Delapidare cu consecinte deosebit de grave. Individualizarea pedepsei.

Delapidare cu consecinte deosebit de grave. Individualizarea pedepsei.

- Art.2151 C.pen.

JUDECATORIA OLTENITA - SENTINTA PENALA NR.231 DIN 11.10.2012       Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
      Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Oltenita din data de 31.05.2012 inregistrat la  aceasta instanta sub nr. /269/2012 a fost trimis in judecata, in stare de libertate, inculpatul PJ pentru savarsirea infractiunii de delapidare prev. de art.2151 al.2 C.pen. cu aplic. art.41 al.2 C.pen.
      In actul de sesizare a instantei este expusa urmatoarea situatie de fapt: la data de 26.05.2010 Primaria Comunei V a sesizat Parchetul de pe langa Judecatoria Oltenita cu privire la faptul ca numitul PJ, in anul 2010 nu a predat la serviciul contabilitate din cadrul institutiei mai sus amintite mai multe chitantiere utilizate la incasarea de taxe si impozite de la cetatenii comunei, prejudiciind in acest fel interesele institutiei.
      In urma cercetarilor efectuate in cauza s-a stabilit ca inc. PJ a lucrat in calitate de casier in cadrul Primariei V in perioada august 1992 - iunie 2010, fiind subordonat Serviciului Buget-Contabilitate, condus incepand cu anul 1995 de catre numita TT.
      Astfel, la data de 20.05.2010 in timp ce intocmea o situatie a incasarilor pe anul 2009, numita TT a observat in borderourile de depunere a sumelor de bani catre Trezoreria Budesti, intocmite de catre PJ, ca acesta nu a evidentiat mai multe chitante anterioare numerelor celor care erau trecute in cuprinsul borderoului. Procedand la verificarea chitantierelor, contabila primariei a observat ca un numar important de chitante nu erau depuse, iar o parte dintre acestea nu aveau trecute in cuprinsul lor data incasarii.
      Cele constatate de numita TT au fost consemnate in referatul nr.1692/24.05.2010, la nivelul Primariei Vasilati fiind constituita prin dispozitia primarului nr.167/24.05.2010 o comisie pentru clarificarea aspectelor semnalate.
      Controlul aprofundat efectuat de catre comisie asupra incasarilor de impozite si taxe, a depunerilor acestora, precum si a platilor efectuate de catre casierul Primariei V incepand cu anul 2009 si pana in luna mai 2010, a relevat faptul ca inc. PJ nu a depus sumele aferente mai multor chitantiere aferente anilor 2009 si 2010, chitantiere ce nu figurau ca fiind predate Serviciului Contabilitate.
      Cu privire la aceste situatii, Curtea de Conturi a Romaniei - Camera de Conturi a Judetului Calarasi, prin procesul verbal de constatare nr.498/14.07.2010, a conchis faptul ca inc. PJ nu si-a indeplinit sarcinile ce derivau din fisa postului, referitoare la respectarea operatiunilor privind evidenta si pastrarea numerarului astfel:
- incasarile zilnice nu au fost cuprinse, de fiecare data, in borderoul desfasurator al incasarilor zilnice pentru a fi inregistrate si luate in evidenta contabila;
- exista chitante nedatate si neimbordurate;
- din verificarile borderourilor centralizatoare privind sumele de bani care trebuiau varsate in Trezorerie, s-a constatat ca sumele incasate nu au fost inregistrate in aceste borderouri si respectiv varsate la Trezoreria Budesti la care era arondata Primaria V.
      In acest mod, inc. PJ si-a insusit din gestiune suma totala de 254.033,72 lei, valoarea prejudiciului pe anul 2009 fiind de 167.792,41 lei, iar pe anul 2010 de 86.241,31 lei.
      Sumele astfel insusite de catre inc. PJ au fost folosite in interes personal conform declaratiei acestuia data in fata organelor de politie.
      Conform adresei nr.13136/20.09.2011 emisa de Primaria V, prejudiciul cauzat de inc. PJ nu a fost recuperat.
      De asemenea, prin procesul verbal nr.498/14.07.2010 al Curtii de Conturi se mentioneaza faptul ca numita TT, in calitatea sa de coordonator al serviciului buget contabilitate la Primaria V, nu si-a indeplinit obligatiile ce ii reveneau conform fisei postului si prin calitatea sa de responsabil cu activitatea de control financiar preventiv, neefectuand operatiunile de respectare a disciplinei de casa:
- nu a verificat daca sumele inscrise in registrul de casa corespund cu cele din duplicatele chitantelor emise;
- nu a verificat daca sumele care sunt in casierie si pentru care s-au emis chitante au fost depuse la banca sau la celelalte institutii de credit la termenele si in conditiile legale;
- nu a efectuat controlul inopinat al casieriei de cel putin o data pe luna, prin numararea si verificarea tuturor valorilor existente.
      Lipsa de reactie a inv. TT i-a facilitat inc. PJ posibilitatea de a sustrage in mod repetat sume de bani din casierie, fiind prejudiciate in acest mod interesele Primariei V. 
      Pe parcursul cercetarilor, TT a justificat omisiunea exercitarii controlului financiar preventiv asupra casieriei prin volumul insemnat de activitati zilnice pe care trebuia sa-l acopere in calitate de conducator al sectorului contabilitate si executie bugetara (intocmirea cheltuielilor bugetare, organizarea de dari de seama, bilanturi contabile, evidenta veniturilor si cheltuielilor, verificarea tarifelor pentru prestari servicii, intocmirea contului de incheiere a exercitiului bugetar, a statului de plata pentru salarii etc), in conditiile lipsei totale de personal angajat in subordinea serviciului pe care il coordona.
      Chiar si in aceste conditii, TT insasi a descoperit neregulile din gestiunea inc. PJ, sesizand de indata, in scris cu privire la producerea acestora, primarul localitatii, in vederea luarii masurilor legale corespunzatoare.
      Inc. PJ a recunoscut savarsirea faptei descrise, mentionand faptul ca numita TT, contabila institutiei, intocmea registrul de casa pe baza documentelor prezentate de el, astfel incat TT nu avea cunostinta de chitantele eliberate si nedepuse spre a fi luate in evidenta. Astfel, pentru a nu fi suspectat de catre contabila, majoritatea chitantelor emise nu prezentau data eliberarii lor. De asemenea, intrucat desfasura munca de teren a solicitat serviciului contabilitate eliberarea mai multor carnete de chitantiere, fiindu-i mult mai usor sa o induca in eroare pe contabila, astfel ca sumele de bani incasate si nedepuse erau folosite in interes propriu.
      Pentru dovedirea situatiei, in cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: sesizarea Primariei V, proces verbal nr.498/14.07.2010 intocmit de Camera de Conturi a judetului Calarasi, nota explicativa, proces verbal nr.1708/25.05.2010, declaratii invinuit, declaratii TT, fisa de evidenta a formularelor cu regim special, chitantiere, borderouri, foi de varsamant, registrul de casa, cazier.
      In cursul urmaririi penale si al judecatii inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunii.
      La termenul din 04.10.2012, inculpatul, in baza art. 3201 alin. 3 C.pr.pen.  a declarat ca recunoaste  savarsirea faptei pentru care a fost trimis in judecata  si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala pe care le cunoaste si le insuseste.
      Analizand probele administrate in cauza, instanta constata ca situatia de fapt retinuta in actul de sesizare corespunde realitatii, in sensul ca inculpatul, in calitate de casier la Primaria V, in perioada 2009 - mai 2010 si-a insusit din gestiune suma totala de 254.033,72 lei, reprezentand taxe si impozite colectate de la populatie, aceasta activitate fiindu-i facilitata de invinuita TT prin neindeplinirea obligatiilor de serviciu, suma de bani pe care a folosit-o in scopuri personale.
      Aceste aspecte rezulta din constatarile efectuate de catre reprezentantii Curtii de Conturi si consemnate in procesele verbale din 28.05.2010 si 02.07.2010, coroborate cu declaratiile inculpatului, care a recunoscut si a descris detaliat modul de insusire a sumelor de bani, precum si din declaratia martorei TT.
      In drept, fapta inculpatului PJ, care in calitate de casier la Primaria V, in perioada 2009 - mai 2010 si-a insusit din gestiune suma totala de 254.033,72 lei, reprezentand taxe si impozite colectate de la populatie, suma de bani pe care a folosit-o in scopuri personale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de delapidare prev. de art. 2151 al.2 C.pen. cu aplic. art.41 al.2 C.pen.
      Avand in vedere cele expuse, instanta va aplica inculpatului o pedeapsa cu inchisoarea care sa raspunda scopului definit de art.52 C.pen., prin observarea criteriilor de individualizare prevazute de art.72 C.pen.
      Facand aplicarea dispozitiilor art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., limitele de pedeapsa vor fi coborate cu o treime, respectiv in intervalul 6 ani si 8 luni - 13 ani si 4 luni.
      La o prima vedere, dat fiind faptul ca infractiunea este retinuta in forma agravata, cauzatoare de consecinte deosebit de grave, dar si in forma continuata conform art.41 al.2 C.pen., s-ar parea ca fapta prezinta un grad de pericol social concret extrem de ridicat. Instanta retine insa ca actiunea de delapidare s-a derulat pe parcursul unui interval de timp destul de indelungat, acesta fiind si motivul pentru care prejudiciul total se ridica la o valoare atat de mare. Activitatea infractionala s-a derulat atat in cursul anului 2009, cat si in cursul anului 2010, asadar pe parcursul a doua exercitii bugetare. Din aceasta perspectiva, consecintele deosebit de grave trebuie privite nu doar abstract, prin raportare la pragul de 200.000 de lei stabilit de Codul penal, ci si prin raportare concreta la consecintele efectiv produse. Or, fiind vorba despre veniturile bugetare ale unei comune, in ipoteza in care activitatea infractionala ar fi adus intr-adevar o grava atingere bunului mers al institutiei primariei, lipsa sumelor de bani ar fi fost sau ar fi trebuit sa fie sesizata de catre personalul Primariei cel putin din cursul anului 2009. Cu alte cuvinte, asa cum se retine de altfel si in cuprinsul actului de sesizare, activitatea infractionala a fost facilitata si de catre contabila primariei, TT, fata de care prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni administrative.
      In ceea ce priveste persoana infractorului, trebuie avuta in vedere lipsa antecedentelor penale, imprejurarea ca inculpatul a recunoscut in mod constant fapta si nu a obstructionat sub nici o forma cursul urmaririi penale si al judecatii, achiesand totodata si la pretentiile partii civile. In sfarsit, vor fi avute in vedere si alte elemente ce caracterizeaza persoana inculpatului, conform inscrisurilor in circumstantiere depuse la dosar. Astfel, instanta retine ca pana la momentul initierii activitatii infractionale, inculpatul si-a asigurat existenta prin munca, fiind angajat in cadrul Primariei V inca din anul 1992. Totodata, actele medicale depuse la dosar atesta probleme relativ grave de sanatate atat in privinta inculpatului, cat si familiei sale. Vazand si caracterizarile depuse, una dintre ele emanand chiar de la Primaria V si fata de considerentele expuse, va fi retinuta circumstanta atenuanta prevazuta de art.74 lit.a C.pen., constand in conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii. In consecinta, se va face aplicarea art.76 lit.b C.pen. in sensul coborarii limitelor de pedeapsa sub minimul rezultat prin aplicarea dispozitiilor art.3201 C.pr.pen.
      Avand in vedere aceste aspecte, instanta va aplica inculpatului o pedeapsa de 4 ani inchisoare, apreciind ca, in acest cuantum pedeapsa este de natura sa asigure realizarea scopurilor prev. de art. 52 C.pen.
      In ceea ce priveste pedepsele accesorii, instanta retine ca natura faptei savarsita in ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului conduc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prev. de art.64 lit.a teza a-II-a si b C.pen. Prin urmare, in baza  art.71 al.1 si 2 C.pen. urmeaza sa aplice inculpatului pedepsele accesorii prev. de art.64 lit.a) teza a-II-a si b) C.pen.
      Apreciind in contextul celor deja mentionate ca scopul pedepsei poate fi atins si fara privare de libertate, se va dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe un termen de incercare de 6 ani, calculat conform art.862 C.pen. 
      In baza art.863 al.1 C.pen. pe durata termenului de incercare condamnatul se va supune urmatoarelor masuri de supraveghere:
      a) sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probatiune;
    b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
     c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
     d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
      Se va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata prevazuta de art.71 al.5 C.pen.
      In baza art.359 C.pr.pen. va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.864 C.pen. referitoare la revocarea suspendarii conditionate in cazul savarsirii unei infractiuni sau al neindeplinirii, cu rea-credinta, a masurilor de supraveghere stabilite de instanta.
      Sub aspectul laturii civile, in baza art.14 si 346 C.pr.pen. raportat la art.998 C.civ. si art.270 C.pr.civ. se va lua act de achiesarea inculpatului la pretentiile partii civile Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna V, prin primar si in consecinta va fi obligat inculpatul sa plateasca partii civile suma de 254033,72 lei reprezentand despagubiri pentru daune materiale.
      In baza art.191 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 400 de lei cheltuieli judiciare catre stat.