ucidere din culpa
(Hotarare nr. 5818/2013 din data de 19.12.2013 pronuntata de Judecatoria Pitesti)Dosar nr. 2462/280/2013
R O M A N I
JUDECATORIA PITESTI
SECTIA PENALA
SENTINTA PENALA Nr. 5818/2013
Sedinta publica de la 19 Decembrie 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE I.B.
Grefier M.R.
Ministerul Public, Parchetul de pe langa Judecatoria Pitesti fiind reprezentat
prin procuror B.C.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpata B.V. si pe partile civile V.L., F.N., V.C., F.F. si F.D., avand ca obiect infractiunea de ucidere din culpa prevazuta de art.178 al. 2 si 5 C.p. - Latura civila
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
Procedura legal indeplinita, fara citarea partilor.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza ca dezbaterile de fond asupra cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 05.12.2013, cand sustinerile partilor si concluziile procurorului au fost consemnate in incheierea de amanare de la acea data, incheiere ce face parte integranta din prezenta sentinta.
INSTANTA
Constata ca, prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Pitesti nr.5705/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Pitesti din data de 24.07.2012 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatei B.V., pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 2 si 5 C.pen., comisa prin aceea ca, in data de 22.08.2009, aflandu-se la volanul autoturismului marca Dacia Logan, cu nr. de inmatriculare X, in momentul schimbarii directiei de mers nu a acordat prioritate de trecere motocicletei care circula din sens opus, fapt ce a condus la producerea unui accident de circulatie soldat cu decesul a doua persoane.
Actul de sesizare mentionat anterior a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Pitesti sub nr. 16421/280/2012.
In cauza, in cursul judecarii cauzei, inculpata a avut aceeasi atitudine de recunoastere si regret fata de fapta comisa, invocand procedura stabilita de disp. art. 320 ind.1 C.proc.pen., cerere analizata si admisa la termenul de judecata din data de 31.01.2013, sens in care in baza art. 320 ind.1 alin.5 C.proc.pen., s-a disjuns latura civila de latura penala a cauzei, formandu-se prezenta cauza inregistrata sub nr. 2462/280/2013.
Se va retine totodata ca, partile vatamate, s-au constituit parti civile, dupa cum urmeaza:
-V.C. -bunica victimei decedate V.M., cu suma de 100.000 euro daune morale, f. 19 dos. nr. 16421/280/2012
-V.L. si V.D. -parintii victimei decedate V.M., cu suma de 60.000 lei daune materiale, constand in cheltuieli de inmormantare, parastase si pomeni, suma de 4.000 de euro c/val motocicletei Yamaha distruse in accident, precum si suma de cate 400.000 euro daune morale, f. 21 dos. nr. 16421/280/2012.
-F.F. -bunica victimei decedate F.A.N., cu suma de cate 100.000 euro daune morale, f. 37 dos. nr. 16421/280/2012
-F.N. -tatal victimei decedate F.A.N., cu suma de 135.588 lei daune materiale, constand in cheltuieli de inmormantare, parastase si pomeni si suma de cate 400.000 euro daune morale, f. 30 dos. nr. 16421/280/2012.
Asiguratorii de raspundere civila SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu au precizat ca daunele solicitate de cele 5 parti vatamate sunt exagerate, impunandu-se reducerea lor, in raport de gradul de culpa retinut in sarcina victimelor la producerea accidentului rutier concurent cu al inculpatei, dar si de dovedirea lor prin probatoriul administrat, precum si defalcarea contravalorii acestor daune constatate de instanta ca fiind intemeiate, in sarcina fiecarui asigurator in raport de culpa separata a fiecarei victime in accidentul in care au fost implicate si de obiectul politei de asigurare pentru fiecare titular.
In raport de cele mentionate se vor retine in fapt, urmatoarele:
Prin s.p.nr. 840/14.02.2013 pronuntata de Judecatoria Pitesti in dos. nr. 16421/280/2012 s-a dispus condamnarea inculpatei B.V., la pedeapsa de 1 an si 4 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. 2 si 5 C.pen. cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen.
In baza art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei si se fixeaza termenul de incercare de 3 ani si 4 luni conform art. 82 C.pen., fiindu-i atrasa atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 C.pen..
In baza art. 71 alin. 1 si 2 C.pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a-II-a si b C.pen., a carei executare se suspenda conform dispozitiilor art. 71 alin. 5 C.pen.si in baza art. 191 C.pr.pen. a fost obligata inculpata sa achite suma de 2.120 lei cheltuieli judiciare avansate de stat in cauza din care 2.000 lei cheltuieli judiciare efectuate in cursul urmaririi penale.
Prin d.p.nr. 259/R/18.04.2013 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti a fost respins ca nefondat recursul declarat de partile civile V.L. si V.D., V.C., F.F. si F.N. impotriva sentintei de condamnare mentionate.
In esenta, s-a retinut astfel ca:
Inculpata are o fiica in varsta de 12 ani, pe care o creste singura. Fetita, la cateva luni de la nastere a suferit o interventie chirurgicala si are nevoie de ingrijire speciala. Tatal minorei nu a platit si nu plateste pensie de intretinere, iar inculpata nu mai are loc de munca.
In seara zilei de 22.08.2009, victima V.M. se afla cu un grup de prieteni pe terasa restaurantului din incinta statiei Petrom V, situata pe b-dul Dacia din orasul Mioveni si la un moment dat i-a propus celeilalte victime F.A.N. sa o plimbe cu motocicleta Yamaha YZF - R6 cu numarul de inmatriculare X.
In jurul orelor 21:50, cei doi au plecat cu motocicleta, V.M. fiind cel care conducea, iar F.A.N. pasager. F.A.N. nu avea permis de conducere, dar cu toate acestea, V.M. a fost de acord, ca urmare a rugamintii prietenului sau, sa-i permita acestuia sa conduca motocicleta la intoarcere.
In acelasi timp, inculpata B.V. a condus autoturismul marca Dacia Logan, cu nr. de inmatriculare X pe b-dul Dacia din orasul Mioveni, dinspre Mioveni spre Pitesti cu intentia de a se deplasa la statia Petrom V, pentru a alimenta autoturismul. In autoturism, pe bancheta din spate dreapta se afla fiica inculpatei.
Inculpata a redus viteza si a semnalizat schimbarea directiei de mers, incadrandu-se totodata cat mai aproape de axul partii carosabile, iar dupa ce s-a asigurat a initiat viraj spre stanga pentru a intra in statia Petrom V. In timp ce vira usor spre stanga a simtit o lovitura puternica ca urmare a faptului ca, motocicleta condusa de catre victima F.A.N. ce circula din sens opus, foarte aproape de axul drumului a lovit autoturismul. In urma impactului a rezultat decesul celor doua victime F.A.N. si V.M.. Inculpata si fiica sa au suferit leziuni minore nefiind necesara internarea acestora. In primele momente dupa impact, inculpata vazandu-si fiica plina de sange si acoperita de cioburi a suferit un atac de panica.
In zona, latimea partii carosabile este de 15,3 metri cu doua sensuri de mers. In acea perioada se efectuasera lucrari de refacere a carosabilului astfel ca nu existau marcaje rutiere de delimitare a sensurilor de mers si a benzilor de deplasare. Vizibilitatea era buna, iluminatul public functionand.
Inculpata a fost testata cu aparatul alcooltest rezultatul fiind negativ.
Din raportul de constatare medico-legala autopsie nr. 212/B/2009 intocmit de SML Arges, a rezultat ca moartea victimei F.A.N. a fost violenta. Ea s-a datorat hemoragiei interne si externe, consecinta unui traumatism toracoabdominal forte si fracturi deschise de membru inferior prin lovire cu sau de corp dur posibil in conditiile unui accident rutier. Intre leziunile toraco abdominale si deces exista legatura de cauzalitate.
Din raportul de constatare medico-legala autopsie nr. 213/B/2009 intocmit de SML Arges, a rezultat ca moartea victimei V.M. a fost violenta si s-a datorat unei hemoragii cerebrale care a survenit in urma unui traumatism cranio cerebral forte prin lovire cu sau de corp dur, posibil in conditiile unui accident rutier. Intre leziunile traumatice cranio-cerebrale si deces exista legatura directa de cauzalitate. Nici unul dintre decedati nu consumase bauturi alcoolice, aspect ce rezulta din aceleasi rapoarte.
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto. Prin raportul de expertiza intocmit de catre expertul tehnic auto I.T., s-a concluzionat ca locul in care s-a produs impactul este situat pe zona centrala a carosabilului in amonte, pe sensul directiei de mers al autoturismului cu circa 6-8 m de partea fata a autoturismului oprit. In momentul producerii accidentului, motocicleta era condusa de F.A.N., iar V.M. era pasager. In momentele imediat anterioare producerii impactului, autoturismul circula cu o viteza de cel mult 25 km/h, iar anterior conturarii starii de pericol motocicleta circula cu o viteza de circa 95 km/h.
S-a mai concluzionat ca starea potentiala de pericol a fost produsa de V.M., detinatorul motocicletei, care desi stia ca F.A.N nu indeplinea conditiile legale de autorizare pentru participare la traficul rutier de pe drumurile publice si era lipsit de pregatirea necesara conducerii vehiculului i-a incredintat conducerea motocicletei in traficul deschis circulatiei iar starea iminenta de pericol a fost generata de F.S.N., conducatorul motocicletei Yamaha, care circula cu viteza si lipsit de indemanarea in conducere, nu a gasit cale de manevra pentru a evita impactul cu un autoturism aflat normal in trafic. S-a aratat ca producerea accidentului are loc in spatiul de siguranta al conducatoarei autoturismului iar in privinta posibilitatilor de evitare a accidentului s-a concluzionat ca inculpata B.V. nu a avut posibilitati tehnice pentru a evita accidentul deoarece conflictul se produce in spatiul sau de siguranta iar conducatorul motocicletei Yamaha, F.A.N. dispunea de posibilitati de evitare a accidentului daca la observarea autoturismului in zona centrala a drumului pentru virajul la stanga efectua un scurt viraj spre dreapta pentru ocolirea autoturismului sau adopta o viteza in limita legala, situatie in care disparea orice stare de conflict rutier intre autoturism si motocicleta; sau circula pe partea dreapta a drumului, libera in zona accidentului, situatie in care disparea starea de conflict rutier dintre autoturism si motocicleta; sau nedispunand de calificarea necesara conducerii motocicletei, renunta sa circule pe un drum deschis circulatiei publice.
In cauza a mai fost efectuata o expertiza tehnica auto de catre expertul P.D., care a concluzionat ca starea de pericol a fost generata de ambii conducatori. In momentele premergatoare accidentului autoturismul circula cu o viteza de aproximativ 22-25 km/h, iar motocicleta cu o viteza de circa 94-104 km/h.
S-a concluzionat, de asemenea, ca in momentul impactului cu autoturismul, motocicleta era condusa de F.A.N.. S-a mentionat ca starea de pericol a fost generata de ambii conducatori, deoarece inculpata B.V. a incalcat prevederile art. 54 din OUG nr. 195/2002 si art. 59 alin. 2, in sensul ca la schimbarea directiei de mers nu s-a asigurat ca poate patrunde pe contrasens fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic, iar conducatorul motocicletei a condus motocicleta fara sa posede permis, nu a respectat regimul de viteza si a incalcat si dispozitiile art. 41 pct. 1 cu privire la obligativitatea de a conduce pe partea dreapta a drumului, cat mai aproape de marginea partii carosabile.
Deoarece locul producerii accidentului a fost in imediata apropiere a benzinariei Petrom V, dotata cu camere de supraveghere video au fost ridicate inregistrarile iar din plansele foto se observa ca pe primul sens de mers pe directia de deplasare a motocicletei nu circulau alte vehicule.
Din declaratia martorului F.M.E. a rezultat ca in cursul aceleasi zi victima V.M. a circulat cu motocicleta cu viteza excesiva pe raza orasului Mioveni.
Starea de fapt retinuta a fost stabilita pe baza urmatoarelor mijloace de proba: procesul verbal de cercetare la fata locului si schita locului accidentului, procese verbale de verificare a starii tehnice, buletinul de examinare clinica, cererea de analiza, buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. 585/01.09.2009 eliberat de SML Arges, fotografiile efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului, plansele foto efectuate cu ocazia examinarii autoturismului Dacia Logan implicat in accident, plansele foto efectuate cu ocazia examinarii motocicletei implicate in accident, procesul verbal si plansele foto ce cuprind imagini extrase de pe inregistrarea video surprinsa de camerele de supraveghere din incinta statiei Peco Petrom V, declaratiile martorilor B.D., B.I., F.M.E., C.C.A, raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de catre expertul tehnic judiciar T.I., raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de catre expertul tehnic judiciar P.D., raportul de constatare medico-legala de autopsie nr. 212/B/2009 intocmit de SML Arges, inscrisurile aflate la dosar, declaratiile inculpatului.
Inculpata a recunoscut si regretat savarsirea faptei precizand doar ca exista culpa comuna. In cursul urmaririi penale a fost de acord cu concluziile raportului de expertiza tehnica auto intocmit de catre expertul tehnic judiciar P.D. neinsusindu-si punctul de vedere exprimat de catre expertul consilier al partilor civile.
Instanta a constatat ca din ambele rapoarte de expertiza a rezultat ca motocicleta a fost condusa de catre F.A.N. si circula cu viteza mai mare decat limita legala pe a doua banda a sensului de mers, aproape de axul central al partii carosabile.
Fata de cele retinute, instanta a constatat in final ca fapta inculpatei B.V. care la data de 22.08.2009 prin incalcarea dispozitiile art. 54 si art.59 alin.2 din OUG nr. 195/2002, republicata privind circulatia pe drumurile publice, (privind obligatiile conducatorului auto ce vireaza stanga), a condus autovehiculul cu numarul de inmatriculare X fiind implicata intr-un accident de circulatie soldat cu decesul victimelor V.M. si F.A.N., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. 2 si 5 C.pen., vinovatia inculpatei fiind pe deplin dovedita, urmand astfel sa ii aplice o pedeapsa.
La individualizarea si cuantificarea pedepsei au fost avute in vedere dispozitiile art.72 C.pen., iar gradul de pericol social concret al faptei a fost apreciat in functie de urmatoarele elemente: conditiile si imprejurarile savarsirii faptei, inculpata la schimbarea directiei de mers a autoturismului spre stanga avea obligatia sa semnalizeze din timp dar si sa se asigure ca poate schimba directia de mers fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic, culpele concurente ale victimelor pe de o parte detinatorul motocicletei V.M. pentru ca i-a permis celeilalte victime sa conduca pe drumurile publice motocicleta desi acesta nu poseda permis de conducere si a circulat si cu viteza excesiva, pe de alta parte victima F.A.N. care a condus fara permis si cu viteza foarte mare, incalcand totodata si obligatia de a se deplasa pe prima banda de circulatie, CULPE CE SUNT APRECIATE DE CATRE INSTANTA CA FIIND MAJORITARE; persoana inculpatei care nu este cunoscuta cu antecedente penale fiind apreciata in societate ca un om onest, aspect ce rezulta din inscrisurile depuse la dosar in circumstantiere, atitudinea sincera a inculpatei in fata organelor judiciare; urmarile faptei constand in decesul victimelor V.M. si F.A.N., dispozitiile art. 320 1 alin. 7 C.pr.pen privind limitele pedepsei.
Date fiind cele expuse anterior cu privire la modalitatea in care a fost solutionata definitiv latura penala cauzei, instanta va constata ca, potrivit disp. art. 22 alin.1 C.proc.pen., hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.
In consecinta, cu privire la latura civila a cauzei, analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca partile vatamate -rude ale celor 2 victime decedate (parinti, respectiv bunici), s-au constituit parti civile cu sumele mentionate anterior.
In dovedirea prejudiciilor solicitate, s-au administrat probele cu inscrisuri si testimoniale, respectiv martorii D.L. si B.A.
Referitor la acest aspect, se va constata ca, actiunea civila exercitata in procesul penal este mijlocul procesual prevazut de lege prin care persoana vatamata prin savarsirea unei infractiuni ori succesorii acesteia solicita tragerea la raspundere civila a inculpatului, a partii responsabile civilmente ori a succesorilor in drepturi ai acestora care au acceptat succesiunea, in vederea repararii integrale, in natura sau prin echivalent a prejudiciului direct, material sau moral produs prin activitatea infractionala.
Temeiul de drept al actiunii civile il constituie incalcarea normei de drept ce indrituieste la tragerea la raspundere civila, iar temeiul de fapt reprezinta fapta ilicita concreta cauzatoare de prejudiciu.
Cu privire la toate aceste constituiri de parte civila in procesul penal instanta va retine ca s-au realizat in conformitate cu dispozitiile legale, constituirea ca parte civila putandu-se face in scris sau oral, in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare, dar si dupa citirea actului de sesizare numai cu acordul inculpatului. Pe de alta parte, in mod corect, partile vatamate V.L. si V.D., V.C., F.F. si F.N. au indicat clar in declaratiile/cererile de constituire de parte civila, cuantumul determinat al prejudiciului si felul acestuia, material sau moral.
Astfel, raspunderea delictuala este guvernata de principiul repararii integrale a prejudiciului material-ce se dovedeste prin probe, precum si a prejudiciului moral-stabilit de instanta prin evaluare, in asa fel incat sa nu fie pur subiectiva sau sa tinda la catre o imbogatire fara just temei.
Totodata, cand autorul faptei prejudiciabile ori persoana chemata sa raspunda pentru fapta altuia este titulara unei asigurari de raspundere civila, despagubirea acordata de societatea de asigurari victimei ori mostenitorilor sai, are caracter indemnitar si nu are un efect extinctiv total al raportului obligational dintre ea si autorul faptei ilicite, mai ales cand despagubirea nu acopera integral prejudiciul provocat victimei, astfel incat o plata facuta de asigurator nu stinge acest raport, trebuind sa suporte diferenta stabilita in echitate, concret de instanta.
Actiunea civila, ca actiune privata, facultativa, patrimoniala, divizibila si disponibila, alaturata actiunii penale in procesul penal avand un caracter accesoriu, solutiile pronuntate de instanta cu privire la latura penala au o influenta hotaratoare cu privire la modul de rezolvare a actiunii civile.
In acest sens, in solutionarea actiunii civile, instanta va avea in vedere solutia pronuntata cu privire la latura penala a cauzei si anume, condamnarea inculpatei la 1 an si 4 luni inchisoare, pentru infr. prev. de art.178 alin.2 si 5 Cod penal, pentru care in baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei si in baza art.83 Cod penal si s-a fixat termen de incercare de 3,4 ani, precum si culpele concurente ale victimelor, pe de o parte detinatorul motocicletei V.M. pentru ca i-a permis celeilalte victime sa conduca pe drumurile publice motocicleta desi acesta nu poseda permis de conducere si a circulat si cu viteza excesiva, iar pe de alta parte victima F.A.N. care a condus fara permis si cu viteza foarte mare, incalcand totodata si obligatia de a se deplasa pe prima banda de circulatie, CULPE CE SUNT APRECIATE DE CATRE INSTANTA CA FIIND MAJORITARE FATA DE CULPA INCULPATEI B.V..
Instanta apreciaza astfel ca, raportul acestor culpe la producerea acestui accident, este de 1/3 in sarcina fiecaruia, respectiv pentru cele 2 victime in total 2/3 si restul de 1/3 inculpata, proportie ce urmeaza a fi avuta in vedere la evaluarea pretentiilor deduse judecatii.
In acelasi sens, in ceea ce priveste asiguratorii de raspundere civila, SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu acestia nu au calitate de parte responsabila civilmente, ci raspund pentru pagubele provocate prin fapta inculpatei, in raport de culpa retinuta in sarcina acesteia, in limitele obligatiei ce ii revin conform contractului de asigurare, in masura in care partile civile nu au fost despagubite de asigurat.
Se va constata deci, ca inculpata avea autoturismul asigurat in momentul producerii accidentului cu polita RCA emisa de Astra SA, nr. RO/02/X1/SP/002490279, iar motocicleta cu nr. de inmatriculare X era asigurata la momentul producerii accidentului cu polita RCA RO/17/G17/HR/0003662130 emisa de Carpatica Asigurari SA.
Avand in vedere aceasta situatie, in raport de culpa celor 3 persoane implicate in accident, dar si proportia stabilita de 1/3 in sarcina fiecaruia, fiecare asigurator va raspunde pentru pagubele cauzate in raport de titularul politiei de asigurare in limitele stabilite mai sus, respectiv de 1/3 pentru SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si de 2/3 pentru SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
Prin urmare, avand in vedere prevederile Lg.nr. 136/1995, se va retine ca asiguratorul, in baza contractului de asigurare, raspunde fata de tertele persoane pagubite prin accidentul de autoturism provocat de asigurat, despagubirea acordandu-se in baza art. 49 si 50 din lege, pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuieli de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, ori distrugerea de bunuri.
La acordarea despagubirilor, instanta va avea in vedere si dispozitiile Ordinului nr. 21 din 2009, ramas in vigoare pana in 25.05.2010, pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Potrivit art. 24 din acest act normative: “(1) Asiguratorii RCA au obligatia de a stabili limite de despagubire, care nu pot fi mai mici decat limitele de despagubire stabilite de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
(2) Limitele de despagubire stabilite de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor sunt:
a) pentru pagubele materiale produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, limita de despagubire se stabileste, pentru accidente produse in anul 2009, la un nivel de 500.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru accidente produse in anul 2011, limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de 750.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru accidente produse in anul 2012, limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de 1.000.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei;
b) pentru vatamari corporale si decese, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, limita de despagubire se stabileste, pentru accidente produse in anul 2009, la un nivel de 1.500.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru accidente produse in anul 2011, limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de 3.500.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru accidente produse in anul 2012, limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei".
Avand in vedere faptul ca intre asigurator si partile vatamate/civile nu a intervenit o tranzactie asupra intinderii despagubirilor solicitate, instanta va analiza indeplinirea conditiilor necesare exercitarii actiunii civile.
Astfel, pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- sa existe o fapta ilicita constand intr-o infractiune, infractiunea reprezentand temei atat pentru raspunderea penala cat si pentru raspunderea civila,
- infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral. Prejudiciul trebuie sa fie cert si actual, pentru prejudiciile viitoare este necesar ca producerea lor sa fie sigura, prejudiciul nu trebuie sa fi fost reparat inca, sarcina probei existentei prejudiciului si a intinderii acestuia apartine partii civile sau procurorului in cazul in care prejudiciul reprezinta chiar o conditie pentru existenta infractiunii,
- sa existe o legatura de cauzalitate intre infractiunea savarsita si prejudiciul produs,
- sa existe vinovatia faptuitorului in producerea prejudiciului, iar fata de natura civila a actiunii, faptuitorul va raspunde pentru culpa cea mai simpla, culpa levissima, in producerea prejudiciului,
- sa existe o constituire de parte civila in procesul penal, cu exceptia situatiilor in care actiunea civila este exercitata din oficiu.
Cu privire la existenta unei fapte ilicite constand intr-o infractiune, instanta va retine ca aceasta prima conditie este indeplinita, dupa cum rezulta din sentinta de condamnare pronuntata in latura penala a cauzei.
Totodata, din aceeasi hotarare, rezulta si existenta unor prejudicii constand in cheltuieli de inmormantare si obiceiurile crestinesti specifice in astfel de situatii, si corelativ acestuia, si a unui prejudiciu moral, precum si legatura de cauzalitate dintre infractiunea savarsita si prejudiciul produs. Prejudiciile cauzate in speta sunt certe si actuale, fiind dovedite prin probele administrate, respectiv inscrisurile depuse la dosar si martorii audiati, potrivit analizei ce urmeaza. Pe de alta parte, nu exista dovezi in sensul acoperirii acestor prejudicii in mod partial sau total de catre asiguratori pentru inculpata.
In acest sens, s-a stabilit faptul ca, urmare a accidentului provocat in conditiile amintite de inculpata, cele 2 victime au decedat.
De asemenea se retine ca este indeplinita si cerinta referitoare la vinovatia inculpatei, in cauza fapta fiind comisa din culpa, dar si cea de constituire valabila a partilor civile, prezentate mai sus.
Raspunderea civila a inculpatei este guvernata de principiul repararii integrale a prejudiciului produs prin infractiune, insa in limitele in care partea civila a exercitat actiunea civila in procesul penal, despagubirea fiind acordata partii civile pentru repararea pagubei efectiv suferite damnum emergens, cat si a folosului nerealizat de partea civila lucrum cessans.
Repararea prejudiciului se face potrivit legii civile, in natura sau prin echivalent. Avand in vedere natura prejudiciilor produse prin comiterea infractiunii in cauza de fata, instanta va dispune acoperirea prejudiciilor suferite prin plata unor sume de bani, in forma globala, iar nu in rate periodice.
Astfel, instanta va retine ca partile civile VB.L. si V.D. au depus urmatoarele inscrisuri: chitanta pentru achizitionarea locului de veci in suma de 2.500 lei, f.37-38, chitanta pentru achizitionarea sicriului in suma de 850 lei, f.39, chitanta reprezentand cheltuieli spitalizare in suma de 1241,47 lei pentru V.L. la Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central vizand internarea sa si tratamentul efectuat, f. 41-44, raport bancar pentru operatiunile efectuate de V.C. in contul de la Bancpost Gavana, ce atesta retragerea sumei de 3.000 lei in data de 24.09.2009, f. 47, chitanta nr. 4134/28.05.2009 privind achitarea taxei scolare pentru anul scolar 2008/2009 pentru victima decedata V.M.I, student la Universitatea din Pitesti, f. 65, iar partea civila F.N. s-au depus: chitanta pentru achizitionarea sicriului in suma de 700 lei pentru victima decedata F.A.N., f.68, bonuri fiscale achizitionare produse alimentare si nealimentare pentru p.civ. F.N. in suma de 1275,16 lei, f.68 verso, alte inscrisuri care vizeaza starea medicala a partilor civile, f. 41, 42, 44, 48-65
Martora B.A.-propusa de partile civile V.D, L. si C., a afirmat ca nu stie exact cate pomeni sau parastase a realizat familia V. pentru pomenirea tanarului decedat, estimand in jur de 15-20, nici locatia exacta unde au avut loc acestea indicand pe de o parte domiciliul sotilor V. constand intr-un apartament din Pitesti, iar pe de alta parte un restaurant din Pitesti fara sa-i poata preciza denumirea- locatii in care nu stie exact ce cheltuieli s-au facut, estimand o suma de 80-90 lei/meniu la restaurant si evident mai redusa in apartament, imprejurari in care apreciaza ca au participat intre 30 si 180 de persoane, mentionand ca stie de la parti ca cele 180 de persoane au venit la prima pomana. A afirmat ca in 2 sau 3 randuri partile au impartit si obiecte de vestimentatie si mobila si apreciaza in final, ca familia V. a cheltuit cu aceste obiceiuri suma de 60.000 lei, dar martora nu are date care sa ateste de unde au avut partile aceste sume de bani, stiind doar ca bunica-respectiv partea civila V.C. era pensionara si a contribuit si ea la suportarea acestor cheltuieli. In aceeasi masura, martora a indicat ca toti membrii familiei V., respectiv parintii si bunica tanarului decedat au avut probleme de sanatate dupa acest eveniment, suferinta acestora fiind evidenta, dar si faptul ca motocicleta implicata in accident a costat 4000 de euro si nu a fost platita.
Martora D.L. -propusa de partile civile F.N. si F., a afirmat ca stie exact cate pomeni sau parastase a realizat familia F. pentru pomenirea tanarului decedat- pana la un an, respectiv 10 si care au avut loc - prima in curtea Bisericii Colibasi, iar restul la domiciliul domnului F.N. situat intr-un apartament din Mioveni, locatii in care nu stie exact ce cheltuieli s-au facut, estimand o suma de 10.000 lei pentru prima pomana, imprejurari in care apreciaza ca au participat aprox.100 de persoane, impartindu-se si pachete la 200 de persoane, iar pentru restul acestor intruniri estimeaza ca au participat aprox.50-60 de persoane, cheltuielile fiind mai reduse in perioadele in care era post. A afirmat ca partile au impartit si obiecte de vestimentatie si vase si apreciaza in final, ca familia F. a cheltuit cu aceste obiceiuri suma de 40.000 lei, dar martora nu are date care sa ateste de unde au avut partile aceste sume de bani, stiind doar ca bunica-respectiv partea civila F.F. era pensionara si a contribuit si ea la suportarea acestor cheltuieli, tatal tanarului decedat este profesor, iar fratii acestuia sunt ingineri la uzina, caracterizandu-i drept o familie cumpatata care putea dispune de aceste sume de bani. In aceeasi masura, martora a indicat ca F.N. si F.F., respectiv tatal si bunica tanarului decedat au avut probleme de sanatate dupa acest eveniment, suferinta acestora fiind evidenta, pentru ca familia lor a trecut prin mai multe tragedii intr-o perioada de timp scurta
Astfel, fata de inscrisurile justificative depuse coroborate cu declaratiile martorilor mentionati, se va constata ca supozitiile sau chiar notorietatea unor cheltuieli fara vreun document justificativ nu pot fi avute in vedere, deoarece, chiar in cazul unei imposibilitatii obiective de a preconstitui inscrisuri, se poate face dovada cu alte probe, de exemplu martori directi, mai ales ca in situatia concreta era evident ca se vor solicita astfel de despagubiri. Pe de alta parte, se va retine ca acele cheltuieli cu inmormantarea si pomenile ulterioare nu trebuie sa fie excesive, orice cheltuieli exorbitante realizate de mostenitori, reprezentand dorinta acestora, nu pot fi imputate inculpatei, apreciindu-se ca sumele cheltuite cu astfel de evenimente trebuie sa fie rezonabile si potrivite, raportat la conditia defunctului si obiceiul locului.
Fata de cele mentionate, se va constata drept dovedite cert cheltuielile efectuate pentru achizitionarea locurilor de veci si a sicrielor, cat si a produselor alimentare si nealimentare, retragerea numerarului din contul partii civile V.C., pentru care s-au depus bonurile si chitantele de la f.37-39, 47, 68 si 68 verso. Referitor la cheltuielile cu inmormantarea si pomenile ori parastasele ulterioare, cuantumul se va aprecia, in lipsa unor dovezi certe, ca o medie atat intre numarul persoanelor care au putut fi prezente la mesele organizate in locatiile indicate, dar si a sumele mentionate de martori, respectiv suma totala de 20.000 lei (pomana de inmormantare - 10.000 lei, iar restul de fiecare cate 1.000 lei).
Celelalte inscrisuri depuse de partile civile V. nu sunt relevante pentru analiza si aprecierea daunelor materiale, avand legatura de fapt cu daunele morale solicitate, sens in care se va retine analiza lor la segmentul respectiv.
In aceeasi masura, acestea vor fi defalcate in raport de obligatiile incalcate de cei trei participanti la trafic si implicati in accident, inculpata, in calitate de conducator auto, si victimele, in calitate de ocupanti ai motocicletei, de dinamica producerii accidentului si tinand seama ca victimele au generat starea de pericol in mod esential, in caz contrar nefericitul eveniment putand fi evitat, dar si in functie de procentele indicate mai sus, respectiv de raportul acestor culpe la producerea acestui accident, care este de 1/3 in sarcina fiecaruia, respectiv pentru cele 2 victime in total 2/3 si restul de 1/3 inculpata, dar si de proportia stabilita de 1/3 in sarcina fiecaruia, fiecare asigurator urmand a raspunde pentru pagubele cauzate in raport de titularul politiei de asigurare in limitele stabilite mai sus, respectiv de 1/3 pentru SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si de 2/3 pentru SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
Astfel, se vor acorda despagubirile civile ce se cuvin partilor civile-rudele victimelor, acestia primind fiecare doar 33,33% din daunele apreciate de instanta ca fiind intemeiate in baza probelor administrate, urmand a fi impartite pentru a fi achitate de asiguratori, in solidar cu inculpata, in proportia indicata de 1/3 ori 2/3.
In consecinta, in baza art. 14 si 346 C.proc.pen., va admite in parte cererea partilor civile V.L. si V.D. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor materiale dupa cum urmeaza: suma de 2.222,22 lei in solidar cu asigurator SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si suma de 4.444,44 lei in solidar cu asiguratorul SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune materiale.
Cu privire la c/val motocicletei Yamaha implicata in accident si despre care partile civile V. afirma ca datorau suma de 4.000 euro si cu care apreciaza ca trebuie despagubiti, se va constata ca, nu s-a facut dovada achizitionarii acesteia in niciun fel, respectiv a transmiterii dreptului de proprietate, dar nici a pretului platit-chiar martora Barascu Antonia propusa de aceste parti indicand ca nu s-a platit pretul acesteia, astfel incat se va respinge aceasta cerere ca nefondata.
De asemenea, in baza art. 14 si 346 C.proc.pen., in baza considerentelor de mai sus, va admite in parte si cererea partii civile F.N. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor, dupa cum urmeaza: suma de 2.222,22 lei pentru partea civila in solidar cu asiguratorul SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si suma de 4.444,44 lei in solidar cu asiguratorul SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune materiale.
Referitor la daunele morale solicitate, instanta a retinut ca fiecare parte civila-parinte a solicitat suma de cate 400.000 euro, iar partile civile- bunicile cate 100.000 euro, urmand a se observa ca, in cererile de constituire parti civile F.F. si F.N., exista erori materiale de tehnoredactare, fiind inserata gresit prepozitia cate ce formeaza cu cuvintele pe care le introduce circumstantiale de masura, probabil din cauza folosirii unui formular tip.
In acest sens, se va avea in vedere ca, dupa cum rezulta si din Decizia Curtii Supreme de Justitie nr. 631 din 07.02.2003, Sectia penala, potrivit art.14 alin.3 Cod procedura penala si art.998 Cod civil, fapta omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara. Din probele administrate in cauza rezulta ca, pe langa daunele patrimoniale suferite de partile vatamate, au existat si prejudicii morale, decurgand din traumele psihice suferite, sechelele post-traumatice care afecteaza negativ participarea partilor vatamate la viata sociala, profesionala si de familie, comparativ cu situatia lor anterioara accidentului rutier produs de inculpata, in care si-au pierdut viata cei 2 tineri.
In fapt, instanta va retine ca partile civile, parinti si bunici deopotriva, ca urmare a accidentului cauzat prin infractiune, au suferit si vatamari psihice si alterarea conditiilor de viata, fapt ce justifica obligarea inculpatei la plata unor astfel de daune morale.
Astfel, se va retine ca, prejudiciile aduse personalitatii fizice si afective a fiintei umane sunt cele rezultate din incalcarea drepturilor subiective care caracterizeaza persoana ca entitate bio-psihologica: dreptul la viata, la sanatate, integritatea fizica si psihica-denumite prejudicii corporale si afective si care presupun o gama variata de manifestari.
In speta de fata, aceste prejudicii reprezinta prejudicii de afectiune sau de ricoseu si sunt resimtite de terte persoane, cand o fiinta pentru care nutreau sentimente profunde de iubire si grija decedeaza, prejudiciul de aceasta natura fiind dublu conditionat de legatura afectiva profunda dintre victima mediata care il invoca si victima imediata, cea care i-a fost lezat dreptul la viata. Aceste 2 conditii sunt relevate si in Rezolutia nr.75-7 adoptata la 14.03.1975 de Comitetul Ministrilor Consiliului Europei, in care se recomanda:"tatal, mama si sotul victimei care, in ratiunea unei atingeri a integritatii fizice ori mentale a acesteia, suporta o suferinta psihica nu pot obtine repararea acestui prejudiciu decat in prezenta unor atingeri cu caracter exceptional". Acelasi document recomanda indemnizarea prejudiciului prin ricoseu in caz de deces, facand referire la persoanele care au vocatie sa-l invoce: parinti, copii, soti, logodnici.
Astfel, prejudiciul prin ricoseu sau reflectat este admis de foarte multa vreme atat in doctrina cat si in jurisprudenta romaneasca, retinandu-se ca cercul persoanelor care pot fi atinse personal de un astfel de prejudiciu trebuie atent identificat, stabilindu-se ca prin " persoane apropiate" trebuie sa se inteleaga " acele persoane care aveau legaturi de afectiune ori de interes cu victima initiala". In acest sens, se va constata ca, in privinta repararii prejudiciului moral prin ricoseu determinat de moartea victimei, Noul Cod Civil dispune in art. 1391 alin.2 ca au dreptul la reparatie, persoanele aflate in relatie de rudenie apropiata: parinti, copii, frati, surori, dar si sotul victimei, precum si alte persoane care ar putea dovedi existenta unui asemenea prejudiciu, astfel incat aceste dispozitii novatoare sunt in consonanta cu doctrina si jurisprudenta in materie, asigurand protectie fara niciun fel de discriminari tuturor persoanelor care sufera un prejudiciu afectiv antrenat de decesul unei fiinte apropiate si dragi.
De aceea trebuie sa se faca o analiza stricta a relatiilor victimei, pentru a nu se extinde in mod nepermis cercul persoanelor apropiate sau pentru a nu-l restrange nejustificat.
Din acest punct de vedere, prejudiciul moral pus in discutie si invocat de partile civile-parinti si bunici, trebuie sa fie apreciat in functie de dovedirea relatiilor foarte apropiate, armonioase, de afectiune, pe care acestea le constientizeaza in raport de situatia victimelor decedate.
Deci, in cauza, parintii celor doua victime decedate au facut pe deplin dovada existentei acestor relatii apropiate, stranse, armonioase, de afectiune fata de copiii lor, decedati din pacate la o varsta la care asteptarile de sustinere si de implinire, erau majore, de o parte si de cealalta, cat si a urmarilor traumatice produse ca urmare a decesului acestora, sens in care se retin depozitiile martorilor coroborate cu inscrisurile de la f.41-44, 48-65.
De asemenea, partile civile-bunicile celor 2 victime, au facut dovada existentei acestui prejudiciu prin ricoseu, ca urmare a pierderii unor nepoti dragi, relatiile de afectiune intre aceste parti fiind de actualitate, stranse si profunde, drept pentru care si prejudiciul moral suportat este evident si pe deplin constientizat, potrivit sens in care se retin depozitiile martorilor coroborate cu inscrisurile de la f.45-46.
In final, se va retine ca la analiza acestui prejudiciu va fi constatata incidenta cauzala a faptei culpabile a victimelor si care produce consecinte asupra cuantumului reparatiei, ce va fi redusa proportional cu gradul ei, potrivit dispozitiilor de mai sus, referitor la analiza proportiei culpei concurente a inculpatei si a victimelor.
Totodata, este de retinut faptul ca intinderea daunelor morale se stabileste in functie de intensitatea suferintelor cauzate, insa daunele morale nu se pot stabili dupa criterii bine definite de lege, dar, tinand seama de urmarile produse de savarsirea faptei, de varsta, sexul si profesia partilor vatamate si de tulburarile suferite de fiecare in parte, in concret si echitabil, suma de cate 15.000 euro-pentru parinti si cate 9.000 euro-pentru bunici, acopera prejudiciul moral incercat, cuantumul de cate 400.000 euro-pentru parinti, iar partile civile- bunicile cate 100.000 euro cu titlu de daune morale este exagerat.
In consecinta, in baza art. 14 si 346 C.proc.pen., va admite in parte cererea partii civile V.C. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor morale, dupa cum urmeaza:
- suma de 1000 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 2000 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
In baza art. 14 si 346 C.proc.pen., va admite in parte cererea partilor civile V.L. si V.D. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor, dupa cum urmeaza:
- suma de cate 1666,66 euro pentru fiecare parte civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de cate 3333,33 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune morale.
De asemenea, in baza art. 14 si 346 C.proc.pen., va admite in parte cererea partii civile F.N. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor, dupa cum urmeaza:
- suma de 1666,66 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 3333,33 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune morale.
In acelasi sens, in baza art. 14 si 346 C.proc.pen., va admite in parte cererea partii civile F.F. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor morale, dupa cum urmeaza:
- suma de 1000 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 2000 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
In final, in baza art.189 si art.191 C.p.p. va obliga pe inculpata la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare catre stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
In baza art. 14 si 346 C.proc.pen., admite in parte cererea partilor civile V.L. si V.D. si obliga inculpata B.V. in solidar cu asiguratorii la plata daunelor, dupa cum urmeaza:
- suma de 2.222,22 lei in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si suma de 4.444,44 lei in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune materiale
- suma de cate 1666,66 euro pentru fiecare parte civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig. SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de cate 3333,33 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune morale.
Respinge cererea partilor civile V.L. si V.D. referitoare la plata c/val motocicletei.
In baza art. 14 si 346 C.proc.pen., admite in parte cererea partii civile V.C., si obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor morale, dupa cum urmeaza:
- suma de 1000 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 2000 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
In baza art. 14 si 346 C.proc.pen., admite in parte cererea partii civile F.N.si obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor, dupa cum urmeaza:
- suma de 2.222,22 lei pentru partea civila in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 4.444,44 lei in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune materiale
- suma de 1666,66 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 3333,33 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune morale.
In baza art. 14 si 346 C.proc.pen., admite in parte cererea partii civile F.F.si obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor morale, dupa cum urmeaza:
- suma de 1000 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 2000 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
In baza art.189 si art.191 C.p.p. obliga pe inculpata la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare catre stat.
Cu recurs in 10 zile.
Pronuntata in sedinta publica de la 19 Decembrie 2013.
Presedinte,
I.B. Grefier,
M.R.
R O M A N I
JUDECATORIA PITESTI
SECTIA PENALA
SENTINTA PENALA Nr. 5818/2013
Sedinta publica de la 19 Decembrie 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE I.B.
Grefier M.R.
Ministerul Public, Parchetul de pe langa Judecatoria Pitesti fiind reprezentat
prin procuror B.C.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpata B.V. si pe partile civile V.L., F.N., V.C., F.F. si F.D., avand ca obiect infractiunea de ucidere din culpa prevazuta de art.178 al. 2 si 5 C.p. - Latura civila
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
Procedura legal indeplinita, fara citarea partilor.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza ca dezbaterile de fond asupra cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 05.12.2013, cand sustinerile partilor si concluziile procurorului au fost consemnate in incheierea de amanare de la acea data, incheiere ce face parte integranta din prezenta sentinta.
INSTANTA
Constata ca, prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Pitesti nr.5705/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Pitesti din data de 24.07.2012 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatei B.V., pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin. 2 si 5 C.pen., comisa prin aceea ca, in data de 22.08.2009, aflandu-se la volanul autoturismului marca Dacia Logan, cu nr. de inmatriculare X, in momentul schimbarii directiei de mers nu a acordat prioritate de trecere motocicletei care circula din sens opus, fapt ce a condus la producerea unui accident de circulatie soldat cu decesul a doua persoane.
Actul de sesizare mentionat anterior a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Pitesti sub nr. 16421/280/2012.
In cauza, in cursul judecarii cauzei, inculpata a avut aceeasi atitudine de recunoastere si regret fata de fapta comisa, invocand procedura stabilita de disp. art. 320 ind.1 C.proc.pen., cerere analizata si admisa la termenul de judecata din data de 31.01.2013, sens in care in baza art. 320 ind.1 alin.5 C.proc.pen., s-a disjuns latura civila de latura penala a cauzei, formandu-se prezenta cauza inregistrata sub nr. 2462/280/2013.
Se va retine totodata ca, partile vatamate, s-au constituit parti civile, dupa cum urmeaza:
-V.C. -bunica victimei decedate V.M., cu suma de 100.000 euro daune morale, f. 19 dos. nr. 16421/280/2012
-V.L. si V.D. -parintii victimei decedate V.M., cu suma de 60.000 lei daune materiale, constand in cheltuieli de inmormantare, parastase si pomeni, suma de 4.000 de euro c/val motocicletei Yamaha distruse in accident, precum si suma de cate 400.000 euro daune morale, f. 21 dos. nr. 16421/280/2012.
-F.F. -bunica victimei decedate F.A.N., cu suma de cate 100.000 euro daune morale, f. 37 dos. nr. 16421/280/2012
-F.N. -tatal victimei decedate F.A.N., cu suma de 135.588 lei daune materiale, constand in cheltuieli de inmormantare, parastase si pomeni si suma de cate 400.000 euro daune morale, f. 30 dos. nr. 16421/280/2012.
Asiguratorii de raspundere civila SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu au precizat ca daunele solicitate de cele 5 parti vatamate sunt exagerate, impunandu-se reducerea lor, in raport de gradul de culpa retinut in sarcina victimelor la producerea accidentului rutier concurent cu al inculpatei, dar si de dovedirea lor prin probatoriul administrat, precum si defalcarea contravalorii acestor daune constatate de instanta ca fiind intemeiate, in sarcina fiecarui asigurator in raport de culpa separata a fiecarei victime in accidentul in care au fost implicate si de obiectul politei de asigurare pentru fiecare titular.
In raport de cele mentionate se vor retine in fapt, urmatoarele:
Prin s.p.nr. 840/14.02.2013 pronuntata de Judecatoria Pitesti in dos. nr. 16421/280/2012 s-a dispus condamnarea inculpatei B.V., la pedeapsa de 1 an si 4 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. 2 si 5 C.pen. cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen.
In baza art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei si se fixeaza termenul de incercare de 3 ani si 4 luni conform art. 82 C.pen., fiindu-i atrasa atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 C.pen..
In baza art. 71 alin. 1 si 2 C.pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a-II-a si b C.pen., a carei executare se suspenda conform dispozitiilor art. 71 alin. 5 C.pen.si in baza art. 191 C.pr.pen. a fost obligata inculpata sa achite suma de 2.120 lei cheltuieli judiciare avansate de stat in cauza din care 2.000 lei cheltuieli judiciare efectuate in cursul urmaririi penale.
Prin d.p.nr. 259/R/18.04.2013 pronuntata de Curtea de Apel Pitesti a fost respins ca nefondat recursul declarat de partile civile V.L. si V.D., V.C., F.F. si F.N. impotriva sentintei de condamnare mentionate.
In esenta, s-a retinut astfel ca:
Inculpata are o fiica in varsta de 12 ani, pe care o creste singura. Fetita, la cateva luni de la nastere a suferit o interventie chirurgicala si are nevoie de ingrijire speciala. Tatal minorei nu a platit si nu plateste pensie de intretinere, iar inculpata nu mai are loc de munca.
In seara zilei de 22.08.2009, victima V.M. se afla cu un grup de prieteni pe terasa restaurantului din incinta statiei Petrom V, situata pe b-dul Dacia din orasul Mioveni si la un moment dat i-a propus celeilalte victime F.A.N. sa o plimbe cu motocicleta Yamaha YZF - R6 cu numarul de inmatriculare X.
In jurul orelor 21:50, cei doi au plecat cu motocicleta, V.M. fiind cel care conducea, iar F.A.N. pasager. F.A.N. nu avea permis de conducere, dar cu toate acestea, V.M. a fost de acord, ca urmare a rugamintii prietenului sau, sa-i permita acestuia sa conduca motocicleta la intoarcere.
In acelasi timp, inculpata B.V. a condus autoturismul marca Dacia Logan, cu nr. de inmatriculare X pe b-dul Dacia din orasul Mioveni, dinspre Mioveni spre Pitesti cu intentia de a se deplasa la statia Petrom V, pentru a alimenta autoturismul. In autoturism, pe bancheta din spate dreapta se afla fiica inculpatei.
Inculpata a redus viteza si a semnalizat schimbarea directiei de mers, incadrandu-se totodata cat mai aproape de axul partii carosabile, iar dupa ce s-a asigurat a initiat viraj spre stanga pentru a intra in statia Petrom V. In timp ce vira usor spre stanga a simtit o lovitura puternica ca urmare a faptului ca, motocicleta condusa de catre victima F.A.N. ce circula din sens opus, foarte aproape de axul drumului a lovit autoturismul. In urma impactului a rezultat decesul celor doua victime F.A.N. si V.M.. Inculpata si fiica sa au suferit leziuni minore nefiind necesara internarea acestora. In primele momente dupa impact, inculpata vazandu-si fiica plina de sange si acoperita de cioburi a suferit un atac de panica.
In zona, latimea partii carosabile este de 15,3 metri cu doua sensuri de mers. In acea perioada se efectuasera lucrari de refacere a carosabilului astfel ca nu existau marcaje rutiere de delimitare a sensurilor de mers si a benzilor de deplasare. Vizibilitatea era buna, iluminatul public functionand.
Inculpata a fost testata cu aparatul alcooltest rezultatul fiind negativ.
Din raportul de constatare medico-legala autopsie nr. 212/B/2009 intocmit de SML Arges, a rezultat ca moartea victimei F.A.N. a fost violenta. Ea s-a datorat hemoragiei interne si externe, consecinta unui traumatism toracoabdominal forte si fracturi deschise de membru inferior prin lovire cu sau de corp dur posibil in conditiile unui accident rutier. Intre leziunile toraco abdominale si deces exista legatura de cauzalitate.
Din raportul de constatare medico-legala autopsie nr. 213/B/2009 intocmit de SML Arges, a rezultat ca moartea victimei V.M. a fost violenta si s-a datorat unei hemoragii cerebrale care a survenit in urma unui traumatism cranio cerebral forte prin lovire cu sau de corp dur, posibil in conditiile unui accident rutier. Intre leziunile traumatice cranio-cerebrale si deces exista legatura directa de cauzalitate. Nici unul dintre decedati nu consumase bauturi alcoolice, aspect ce rezulta din aceleasi rapoarte.
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto. Prin raportul de expertiza intocmit de catre expertul tehnic auto I.T., s-a concluzionat ca locul in care s-a produs impactul este situat pe zona centrala a carosabilului in amonte, pe sensul directiei de mers al autoturismului cu circa 6-8 m de partea fata a autoturismului oprit. In momentul producerii accidentului, motocicleta era condusa de F.A.N., iar V.M. era pasager. In momentele imediat anterioare producerii impactului, autoturismul circula cu o viteza de cel mult 25 km/h, iar anterior conturarii starii de pericol motocicleta circula cu o viteza de circa 95 km/h.
S-a mai concluzionat ca starea potentiala de pericol a fost produsa de V.M., detinatorul motocicletei, care desi stia ca F.A.N nu indeplinea conditiile legale de autorizare pentru participare la traficul rutier de pe drumurile publice si era lipsit de pregatirea necesara conducerii vehiculului i-a incredintat conducerea motocicletei in traficul deschis circulatiei iar starea iminenta de pericol a fost generata de F.S.N., conducatorul motocicletei Yamaha, care circula cu viteza si lipsit de indemanarea in conducere, nu a gasit cale de manevra pentru a evita impactul cu un autoturism aflat normal in trafic. S-a aratat ca producerea accidentului are loc in spatiul de siguranta al conducatoarei autoturismului iar in privinta posibilitatilor de evitare a accidentului s-a concluzionat ca inculpata B.V. nu a avut posibilitati tehnice pentru a evita accidentul deoarece conflictul se produce in spatiul sau de siguranta iar conducatorul motocicletei Yamaha, F.A.N. dispunea de posibilitati de evitare a accidentului daca la observarea autoturismului in zona centrala a drumului pentru virajul la stanga efectua un scurt viraj spre dreapta pentru ocolirea autoturismului sau adopta o viteza in limita legala, situatie in care disparea orice stare de conflict rutier intre autoturism si motocicleta; sau circula pe partea dreapta a drumului, libera in zona accidentului, situatie in care disparea starea de conflict rutier dintre autoturism si motocicleta; sau nedispunand de calificarea necesara conducerii motocicletei, renunta sa circule pe un drum deschis circulatiei publice.
In cauza a mai fost efectuata o expertiza tehnica auto de catre expertul P.D., care a concluzionat ca starea de pericol a fost generata de ambii conducatori. In momentele premergatoare accidentului autoturismul circula cu o viteza de aproximativ 22-25 km/h, iar motocicleta cu o viteza de circa 94-104 km/h.
S-a concluzionat, de asemenea, ca in momentul impactului cu autoturismul, motocicleta era condusa de F.A.N.. S-a mentionat ca starea de pericol a fost generata de ambii conducatori, deoarece inculpata B.V. a incalcat prevederile art. 54 din OUG nr. 195/2002 si art. 59 alin. 2, in sensul ca la schimbarea directiei de mers nu s-a asigurat ca poate patrunde pe contrasens fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic, iar conducatorul motocicletei a condus motocicleta fara sa posede permis, nu a respectat regimul de viteza si a incalcat si dispozitiile art. 41 pct. 1 cu privire la obligativitatea de a conduce pe partea dreapta a drumului, cat mai aproape de marginea partii carosabile.
Deoarece locul producerii accidentului a fost in imediata apropiere a benzinariei Petrom V, dotata cu camere de supraveghere video au fost ridicate inregistrarile iar din plansele foto se observa ca pe primul sens de mers pe directia de deplasare a motocicletei nu circulau alte vehicule.
Din declaratia martorului F.M.E. a rezultat ca in cursul aceleasi zi victima V.M. a circulat cu motocicleta cu viteza excesiva pe raza orasului Mioveni.
Starea de fapt retinuta a fost stabilita pe baza urmatoarelor mijloace de proba: procesul verbal de cercetare la fata locului si schita locului accidentului, procese verbale de verificare a starii tehnice, buletinul de examinare clinica, cererea de analiza, buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. 585/01.09.2009 eliberat de SML Arges, fotografiile efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului, plansele foto efectuate cu ocazia examinarii autoturismului Dacia Logan implicat in accident, plansele foto efectuate cu ocazia examinarii motocicletei implicate in accident, procesul verbal si plansele foto ce cuprind imagini extrase de pe inregistrarea video surprinsa de camerele de supraveghere din incinta statiei Peco Petrom V, declaratiile martorilor B.D., B.I., F.M.E., C.C.A, raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de catre expertul tehnic judiciar T.I., raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de catre expertul tehnic judiciar P.D., raportul de constatare medico-legala de autopsie nr. 212/B/2009 intocmit de SML Arges, inscrisurile aflate la dosar, declaratiile inculpatului.
Inculpata a recunoscut si regretat savarsirea faptei precizand doar ca exista culpa comuna. In cursul urmaririi penale a fost de acord cu concluziile raportului de expertiza tehnica auto intocmit de catre expertul tehnic judiciar P.D. neinsusindu-si punctul de vedere exprimat de catre expertul consilier al partilor civile.
Instanta a constatat ca din ambele rapoarte de expertiza a rezultat ca motocicleta a fost condusa de catre F.A.N. si circula cu viteza mai mare decat limita legala pe a doua banda a sensului de mers, aproape de axul central al partii carosabile.
Fata de cele retinute, instanta a constatat in final ca fapta inculpatei B.V. care la data de 22.08.2009 prin incalcarea dispozitiile art. 54 si art.59 alin.2 din OUG nr. 195/2002, republicata privind circulatia pe drumurile publice, (privind obligatiile conducatorului auto ce vireaza stanga), a condus autovehiculul cu numarul de inmatriculare X fiind implicata intr-un accident de circulatie soldat cu decesul victimelor V.M. si F.A.N., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin. 2 si 5 C.pen., vinovatia inculpatei fiind pe deplin dovedita, urmand astfel sa ii aplice o pedeapsa.
La individualizarea si cuantificarea pedepsei au fost avute in vedere dispozitiile art.72 C.pen., iar gradul de pericol social concret al faptei a fost apreciat in functie de urmatoarele elemente: conditiile si imprejurarile savarsirii faptei, inculpata la schimbarea directiei de mers a autoturismului spre stanga avea obligatia sa semnalizeze din timp dar si sa se asigure ca poate schimba directia de mers fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic, culpele concurente ale victimelor pe de o parte detinatorul motocicletei V.M. pentru ca i-a permis celeilalte victime sa conduca pe drumurile publice motocicleta desi acesta nu poseda permis de conducere si a circulat si cu viteza excesiva, pe de alta parte victima F.A.N. care a condus fara permis si cu viteza foarte mare, incalcand totodata si obligatia de a se deplasa pe prima banda de circulatie, CULPE CE SUNT APRECIATE DE CATRE INSTANTA CA FIIND MAJORITARE; persoana inculpatei care nu este cunoscuta cu antecedente penale fiind apreciata in societate ca un om onest, aspect ce rezulta din inscrisurile depuse la dosar in circumstantiere, atitudinea sincera a inculpatei in fata organelor judiciare; urmarile faptei constand in decesul victimelor V.M. si F.A.N., dispozitiile art. 320 1 alin. 7 C.pr.pen privind limitele pedepsei.
Date fiind cele expuse anterior cu privire la modalitatea in care a fost solutionata definitiv latura penala cauzei, instanta va constata ca, potrivit disp. art. 22 alin.1 C.proc.pen., hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.
In consecinta, cu privire la latura civila a cauzei, analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca partile vatamate -rude ale celor 2 victime decedate (parinti, respectiv bunici), s-au constituit parti civile cu sumele mentionate anterior.
In dovedirea prejudiciilor solicitate, s-au administrat probele cu inscrisuri si testimoniale, respectiv martorii D.L. si B.A.
Referitor la acest aspect, se va constata ca, actiunea civila exercitata in procesul penal este mijlocul procesual prevazut de lege prin care persoana vatamata prin savarsirea unei infractiuni ori succesorii acesteia solicita tragerea la raspundere civila a inculpatului, a partii responsabile civilmente ori a succesorilor in drepturi ai acestora care au acceptat succesiunea, in vederea repararii integrale, in natura sau prin echivalent a prejudiciului direct, material sau moral produs prin activitatea infractionala.
Temeiul de drept al actiunii civile il constituie incalcarea normei de drept ce indrituieste la tragerea la raspundere civila, iar temeiul de fapt reprezinta fapta ilicita concreta cauzatoare de prejudiciu.
Cu privire la toate aceste constituiri de parte civila in procesul penal instanta va retine ca s-au realizat in conformitate cu dispozitiile legale, constituirea ca parte civila putandu-se face in scris sau oral, in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare, dar si dupa citirea actului de sesizare numai cu acordul inculpatului. Pe de alta parte, in mod corect, partile vatamate V.L. si V.D., V.C., F.F. si F.N. au indicat clar in declaratiile/cererile de constituire de parte civila, cuantumul determinat al prejudiciului si felul acestuia, material sau moral.
Astfel, raspunderea delictuala este guvernata de principiul repararii integrale a prejudiciului material-ce se dovedeste prin probe, precum si a prejudiciului moral-stabilit de instanta prin evaluare, in asa fel incat sa nu fie pur subiectiva sau sa tinda la catre o imbogatire fara just temei.
Totodata, cand autorul faptei prejudiciabile ori persoana chemata sa raspunda pentru fapta altuia este titulara unei asigurari de raspundere civila, despagubirea acordata de societatea de asigurari victimei ori mostenitorilor sai, are caracter indemnitar si nu are un efect extinctiv total al raportului obligational dintre ea si autorul faptei ilicite, mai ales cand despagubirea nu acopera integral prejudiciul provocat victimei, astfel incat o plata facuta de asigurator nu stinge acest raport, trebuind sa suporte diferenta stabilita in echitate, concret de instanta.
Actiunea civila, ca actiune privata, facultativa, patrimoniala, divizibila si disponibila, alaturata actiunii penale in procesul penal avand un caracter accesoriu, solutiile pronuntate de instanta cu privire la latura penala au o influenta hotaratoare cu privire la modul de rezolvare a actiunii civile.
In acest sens, in solutionarea actiunii civile, instanta va avea in vedere solutia pronuntata cu privire la latura penala a cauzei si anume, condamnarea inculpatei la 1 an si 4 luni inchisoare, pentru infr. prev. de art.178 alin.2 si 5 Cod penal, pentru care in baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei si in baza art.83 Cod penal si s-a fixat termen de incercare de 3,4 ani, precum si culpele concurente ale victimelor, pe de o parte detinatorul motocicletei V.M. pentru ca i-a permis celeilalte victime sa conduca pe drumurile publice motocicleta desi acesta nu poseda permis de conducere si a circulat si cu viteza excesiva, iar pe de alta parte victima F.A.N. care a condus fara permis si cu viteza foarte mare, incalcand totodata si obligatia de a se deplasa pe prima banda de circulatie, CULPE CE SUNT APRECIATE DE CATRE INSTANTA CA FIIND MAJORITARE FATA DE CULPA INCULPATEI B.V..
Instanta apreciaza astfel ca, raportul acestor culpe la producerea acestui accident, este de 1/3 in sarcina fiecaruia, respectiv pentru cele 2 victime in total 2/3 si restul de 1/3 inculpata, proportie ce urmeaza a fi avuta in vedere la evaluarea pretentiilor deduse judecatii.
In acelasi sens, in ceea ce priveste asiguratorii de raspundere civila, SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu acestia nu au calitate de parte responsabila civilmente, ci raspund pentru pagubele provocate prin fapta inculpatei, in raport de culpa retinuta in sarcina acesteia, in limitele obligatiei ce ii revin conform contractului de asigurare, in masura in care partile civile nu au fost despagubite de asigurat.
Se va constata deci, ca inculpata avea autoturismul asigurat in momentul producerii accidentului cu polita RCA emisa de Astra SA, nr. RO/02/X1/SP/002490279, iar motocicleta cu nr. de inmatriculare X era asigurata la momentul producerii accidentului cu polita RCA RO/17/G17/HR/0003662130 emisa de Carpatica Asigurari SA.
Avand in vedere aceasta situatie, in raport de culpa celor 3 persoane implicate in accident, dar si proportia stabilita de 1/3 in sarcina fiecaruia, fiecare asigurator va raspunde pentru pagubele cauzate in raport de titularul politiei de asigurare in limitele stabilite mai sus, respectiv de 1/3 pentru SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si de 2/3 pentru SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
Prin urmare, avand in vedere prevederile Lg.nr. 136/1995, se va retine ca asiguratorul, in baza contractului de asigurare, raspunde fata de tertele persoane pagubite prin accidentul de autoturism provocat de asigurat, despagubirea acordandu-se in baza art. 49 si 50 din lege, pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuieli de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, ori distrugerea de bunuri.
La acordarea despagubirilor, instanta va avea in vedere si dispozitiile Ordinului nr. 21 din 2009, ramas in vigoare pana in 25.05.2010, pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, emis de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Potrivit art. 24 din acest act normative: “(1) Asiguratorii RCA au obligatia de a stabili limite de despagubire, care nu pot fi mai mici decat limitele de despagubire stabilite de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
(2) Limitele de despagubire stabilite de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor sunt:
a) pentru pagubele materiale produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, limita de despagubire se stabileste, pentru accidente produse in anul 2009, la un nivel de 500.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru accidente produse in anul 2011, limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de 750.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru accidente produse in anul 2012, limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de 1.000.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei;
b) pentru vatamari corporale si decese, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, limita de despagubire se stabileste, pentru accidente produse in anul 2009, la un nivel de 1.500.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru accidente produse in anul 2011, limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de 3.500.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru accidente produse in anul 2012, limita de despagubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei".
Avand in vedere faptul ca intre asigurator si partile vatamate/civile nu a intervenit o tranzactie asupra intinderii despagubirilor solicitate, instanta va analiza indeplinirea conditiilor necesare exercitarii actiunii civile.
Astfel, pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
- sa existe o fapta ilicita constand intr-o infractiune, infractiunea reprezentand temei atat pentru raspunderea penala cat si pentru raspunderea civila,
- infractiunea sa fi produs un prejudiciu material sau moral. Prejudiciul trebuie sa fie cert si actual, pentru prejudiciile viitoare este necesar ca producerea lor sa fie sigura, prejudiciul nu trebuie sa fi fost reparat inca, sarcina probei existentei prejudiciului si a intinderii acestuia apartine partii civile sau procurorului in cazul in care prejudiciul reprezinta chiar o conditie pentru existenta infractiunii,
- sa existe o legatura de cauzalitate intre infractiunea savarsita si prejudiciul produs,
- sa existe vinovatia faptuitorului in producerea prejudiciului, iar fata de natura civila a actiunii, faptuitorul va raspunde pentru culpa cea mai simpla, culpa levissima, in producerea prejudiciului,
- sa existe o constituire de parte civila in procesul penal, cu exceptia situatiilor in care actiunea civila este exercitata din oficiu.
Cu privire la existenta unei fapte ilicite constand intr-o infractiune, instanta va retine ca aceasta prima conditie este indeplinita, dupa cum rezulta din sentinta de condamnare pronuntata in latura penala a cauzei.
Totodata, din aceeasi hotarare, rezulta si existenta unor prejudicii constand in cheltuieli de inmormantare si obiceiurile crestinesti specifice in astfel de situatii, si corelativ acestuia, si a unui prejudiciu moral, precum si legatura de cauzalitate dintre infractiunea savarsita si prejudiciul produs. Prejudiciile cauzate in speta sunt certe si actuale, fiind dovedite prin probele administrate, respectiv inscrisurile depuse la dosar si martorii audiati, potrivit analizei ce urmeaza. Pe de alta parte, nu exista dovezi in sensul acoperirii acestor prejudicii in mod partial sau total de catre asiguratori pentru inculpata.
In acest sens, s-a stabilit faptul ca, urmare a accidentului provocat in conditiile amintite de inculpata, cele 2 victime au decedat.
De asemenea se retine ca este indeplinita si cerinta referitoare la vinovatia inculpatei, in cauza fapta fiind comisa din culpa, dar si cea de constituire valabila a partilor civile, prezentate mai sus.
Raspunderea civila a inculpatei este guvernata de principiul repararii integrale a prejudiciului produs prin infractiune, insa in limitele in care partea civila a exercitat actiunea civila in procesul penal, despagubirea fiind acordata partii civile pentru repararea pagubei efectiv suferite damnum emergens, cat si a folosului nerealizat de partea civila lucrum cessans.
Repararea prejudiciului se face potrivit legii civile, in natura sau prin echivalent. Avand in vedere natura prejudiciilor produse prin comiterea infractiunii in cauza de fata, instanta va dispune acoperirea prejudiciilor suferite prin plata unor sume de bani, in forma globala, iar nu in rate periodice.
Astfel, instanta va retine ca partile civile VB.L. si V.D. au depus urmatoarele inscrisuri: chitanta pentru achizitionarea locului de veci in suma de 2.500 lei, f.37-38, chitanta pentru achizitionarea sicriului in suma de 850 lei, f.39, chitanta reprezentand cheltuieli spitalizare in suma de 1241,47 lei pentru V.L. la Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central vizand internarea sa si tratamentul efectuat, f. 41-44, raport bancar pentru operatiunile efectuate de V.C. in contul de la Bancpost Gavana, ce atesta retragerea sumei de 3.000 lei in data de 24.09.2009, f. 47, chitanta nr. 4134/28.05.2009 privind achitarea taxei scolare pentru anul scolar 2008/2009 pentru victima decedata V.M.I, student la Universitatea din Pitesti, f. 65, iar partea civila F.N. s-au depus: chitanta pentru achizitionarea sicriului in suma de 700 lei pentru victima decedata F.A.N., f.68, bonuri fiscale achizitionare produse alimentare si nealimentare pentru p.civ. F.N. in suma de 1275,16 lei, f.68 verso, alte inscrisuri care vizeaza starea medicala a partilor civile, f. 41, 42, 44, 48-65
Martora B.A.-propusa de partile civile V.D, L. si C., a afirmat ca nu stie exact cate pomeni sau parastase a realizat familia V. pentru pomenirea tanarului decedat, estimand in jur de 15-20, nici locatia exacta unde au avut loc acestea indicand pe de o parte domiciliul sotilor V. constand intr-un apartament din Pitesti, iar pe de alta parte un restaurant din Pitesti fara sa-i poata preciza denumirea- locatii in care nu stie exact ce cheltuieli s-au facut, estimand o suma de 80-90 lei/meniu la restaurant si evident mai redusa in apartament, imprejurari in care apreciaza ca au participat intre 30 si 180 de persoane, mentionand ca stie de la parti ca cele 180 de persoane au venit la prima pomana. A afirmat ca in 2 sau 3 randuri partile au impartit si obiecte de vestimentatie si mobila si apreciaza in final, ca familia V. a cheltuit cu aceste obiceiuri suma de 60.000 lei, dar martora nu are date care sa ateste de unde au avut partile aceste sume de bani, stiind doar ca bunica-respectiv partea civila V.C. era pensionara si a contribuit si ea la suportarea acestor cheltuieli. In aceeasi masura, martora a indicat ca toti membrii familiei V., respectiv parintii si bunica tanarului decedat au avut probleme de sanatate dupa acest eveniment, suferinta acestora fiind evidenta, dar si faptul ca motocicleta implicata in accident a costat 4000 de euro si nu a fost platita.
Martora D.L. -propusa de partile civile F.N. si F., a afirmat ca stie exact cate pomeni sau parastase a realizat familia F. pentru pomenirea tanarului decedat- pana la un an, respectiv 10 si care au avut loc - prima in curtea Bisericii Colibasi, iar restul la domiciliul domnului F.N. situat intr-un apartament din Mioveni, locatii in care nu stie exact ce cheltuieli s-au facut, estimand o suma de 10.000 lei pentru prima pomana, imprejurari in care apreciaza ca au participat aprox.100 de persoane, impartindu-se si pachete la 200 de persoane, iar pentru restul acestor intruniri estimeaza ca au participat aprox.50-60 de persoane, cheltuielile fiind mai reduse in perioadele in care era post. A afirmat ca partile au impartit si obiecte de vestimentatie si vase si apreciaza in final, ca familia F. a cheltuit cu aceste obiceiuri suma de 40.000 lei, dar martora nu are date care sa ateste de unde au avut partile aceste sume de bani, stiind doar ca bunica-respectiv partea civila F.F. era pensionara si a contribuit si ea la suportarea acestor cheltuieli, tatal tanarului decedat este profesor, iar fratii acestuia sunt ingineri la uzina, caracterizandu-i drept o familie cumpatata care putea dispune de aceste sume de bani. In aceeasi masura, martora a indicat ca F.N. si F.F., respectiv tatal si bunica tanarului decedat au avut probleme de sanatate dupa acest eveniment, suferinta acestora fiind evidenta, pentru ca familia lor a trecut prin mai multe tragedii intr-o perioada de timp scurta
Astfel, fata de inscrisurile justificative depuse coroborate cu declaratiile martorilor mentionati, se va constata ca supozitiile sau chiar notorietatea unor cheltuieli fara vreun document justificativ nu pot fi avute in vedere, deoarece, chiar in cazul unei imposibilitatii obiective de a preconstitui inscrisuri, se poate face dovada cu alte probe, de exemplu martori directi, mai ales ca in situatia concreta era evident ca se vor solicita astfel de despagubiri. Pe de alta parte, se va retine ca acele cheltuieli cu inmormantarea si pomenile ulterioare nu trebuie sa fie excesive, orice cheltuieli exorbitante realizate de mostenitori, reprezentand dorinta acestora, nu pot fi imputate inculpatei, apreciindu-se ca sumele cheltuite cu astfel de evenimente trebuie sa fie rezonabile si potrivite, raportat la conditia defunctului si obiceiul locului.
Fata de cele mentionate, se va constata drept dovedite cert cheltuielile efectuate pentru achizitionarea locurilor de veci si a sicrielor, cat si a produselor alimentare si nealimentare, retragerea numerarului din contul partii civile V.C., pentru care s-au depus bonurile si chitantele de la f.37-39, 47, 68 si 68 verso. Referitor la cheltuielile cu inmormantarea si pomenile ori parastasele ulterioare, cuantumul se va aprecia, in lipsa unor dovezi certe, ca o medie atat intre numarul persoanelor care au putut fi prezente la mesele organizate in locatiile indicate, dar si a sumele mentionate de martori, respectiv suma totala de 20.000 lei (pomana de inmormantare - 10.000 lei, iar restul de fiecare cate 1.000 lei).
Celelalte inscrisuri depuse de partile civile V. nu sunt relevante pentru analiza si aprecierea daunelor materiale, avand legatura de fapt cu daunele morale solicitate, sens in care se va retine analiza lor la segmentul respectiv.
In aceeasi masura, acestea vor fi defalcate in raport de obligatiile incalcate de cei trei participanti la trafic si implicati in accident, inculpata, in calitate de conducator auto, si victimele, in calitate de ocupanti ai motocicletei, de dinamica producerii accidentului si tinand seama ca victimele au generat starea de pericol in mod esential, in caz contrar nefericitul eveniment putand fi evitat, dar si in functie de procentele indicate mai sus, respectiv de raportul acestor culpe la producerea acestui accident, care este de 1/3 in sarcina fiecaruia, respectiv pentru cele 2 victime in total 2/3 si restul de 1/3 inculpata, dar si de proportia stabilita de 1/3 in sarcina fiecaruia, fiecare asigurator urmand a raspunde pentru pagubele cauzate in raport de titularul politiei de asigurare in limitele stabilite mai sus, respectiv de 1/3 pentru SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si de 2/3 pentru SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
Astfel, se vor acorda despagubirile civile ce se cuvin partilor civile-rudele victimelor, acestia primind fiecare doar 33,33% din daunele apreciate de instanta ca fiind intemeiate in baza probelor administrate, urmand a fi impartite pentru a fi achitate de asiguratori, in solidar cu inculpata, in proportia indicata de 1/3 ori 2/3.
In consecinta, in baza art. 14 si 346 C.proc.pen., va admite in parte cererea partilor civile V.L. si V.D. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor materiale dupa cum urmeaza: suma de 2.222,22 lei in solidar cu asigurator SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si suma de 4.444,44 lei in solidar cu asiguratorul SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune materiale.
Cu privire la c/val motocicletei Yamaha implicata in accident si despre care partile civile V. afirma ca datorau suma de 4.000 euro si cu care apreciaza ca trebuie despagubiti, se va constata ca, nu s-a facut dovada achizitionarii acesteia in niciun fel, respectiv a transmiterii dreptului de proprietate, dar nici a pretului platit-chiar martora Barascu Antonia propusa de aceste parti indicand ca nu s-a platit pretul acesteia, astfel incat se va respinge aceasta cerere ca nefondata.
De asemenea, in baza art. 14 si 346 C.proc.pen., in baza considerentelor de mai sus, va admite in parte si cererea partii civile F.N. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor, dupa cum urmeaza: suma de 2.222,22 lei pentru partea civila in solidar cu asiguratorul SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si suma de 4.444,44 lei in solidar cu asiguratorul SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune materiale.
Referitor la daunele morale solicitate, instanta a retinut ca fiecare parte civila-parinte a solicitat suma de cate 400.000 euro, iar partile civile- bunicile cate 100.000 euro, urmand a se observa ca, in cererile de constituire parti civile F.F. si F.N., exista erori materiale de tehnoredactare, fiind inserata gresit prepozitia cate ce formeaza cu cuvintele pe care le introduce circumstantiale de masura, probabil din cauza folosirii unui formular tip.
In acest sens, se va avea in vedere ca, dupa cum rezulta si din Decizia Curtii Supreme de Justitie nr. 631 din 07.02.2003, Sectia penala, potrivit art.14 alin.3 Cod procedura penala si art.998 Cod civil, fapta omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara. Din probele administrate in cauza rezulta ca, pe langa daunele patrimoniale suferite de partile vatamate, au existat si prejudicii morale, decurgand din traumele psihice suferite, sechelele post-traumatice care afecteaza negativ participarea partilor vatamate la viata sociala, profesionala si de familie, comparativ cu situatia lor anterioara accidentului rutier produs de inculpata, in care si-au pierdut viata cei 2 tineri.
In fapt, instanta va retine ca partile civile, parinti si bunici deopotriva, ca urmare a accidentului cauzat prin infractiune, au suferit si vatamari psihice si alterarea conditiilor de viata, fapt ce justifica obligarea inculpatei la plata unor astfel de daune morale.
Astfel, se va retine ca, prejudiciile aduse personalitatii fizice si afective a fiintei umane sunt cele rezultate din incalcarea drepturilor subiective care caracterizeaza persoana ca entitate bio-psihologica: dreptul la viata, la sanatate, integritatea fizica si psihica-denumite prejudicii corporale si afective si care presupun o gama variata de manifestari.
In speta de fata, aceste prejudicii reprezinta prejudicii de afectiune sau de ricoseu si sunt resimtite de terte persoane, cand o fiinta pentru care nutreau sentimente profunde de iubire si grija decedeaza, prejudiciul de aceasta natura fiind dublu conditionat de legatura afectiva profunda dintre victima mediata care il invoca si victima imediata, cea care i-a fost lezat dreptul la viata. Aceste 2 conditii sunt relevate si in Rezolutia nr.75-7 adoptata la 14.03.1975 de Comitetul Ministrilor Consiliului Europei, in care se recomanda:"tatal, mama si sotul victimei care, in ratiunea unei atingeri a integritatii fizice ori mentale a acesteia, suporta o suferinta psihica nu pot obtine repararea acestui prejudiciu decat in prezenta unor atingeri cu caracter exceptional". Acelasi document recomanda indemnizarea prejudiciului prin ricoseu in caz de deces, facand referire la persoanele care au vocatie sa-l invoce: parinti, copii, soti, logodnici.
Astfel, prejudiciul prin ricoseu sau reflectat este admis de foarte multa vreme atat in doctrina cat si in jurisprudenta romaneasca, retinandu-se ca cercul persoanelor care pot fi atinse personal de un astfel de prejudiciu trebuie atent identificat, stabilindu-se ca prin " persoane apropiate" trebuie sa se inteleaga " acele persoane care aveau legaturi de afectiune ori de interes cu victima initiala". In acest sens, se va constata ca, in privinta repararii prejudiciului moral prin ricoseu determinat de moartea victimei, Noul Cod Civil dispune in art. 1391 alin.2 ca au dreptul la reparatie, persoanele aflate in relatie de rudenie apropiata: parinti, copii, frati, surori, dar si sotul victimei, precum si alte persoane care ar putea dovedi existenta unui asemenea prejudiciu, astfel incat aceste dispozitii novatoare sunt in consonanta cu doctrina si jurisprudenta in materie, asigurand protectie fara niciun fel de discriminari tuturor persoanelor care sufera un prejudiciu afectiv antrenat de decesul unei fiinte apropiate si dragi.
De aceea trebuie sa se faca o analiza stricta a relatiilor victimei, pentru a nu se extinde in mod nepermis cercul persoanelor apropiate sau pentru a nu-l restrange nejustificat.
Din acest punct de vedere, prejudiciul moral pus in discutie si invocat de partile civile-parinti si bunici, trebuie sa fie apreciat in functie de dovedirea relatiilor foarte apropiate, armonioase, de afectiune, pe care acestea le constientizeaza in raport de situatia victimelor decedate.
Deci, in cauza, parintii celor doua victime decedate au facut pe deplin dovada existentei acestor relatii apropiate, stranse, armonioase, de afectiune fata de copiii lor, decedati din pacate la o varsta la care asteptarile de sustinere si de implinire, erau majore, de o parte si de cealalta, cat si a urmarilor traumatice produse ca urmare a decesului acestora, sens in care se retin depozitiile martorilor coroborate cu inscrisurile de la f.41-44, 48-65.
De asemenea, partile civile-bunicile celor 2 victime, au facut dovada existentei acestui prejudiciu prin ricoseu, ca urmare a pierderii unor nepoti dragi, relatiile de afectiune intre aceste parti fiind de actualitate, stranse si profunde, drept pentru care si prejudiciul moral suportat este evident si pe deplin constientizat, potrivit sens in care se retin depozitiile martorilor coroborate cu inscrisurile de la f.45-46.
In final, se va retine ca la analiza acestui prejudiciu va fi constatata incidenta cauzala a faptei culpabile a victimelor si care produce consecinte asupra cuantumului reparatiei, ce va fi redusa proportional cu gradul ei, potrivit dispozitiilor de mai sus, referitor la analiza proportiei culpei concurente a inculpatei si a victimelor.
Totodata, este de retinut faptul ca intinderea daunelor morale se stabileste in functie de intensitatea suferintelor cauzate, insa daunele morale nu se pot stabili dupa criterii bine definite de lege, dar, tinand seama de urmarile produse de savarsirea faptei, de varsta, sexul si profesia partilor vatamate si de tulburarile suferite de fiecare in parte, in concret si echitabil, suma de cate 15.000 euro-pentru parinti si cate 9.000 euro-pentru bunici, acopera prejudiciul moral incercat, cuantumul de cate 400.000 euro-pentru parinti, iar partile civile- bunicile cate 100.000 euro cu titlu de daune morale este exagerat.
In consecinta, in baza art. 14 si 346 C.proc.pen., va admite in parte cererea partii civile V.C. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor morale, dupa cum urmeaza:
- suma de 1000 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 2000 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
In baza art. 14 si 346 C.proc.pen., va admite in parte cererea partilor civile V.L. si V.D. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor, dupa cum urmeaza:
- suma de cate 1666,66 euro pentru fiecare parte civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de cate 3333,33 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune morale.
De asemenea, in baza art. 14 si 346 C.proc.pen., va admite in parte cererea partii civile F.N. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor, dupa cum urmeaza:
- suma de 1666,66 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 3333,33 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune morale.
In acelasi sens, in baza art. 14 si 346 C.proc.pen., va admite in parte cererea partii civile F.F. si va obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor morale, dupa cum urmeaza:
- suma de 1000 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 2000 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
In final, in baza art.189 si art.191 C.p.p. va obliga pe inculpata la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare catre stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
In baza art. 14 si 346 C.proc.pen., admite in parte cererea partilor civile V.L. si V.D. si obliga inculpata B.V. in solidar cu asiguratorii la plata daunelor, dupa cum urmeaza:
- suma de 2.222,22 lei in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA si suma de 4.444,44 lei in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune materiale
- suma de cate 1666,66 euro pentru fiecare parte civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig. SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de cate 3333,33 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune morale.
Respinge cererea partilor civile V.L. si V.D. referitoare la plata c/val motocicletei.
In baza art. 14 si 346 C.proc.pen., admite in parte cererea partii civile V.C., si obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor morale, dupa cum urmeaza:
- suma de 1000 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 2000 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
In baza art. 14 si 346 C.proc.pen., admite in parte cererea partii civile F.N.si obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor, dupa cum urmeaza:
- suma de 2.222,22 lei pentru partea civila in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 4.444,44 lei in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune materiale
- suma de 1666,66 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 3333,33 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu, reprezentand daune morale.
In baza art. 14 si 346 C.proc.pen., admite in parte cererea partii civile F.F.si obliga inculpata in solidar cu asiguratorii la plata daunelor morale, dupa cum urmeaza:
- suma de 1000 euro pentru partea civila (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitesti si suma de 2000 euro (calculati la cursul BNR la data platii) in solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURARI SA Sibiu.
In baza art.189 si art.191 C.p.p. obliga pe inculpata la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare catre stat.
Cu recurs in 10 zile.
Pronuntata in sedinta publica de la 19 Decembrie 2013.
Presedinte,
I.B. Grefier,
M.R.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Uciderea din culpa
Ucidere din culpa - Decizie nr. DP13/A/2008 din data de 31.03.2009Gresita calificare a caii de atac ca fiind recurs in loc de apel. - Decizie nr. 1360 din data de 29.11.2011
Uciderea din culpa. Administrarea incompleta a probatiunii testimoniale - Decizie nr. 253 din data de 17.04.2007
Ucidere din culpa. Solutionarea laturii civile - Decizie nr. 538 din data de 19.09.2006
Ucidere din culpa. Despagubiri civile cuvenite minorului nascut dupa decesul victimei - Decizie nr. 389 din data de 13.06.2006
178 C.p. - Sentinta penala nr. 996 din data de 10.04.2012
Ucidere din culpa art 178 cp - Sentinta penala nr. 66 din data de 14.04.2010
Ucidere din culpa - Art. 178 Cod penal - Sentinta penala nr. 24 din data de 26.01.2012
Ucidere din culpa, art. 178 alin. 1, 2 Cod penal - Sentinta penala nr. 91 din data de 17.03.2011
Ucidere din culpa, art. 178 C.p. - Sentinta penala nr. 232 din data de 10.09.2010
Citare inculpat si sucursala asigurator. Nulitate. - Decizie nr. 315 din data de 20.05.2010
Citarea partilor la judecata. Schimbarea sediului instantei de judecata. - Decizie nr. 232 din data de 26.03.2009
UCIDERE DIN CULPA. LEGATURA DE CAUZALITATE DINTRE ACCIDENTUL AUTO SI PRODUCEREA REZULTATULUI. CONTRIBUTIA FACTORILOR SI IMPREJURARILOR FAVORIZANTE - Decizie nr. 908 din data de 09.12.2004
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 404 din data de 12.09.2014
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 246 din data de 06.05.2009
Ucidere din culpa. - Sentinta penala nr. 59 din data de 11.02.2009
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 560 din data de 18.11.2008
UCIDERE DIN CULPA - Sentinta penala nr. 156 din data de 26.03.2009
Actiune civila exercitata in procesul penal. Ucidere din culpa. Principiul repararii integrale a prejudiciului direct si indirect. Asigurator de raspundere civila delictuala. Opozabilitate - Sentinta penala nr. 594 din data de 13.10.2008
Ucidere din culpa in forma agravata. Cerere de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 al.2 Cod penal, in infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 al.1, 3 Cod penal. Soluti... - Sentinta penala nr. 1651 din data de 05.07.2006