii patrimoniale sau nepatrimoniale a prejudiciului. Ca si consecinta, atat prejudiciul patrimonial, cat si cel nepatrimonial reprezinta elemente structurale ale raspunderii civile delictuale, alaturi de cele deja mentionate.
Repararea prejudiciului cauzat, stabilirea cuantumului despagubirii, reprezinta insusi scopul angajarii acestui tip de raspundere.
Repararea integrala a prejudiciului reprezinta principiul de baza al raspunderii civile delictuale, consacrat de dispozitiile art. 1381 Cod civil, in termeni precisi si cuprinzatori, ce evoca neindoielnic ideea repararii daunei in totalitatea sa, fara nicio restrangere sau limitare in raport de natura intrinseca a acestuia.
Aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs.
Prejudiciul cauzat de fapta ilicita a inculpatului are doua componente: o componenta materiala si o componenta morala - ce consta in suferintele pricinuite partii civile de respectivul incident.
Cu privire la daunele morale, instanta retine ca, urmare a actiunii de viol exercitata de inculpat, partea civila a indurat suferinte fizice, dar mai ales ales psihice, emotionale, amplificate de varsta si de urmarile deloc de neglijat, sub aspectul vietii sexuale a persoanei vatamate, dar si al vietii private sociale a partii civile pe care le-a produs aceasta fapta.
In stabilirea cuantumului concret al despagubirilor morale la plata carora va fi obligat inculpatul catre partea civila, instanta va avea in vedere, pe de o parte, actele medicale depuse, iar pe de alta parte, consecintele pe care aceasta fapta le are si mai ales le va avea asupra vietii private sociale a partii civile si nu numai, dar si cererea formulata de partea vatamata cu ocazia constituirii ca parte civila.
In acest context, instanta  a retinut faptul ca partea civila a solicitat suma de 10.000 de lei, cu titlu de daune morale.
Prin savarsirea infractiunii, partii civile i-a fost cauzat de catre inculpat un prejudiciu moral important constand in suferintele cauzate si care constau in afectarea vietii private sociale prin temerea insuflata de modalitatea violenta in care a actionat inculpatul. Intelesul notiunii de prejudiciu moral consta in rezultatul daunator direct al unei fapte ilicite si culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu continut nepatrimonial care definesc personalitatea umana. Prejudiciul moral produs, fiind strans legat de persoana, a lezat direct si nemijlocit integritatea fizica si psihica a partii civile careia incidentul i-a provocat leziuni fizice. In ceea ce priveste suma solicitata cu titlu de daunele morale, instanta retine ca acestea sunt greu de cuantificat, greutate care rezida mai ales din imposibilitatea de a le privi ca pe un pretium dolores, ca o compensare a suferintei partii civile. Totusi, la stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu moral instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii, cum ar fi consecintele negative suferite pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost, sunt si, mai ales, vor fi percepute consecintele, masura in care partea civila a fost afectata emotional, avand in vedere si varsta sa. Prin urmare, stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include de regula o doza ridicata de aproximare si subiectivism.
Astfel, in privinta intinderii prejudiciului moral, instanta a apreciat ca, in raport cu imprejurarile comiterii faptei si urmarile acesteia, retinand si practica judiciara in domeniu si statuand in echitate, suma de 10.000 de lei, asa cum a fost solicitata, constituie o reparatie justa si echitabila a prejudiciului moral suferit de partea civila.
In ceea ce priveste daunele materiale solicitate de partea civila instanta  a retinut ca aceasta nu a facut nici o dovada pentru stabilirea realitatii si intinderii acestora motiv pentru care urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata.
In baza art. 397 raportat la art. 25 C.pr.pen., art.1357 si urm C.civ. rap la art. 1381 C.civ. a admis in parte actiunea civila exercitata de partea civila M.G. I. si a obligat inculpatul la plata catre partea civila a sumei de  10.000 cu titlu de daune morale.
Cu privire la cheltuielile facute in cursul procesului penal:
Potrivit art. 274 alin. 1 C.pr.pen. in caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat [_]. 
Pentru stabilirea nivelului cheltuielilor judiciare avansate de stat instanta a avut in vedere cheltuielile din faza de urmarire penala in suma de 300 lei conform rechizitoriului dar si cheltuielile din faza de judecata in suma de 2000 lei fata de multitudinea termenelor de judecata.
In baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe inculpat la plata sumei de 2.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului, in cuantum de 200 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei.
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Loviri si alte vatamari

LOVIRI SAU VATAMARI CAUZATOARE DE MOARTE - Sentinta penala nr. 25 din data de 31.03.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 18115 din data de 31.10.2017
vatamare corporala - Hotarare nr. 9009 din data de 30.10.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 3047 din data de 14.12.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 256 din data de 08.06.2017
LATURA CIVILA. MOD DE SOLUTIONARE IN CAZUL DECESULUI INCULPATULUI - Decizie nr. 40/A din data de 06.01.2004
Loviri sau alte violen?e. Amenin?are. Port fara drept, in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica a cutitului. Necompeten?a materiala a inst - Decizie nr. 5 din data de 17.02.2014
Vatamare corporala din culpa. Reducerea in apel a cuantumului daunelor morale - Decizie nr. 3 din data de 10.02.2014
Infrac?iunea de lovire. Re?inerea circumstan?elor atenuante - Sentinta penala nr. 265 din data de 10.12.2013
Loviri ?i alte violen?e. Revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei - Sentinta penala nr. 192 din data de 31.12.2013
Loviri ?i alte violen?e. Reducerea in recurs a cuantumului daunelor morale - Decizie nr. 29 din data de 31.12.2013
Vatamare corporala din culpa. Reducerea cuantumului daunelor morale raportat la propor?ionalitatea cu prejudiciul de agrement suferit de victima - Decizie nr. 102 din data de 27.08.2012
Loviri ?i alte violen?e.Recunoa?terea vinova?iei in fa?a instan?ei de judecata, art.320 ind.1 c.pr. pen. Efecte. - Sentinta penala nr. 38 din data de 21.02.2012
Loviri ?i alte violen?e . Gre?ita aplicare a pedepsei sub minimul special prevazut de lege. Majorarea in recurs a pedepsei. - Decizie nr. 104 din data de 10.10.2012
Corecta incadrare ?i individualizare judiciara a infrac?iunii de lovire ?i alte violen?e - Decizie nr. 55 din data de 07.05.2012
Loviri sau alte violente. Latura penala - Corecta individualizare a sanctiunii amenzii, raportata la circumstantele reale ale faptei si la circumstantele personale ale inculpatului. Latura civila Neindeplinirea conditiei de pornire din oficiu a act... - Decizie nr. 99 din data de 18.04.2011
Vatamare corporala din culpa. Casarea sentintei instantei de fond in ceea ce priveste latura civila. Reducerea cuantumului daunelor morale. - Decizie nr. 83 din data de 21.03.2011
Loviri sau alte violente. Aplicarea efectului extensive al recursului cu privire la inculpatii care nu au declarat recurs. Reducerea cuantumului pedepselor si a termenelor de incercare. - Decizie nr. 111 din data de 11.05.2011
Loviri sau alte violente. Corecta cuantificare a daunelor morale. Neacordarea daunelor materiale (prejudiciu incert). - Decizie nr. 86 din data de 28.03.2011
Vatamare corporala. Neretinerea circumstantei agravante a savarsirii faptei de trei persoane impreuna. Majorarea, in recurs, a pedepselor aplicate inculpatilor. - Decizie nr. 87 din data de 28.03.2011