RASPUNDERE CIVILA DELICTUALA.NECESITATEA CA PREJUDICIUL SA NU FI FOST REPARAT
(Sentinta civila nr. 17410 din data de 05.12.2012 pronuntata de Judecatoria Ploiesti)RASPUNDERE CIVILA DELICTUALA.NECESITATEA CA PREJUDICIUL SA NU FI FOST REPARAT.
SENTINTA CIVILA nr. 17410/05.12.2012
AUTOR - Miruna Ioana Cazanescu
Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Ploiesti, la data de 26.06.2012, reclamanta a chemat in judecata pe parat, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta, obligarea paratului la plata unei sume de 30.000 lei reprezentand daune materiale si morale.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca in luna ianuarie 2011, a avut loc un incident rutier, in zona Carreforur Ploiesti, a carui victima a fost, incident produs din culpa paratului care nu s-a asigurat si a intrat cu masina sa, in masina proprietatea reclamantei, provocand acesteia multiple leziuni in zona capului.
Ca urmare a loviturilor suferite reclamanta a fost nevoita sa urmeze diferite tratamente si sa isi cumpere ochelari, iar de atunci si pana in prezent, paratul nu s-a interesat niciodata de starea sa de sanatate.
In drept, au fost invocate disp. art. 998, 999 c. civ. coroborat cu art. 20 ind. 3 c.pr.pen.
Legal citat, paratul a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii formulate de catre reclamanta; cu cheltuieli de judecata.
Paratul a aratat ca in urma incidentului produs, a insotit-o pe reclamanta la Spitalul Judetean Ploiesti, unde i s-au acordat ingrijiri, aceasta avand leziuni doar in zona pometelui.
A mai aratat ca ulterior, a ajutat-o pe reclamanta sa-si duca autovehiculul avariat la service si ca aceasta a ridicat de la societatea de asigurari contravaloarea autovehiculului .
Totodata a invederat ca s-a preocupat de starea de sanatate a reclamantei si ca i-a facut acesteia programare la Clinica de Oftalmologie Oculus, consultatia fiind achitata de el, insa reclamanta a refuzat sa se prezinte.
In drept, au fost invocate disp. art. 115 c.pr.civ.
Numitul SM a formulat cerere de interventie accesorie voluntara, fiind proprietarul autovehiculului in cauza, cerere incuviintata in principiu in sedinta publica din data de 31.10.2012.
La data de 11.04.2012, paratul a depus la dosarul cauzei cerere de chemare in garantie a SC AA SA, solicitand ca in cazul in care va fi obligat sa achite daune civile reclamantei, chemata in garantie sa fie obligata sa o despagubeasca cu suma stabilita de instanta si sa ii achite cheltuielile de judecata.
Chemata in garantie a depus intampinare, invocand in principal, exceptia netimbrarii cererii de chemare in garantie, iar pe fondul cauzei, solicitand respingerea actiunii.
In drept, au fost invocate disp. art. 155 si urm. C pr.civ., Legea nr. 136/1995, Ord. CSA nr. 5/2010, Lege 146/1997, C.civ.
In sedinta publica din data de 31.10.2012, reclamanta a depus precizare la actiune, prin care a aratat ca solicita obligarea paratului la plata sumei totale de 30.000 lei, din dare 25.000 lei reprezentand daune materiale, iar suma de 5000 lei reprezentand daune morale.
Sub aspect probatoriu, au fost incuviintate probele cu inscrisuri, interogatoriu si martori si administrate probele cu inscrisuri si interogatoriul partilor.
In sedinta publica din data de 28.11.2012, instanta a decazut reclamanta din proba testimoniala, fata de imprejurarea ca aceasta nu si-a indeplinit obligatia de a asigura prezenta martorului la acel termen.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
In fapt, din coroborarea inscrisurilor de la dosar rezulta ca la data de 17.01.2011 autoturismul cu nr. de inmatriculare ..., condus de catre parat, asigurat al chematei in garantie, a patruns in intersectia cu bd. Republicii cu nerespectarea indicatorului "oprire" si a intrat in coliziune cu autoturismul avand numarul de inmatriculare ..., apartinand intervenientului fortat, care circula regulamentar, in urma coliziunii reclamanta suferind vatamari manifestate prin cefalee, vertij, escoriatii si echimoze precum si hematom preorbital drept, vatamari ce au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de ingrijiri medicale.
Din coroborarea mijloacelor de proba administrate in cauza mai rezulta ca pentru accidentul respectiv chemata in garantie a achitat intervenientului suma de 11.010,81 lei, suma pe care acesta nu a contestat-o, totodata acesta ridicand si epava autoturismului, pe care ulterior a vandut-o, astfel cum a aratat la ultimul termen de judecata.
Fata de cauza cererii de chemare in judecata, reclamanta solicitand instantei obligarea paratului la plata catre acesta a unor sume de bani, ca urmare a angajarii raspunderii civile delictuale a acestora, pentru fapta proprie, instanta urmeaza sa analizeze intrunirea in cauza a conditiilor prevazute de art. 998-999 C. Civ, anume existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite savarsite cu vinovatie, precum si a unei legaturi de cauzalitate intre comiterea faptei respective si producerea prejudiciului. In acest sens, art. 998 prevede ca "orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara", iar art. 999 dispune ca "omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa".
In ceea ce priveste fapta ilicita, aceasta consta in conduita (actiune sau inactiune) unei persoane, prin care se aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altei persoane, conduita care, in acelasi timp, incalca si normele dreptului obiectiv.
Astfel, din ansamblul probatoriu administrat in cauza rezulta ca paratul, datorita nerespectarii regulilor de circulatie, a intrat in coliziune cu autoturismul intervenientului accesoriu, provocand reclamantei vatamarile corporale mentionate mai sus.
De asemenea, instanta retine ca in cauza nu este incident niciunul din cazurile de inlaturare a caracterului ilicit al faptei, anume legitima aparare (nu este vorba de niciun fel de atac exercitat, in speta, impotriva paratului), starea de necesitate, indeplinirea ordinului superiorului, consimtamantul victimei, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei activitati permise de lege.
Astfel fiind, instanta constata ca fapta paratului intruneste conditiile necesare pentru a se circumscrie notiunii de "fapta ilicita", in sensul art. 998-999 C. civ.
Prejudiciul, in cazul acestui fel de raspundere civila delictuala, consta in rezultatul negativ suferit de catre o persoana, ca urmare a faptei ilicite a altei persoane, rezultat constand intr-o atingere adusa unui drept sau interes legitim al sau. Pe langa aceasta, pentru a se putea obtine repararea sa, prejudiciul trebuie sa aiba un caracter cert si sa nu fi fost inca reparat
In acest sens, existenta unui prejudiciu suferit de catre reclamanta, in urma conduitei paratului, instanta va analiza in cele ce urmeaza aspectul daunelor materiale, alcatuite din eventuala contravaloare a costului ingrijirilor medicale si contravaloarea daunelor aduse autoturismului intervenientului accesoriu.
In ceea ce priveste contravaloarea ingrijirilor medicale, aceasta nu este dovedita in cauza, reclamanta nedepunand la dosar niciun inscris care sa ateste efectuarea vreunei cheltuieli de ordin medical in acest sens, cu exceptia prescriptiei pentru ochelari. Pe aceasta din urma insa instanta nu o va avea in vedere, intrucat in cauza nu s-a facut dovada legaturii de cauzalitate intre aceasta si accidentul in cauza. Simplul fapt al existentei acestei prescriptii ulterior datei producerii accidentului, data fiind si varsta reclamantei, nu este suficienta dovada in sensul legaturii de cauzalitate, cu atat mai mult cu cat nici certificatul medico-legal si nici biletul de externare de la dosar nu fac nicio mentiune referitoare la vreo afectiune oculara care sa justifice purtarea de ochelari. Existenta unui hematom in zona orbitala in niciun caz nu poate constitui un astfel de indiciu.
Cu referire la daunele constand in avariile aduse autoturismului, existenta prejudiciului sub acest aspect este dovedita, aceasta rezultand din actele de la dosar.
Referitor la cea de-a doua conditie, instanta retine insa ca prejudiciul suferit de catre intervenientul accesoriu si reclamanta a fost reparat, urmare a achitarii despagubirii de catre chemata in garantie si prin vanzarea epavei de catre intervenient. Cata vreme din niciun mijloc de proba nu rezulta vreo diferenta intre totalul sumei incasate de catre reclamanta si intervenientul accesoriu si contravaloarea autoturismului avariat, avand in vedere si vechimea acestuia si starea sa tehnica, rezulta ca sub acest aspect prejudiciul a fost in totalitate reparat.
Referitor la atitudinea psihica avuta de parat, in ceea ce priveste fapta sa si urmarile acesteia, instanta retine ca pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie a acestuia este necesar ca acesta sa fi actionat cu vinovatie (intentie sau culpa). In acest sens, instanta constata ca paratul nu a negat niciun moment accidentul in cauza si culpa ce-i revine, aratand doar ca reclamanta a solicitat prea multi bani si ca s-a interesat de starea sa de sanatate a acesteia.
In ceea ce priveste legatura de cauzalitate intre fapta ilicita retinuta in sarcina paratului si prejudiciul cauzat reclamantei, aceasta rezulta din chiar materialitatea faptei, prejudiciul produs in patrimoniul reclamantei fiind consecinta vatamarii sale corporale de catre parat.
Cu privire la daunele morale instanta retine ca acestea au caracter de compensatie si sumele acordate nu au drept scop sa inlocuiasca o valoare economica cu alta valoare economica ci de a atenua sau alina suferintele fizice si psihice ale victimelor.
Daunele morale reprezinta consecinte de natura nepatrimoniala cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constand in atingerile aduse personalitatii sale fizice, psihice si sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial .
Pentru stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu moral nepatrimonial, instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii cum ar fi consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.
Instanta apreciaza ca suma de 4.000 de lei este proportionala cu prejudiciului moral suferit de reclamanta ca urmare a traumei provocate de catre parat, avand in vedere varsta inaintata a reclamantei, faptul ca accidentul a fost produs in conditiile in care autoturismul intervenientului circula regulamentar, starea de teama si tensiune pe care o astfel de situatie este de natura sa o inspire unui om in etate. Nu va fi retinut insa niciun prejudiciu de agrement, avand in vedere ca din ansamblul probatoriu administrat nu rezulta ca loviturile in cauza sa fi provocat reclamantei leziuni de durata, care sa-l impiedice in mod pregnant de la indeplinirea activitatilor sale zilnice.
In ceea ce priveste apararea paratei, in sensul ca reclamanta nu a suferit leziuni de durata, care sa justifice acordarea unor daune moreale, aceasta va fi inlaturata, retinandu-se ca teama este o emotie alarmanta declansata de perceperea unei amenintari, un mecanism de supravietuire de baza, care apare ca raspuns la un anumit stimul, cum ar fi durerea, pericolul sau numai intuirea iminentei durerii sau pericolului. Cata vreme persoana a fost expusa unor stimuli/experiente neplacute, traunatizante, dureroase, nu se poate sustine ca varsta inaintata sau lipsa unor leziuni grave o imunizeaza la declansarea mecanismului fricii in momentul in care este confruntata din nou cu prezenta obiectului sau persoanei ce a agresat-o, ci din contra.
Astfel fiind, in concluzie actiunea va fi admisa in parte si paratul obligat la plata catre reclamanta a sumei de 4.000 lei, reprezentand daune morale.
Data fiind solutia ce urmeaza a fi pronuntata asupra cererii principale, cererea de interventie accesorie va fi de asemenea admisa in parte, intrucat apararile intervenientului in favoarea reclamantei au fost partial incununate de succes.
Asupra cererii de chemare in garantie, avand in vedere ca paratul va raspunde fata de reclamanta, instanta va obliga chemata in garantie la plata catre aceasta parat a sumei de 4.000 lei, in masura in care paratul va plati aceasta suma reclamantei, retinand in acest sens prevederile art. 49 pct. 1 si 2 din Ordinul CSA nr. 5/2010.
Avand in vedere solutia ce urmeaza a fi pronuntata in cauza, ambele parti fiind in culpa procesuala, in temeiul art. 276 C. proc. civ., va compensa in tot cheltuielile de judecata efectuate de parti.
SENTINTA CIVILA nr. 17410/05.12.2012
AUTOR - Miruna Ioana Cazanescu
Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Ploiesti, la data de 26.06.2012, reclamanta a chemat in judecata pe parat, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta, obligarea paratului la plata unei sume de 30.000 lei reprezentand daune materiale si morale.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca in luna ianuarie 2011, a avut loc un incident rutier, in zona Carreforur Ploiesti, a carui victima a fost, incident produs din culpa paratului care nu s-a asigurat si a intrat cu masina sa, in masina proprietatea reclamantei, provocand acesteia multiple leziuni in zona capului.
Ca urmare a loviturilor suferite reclamanta a fost nevoita sa urmeze diferite tratamente si sa isi cumpere ochelari, iar de atunci si pana in prezent, paratul nu s-a interesat niciodata de starea sa de sanatate.
In drept, au fost invocate disp. art. 998, 999 c. civ. coroborat cu art. 20 ind. 3 c.pr.pen.
Legal citat, paratul a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii formulate de catre reclamanta; cu cheltuieli de judecata.
Paratul a aratat ca in urma incidentului produs, a insotit-o pe reclamanta la Spitalul Judetean Ploiesti, unde i s-au acordat ingrijiri, aceasta avand leziuni doar in zona pometelui.
A mai aratat ca ulterior, a ajutat-o pe reclamanta sa-si duca autovehiculul avariat la service si ca aceasta a ridicat de la societatea de asigurari contravaloarea autovehiculului .
Totodata a invederat ca s-a preocupat de starea de sanatate a reclamantei si ca i-a facut acesteia programare la Clinica de Oftalmologie Oculus, consultatia fiind achitata de el, insa reclamanta a refuzat sa se prezinte.
In drept, au fost invocate disp. art. 115 c.pr.civ.
Numitul SM a formulat cerere de interventie accesorie voluntara, fiind proprietarul autovehiculului in cauza, cerere incuviintata in principiu in sedinta publica din data de 31.10.2012.
La data de 11.04.2012, paratul a depus la dosarul cauzei cerere de chemare in garantie a SC AA SA, solicitand ca in cazul in care va fi obligat sa achite daune civile reclamantei, chemata in garantie sa fie obligata sa o despagubeasca cu suma stabilita de instanta si sa ii achite cheltuielile de judecata.
Chemata in garantie a depus intampinare, invocand in principal, exceptia netimbrarii cererii de chemare in garantie, iar pe fondul cauzei, solicitand respingerea actiunii.
In drept, au fost invocate disp. art. 155 si urm. C pr.civ., Legea nr. 136/1995, Ord. CSA nr. 5/2010, Lege 146/1997, C.civ.
In sedinta publica din data de 31.10.2012, reclamanta a depus precizare la actiune, prin care a aratat ca solicita obligarea paratului la plata sumei totale de 30.000 lei, din dare 25.000 lei reprezentand daune materiale, iar suma de 5000 lei reprezentand daune morale.
Sub aspect probatoriu, au fost incuviintate probele cu inscrisuri, interogatoriu si martori si administrate probele cu inscrisuri si interogatoriul partilor.
In sedinta publica din data de 28.11.2012, instanta a decazut reclamanta din proba testimoniala, fata de imprejurarea ca aceasta nu si-a indeplinit obligatia de a asigura prezenta martorului la acel termen.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
In fapt, din coroborarea inscrisurilor de la dosar rezulta ca la data de 17.01.2011 autoturismul cu nr. de inmatriculare ..., condus de catre parat, asigurat al chematei in garantie, a patruns in intersectia cu bd. Republicii cu nerespectarea indicatorului "oprire" si a intrat in coliziune cu autoturismul avand numarul de inmatriculare ..., apartinand intervenientului fortat, care circula regulamentar, in urma coliziunii reclamanta suferind vatamari manifestate prin cefalee, vertij, escoriatii si echimoze precum si hematom preorbital drept, vatamari ce au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de ingrijiri medicale.
Din coroborarea mijloacelor de proba administrate in cauza mai rezulta ca pentru accidentul respectiv chemata in garantie a achitat intervenientului suma de 11.010,81 lei, suma pe care acesta nu a contestat-o, totodata acesta ridicand si epava autoturismului, pe care ulterior a vandut-o, astfel cum a aratat la ultimul termen de judecata.
Fata de cauza cererii de chemare in judecata, reclamanta solicitand instantei obligarea paratului la plata catre acesta a unor sume de bani, ca urmare a angajarii raspunderii civile delictuale a acestora, pentru fapta proprie, instanta urmeaza sa analizeze intrunirea in cauza a conditiilor prevazute de art. 998-999 C. Civ, anume existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite savarsite cu vinovatie, precum si a unei legaturi de cauzalitate intre comiterea faptei respective si producerea prejudiciului. In acest sens, art. 998 prevede ca "orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara", iar art. 999 dispune ca "omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau imprudenta sa".
In ceea ce priveste fapta ilicita, aceasta consta in conduita (actiune sau inactiune) unei persoane, prin care se aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altei persoane, conduita care, in acelasi timp, incalca si normele dreptului obiectiv.
Astfel, din ansamblul probatoriu administrat in cauza rezulta ca paratul, datorita nerespectarii regulilor de circulatie, a intrat in coliziune cu autoturismul intervenientului accesoriu, provocand reclamantei vatamarile corporale mentionate mai sus.
De asemenea, instanta retine ca in cauza nu este incident niciunul din cazurile de inlaturare a caracterului ilicit al faptei, anume legitima aparare (nu este vorba de niciun fel de atac exercitat, in speta, impotriva paratului), starea de necesitate, indeplinirea ordinului superiorului, consimtamantul victimei, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei activitati permise de lege.
Astfel fiind, instanta constata ca fapta paratului intruneste conditiile necesare pentru a se circumscrie notiunii de "fapta ilicita", in sensul art. 998-999 C. civ.
Prejudiciul, in cazul acestui fel de raspundere civila delictuala, consta in rezultatul negativ suferit de catre o persoana, ca urmare a faptei ilicite a altei persoane, rezultat constand intr-o atingere adusa unui drept sau interes legitim al sau. Pe langa aceasta, pentru a se putea obtine repararea sa, prejudiciul trebuie sa aiba un caracter cert si sa nu fi fost inca reparat
In acest sens, existenta unui prejudiciu suferit de catre reclamanta, in urma conduitei paratului, instanta va analiza in cele ce urmeaza aspectul daunelor materiale, alcatuite din eventuala contravaloare a costului ingrijirilor medicale si contravaloarea daunelor aduse autoturismului intervenientului accesoriu.
In ceea ce priveste contravaloarea ingrijirilor medicale, aceasta nu este dovedita in cauza, reclamanta nedepunand la dosar niciun inscris care sa ateste efectuarea vreunei cheltuieli de ordin medical in acest sens, cu exceptia prescriptiei pentru ochelari. Pe aceasta din urma insa instanta nu o va avea in vedere, intrucat in cauza nu s-a facut dovada legaturii de cauzalitate intre aceasta si accidentul in cauza. Simplul fapt al existentei acestei prescriptii ulterior datei producerii accidentului, data fiind si varsta reclamantei, nu este suficienta dovada in sensul legaturii de cauzalitate, cu atat mai mult cu cat nici certificatul medico-legal si nici biletul de externare de la dosar nu fac nicio mentiune referitoare la vreo afectiune oculara care sa justifice purtarea de ochelari. Existenta unui hematom in zona orbitala in niciun caz nu poate constitui un astfel de indiciu.
Cu referire la daunele constand in avariile aduse autoturismului, existenta prejudiciului sub acest aspect este dovedita, aceasta rezultand din actele de la dosar.
Referitor la cea de-a doua conditie, instanta retine insa ca prejudiciul suferit de catre intervenientul accesoriu si reclamanta a fost reparat, urmare a achitarii despagubirii de catre chemata in garantie si prin vanzarea epavei de catre intervenient. Cata vreme din niciun mijloc de proba nu rezulta vreo diferenta intre totalul sumei incasate de catre reclamanta si intervenientul accesoriu si contravaloarea autoturismului avariat, avand in vedere si vechimea acestuia si starea sa tehnica, rezulta ca sub acest aspect prejudiciul a fost in totalitate reparat.
Referitor la atitudinea psihica avuta de parat, in ceea ce priveste fapta sa si urmarile acesteia, instanta retine ca pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie a acestuia este necesar ca acesta sa fi actionat cu vinovatie (intentie sau culpa). In acest sens, instanta constata ca paratul nu a negat niciun moment accidentul in cauza si culpa ce-i revine, aratand doar ca reclamanta a solicitat prea multi bani si ca s-a interesat de starea sa de sanatate a acesteia.
In ceea ce priveste legatura de cauzalitate intre fapta ilicita retinuta in sarcina paratului si prejudiciul cauzat reclamantei, aceasta rezulta din chiar materialitatea faptei, prejudiciul produs in patrimoniul reclamantei fiind consecinta vatamarii sale corporale de catre parat.
Cu privire la daunele morale instanta retine ca acestea au caracter de compensatie si sumele acordate nu au drept scop sa inlocuiasca o valoare economica cu alta valoare economica ci de a atenua sau alina suferintele fizice si psihice ale victimelor.
Daunele morale reprezinta consecinte de natura nepatrimoniala cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constand in atingerile aduse personalitatii sale fizice, psihice si sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial .
Pentru stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu moral nepatrimonial, instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii cum ar fi consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.
Instanta apreciaza ca suma de 4.000 de lei este proportionala cu prejudiciului moral suferit de reclamanta ca urmare a traumei provocate de catre parat, avand in vedere varsta inaintata a reclamantei, faptul ca accidentul a fost produs in conditiile in care autoturismul intervenientului circula regulamentar, starea de teama si tensiune pe care o astfel de situatie este de natura sa o inspire unui om in etate. Nu va fi retinut insa niciun prejudiciu de agrement, avand in vedere ca din ansamblul probatoriu administrat nu rezulta ca loviturile in cauza sa fi provocat reclamantei leziuni de durata, care sa-l impiedice in mod pregnant de la indeplinirea activitatilor sale zilnice.
In ceea ce priveste apararea paratei, in sensul ca reclamanta nu a suferit leziuni de durata, care sa justifice acordarea unor daune moreale, aceasta va fi inlaturata, retinandu-se ca teama este o emotie alarmanta declansata de perceperea unei amenintari, un mecanism de supravietuire de baza, care apare ca raspuns la un anumit stimul, cum ar fi durerea, pericolul sau numai intuirea iminentei durerii sau pericolului. Cata vreme persoana a fost expusa unor stimuli/experiente neplacute, traunatizante, dureroase, nu se poate sustine ca varsta inaintata sau lipsa unor leziuni grave o imunizeaza la declansarea mecanismului fricii in momentul in care este confruntata din nou cu prezenta obiectului sau persoanei ce a agresat-o, ci din contra.
Astfel fiind, in concluzie actiunea va fi admisa in parte si paratul obligat la plata catre reclamanta a sumei de 4.000 lei, reprezentand daune morale.
Data fiind solutia ce urmeaza a fi pronuntata asupra cererii principale, cererea de interventie accesorie va fi de asemenea admisa in parte, intrucat apararile intervenientului in favoarea reclamantei au fost partial incununate de succes.
Asupra cererii de chemare in garantie, avand in vedere ca paratul va raspunde fata de reclamanta, instanta va obliga chemata in garantie la plata catre aceasta parat a sumei de 4.000 lei, in masura in care paratul va plati aceasta suma reclamantei, retinand in acest sens prevederile art. 49 pct. 1 si 2 din Ordinul CSA nr. 5/2010.
Avand in vedere solutia ce urmeaza a fi pronuntata in cauza, ambele parti fiind in culpa procesuala, in temeiul art. 276 C. proc. civ., va compensa in tot cheltuielile de judecata efectuate de parti.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Raspundere civila delictuala
Obligatia aducerii la cunostinta proprietarului plata TVA a terenurilor construibile - Sentinta civila nr. 301 din data de 27.04.2018Cerere de valoare redusa - Decizie nr. 501 din data de 21.06.2017
Actiune in raspundere patrimoniala - Sentinta civila nr. 851 din data de 18.10.2017
Pretentii. Contravaloarea lipsei de folosinta a imobilului - Sentinta civila nr. 2031 din data de 12.11.2015
Prestare munca fara forme legale. Prejudiciul produs prestatorului in urma unui accident. Acordarea daunelor materiale si morale in baza raspunderii civile delictuale - Sentinta civila nr. 89 din data de 05.03.2015
Imbogatirea fara justa cauza. Existenta unui temei constitutional al raspunderii. - Sentinta civila nr. 141/S din data de 04.05.2009
Raspunderea statului este o raspundere directa, limitata doar la prejudiciile cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale si este reglementata de art.538-539 Cod procedura penala (art.504 – 507 din vechiul Cod de procedura penala).Raspund - Decizie nr. 779 din data de 24.09.2015
Inadmisibilitatea actiunii in raspundere civila delictuala exercitata de angajator ulterior anularii deciziei de imputare emisa functionarului public pentru recuperarea prejudiciului. - Decizie nr. 700 din data de 13.02.2015
Drept civil. Daune morale si materiale derivand din procesul penal intemeiate pe dispozitiile art. 998-999 Cod civil. Neindeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale. - Decizie nr. 101 din data de 23.10.2014
Raspunderea civila a functionarului public angajata in temeiul art. 84 alin. 1 lit. b din Legea nr.188/1999 „ ... pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit”.Calcularea termenului de 30 de zile pentru emiterea dispozitiei - Decizie nr. 11894 din data de 13.11.2013
Raspunderea patrimoniala asociata raspunderii penale este intotdeauna o raspundere civila delictuala, ori raspunderea intemeiata pe dispozitiile art. 28 din Legea nr.22/1969 este o raspundere materiala intemeiata pe raporturile de munca. In cadrul pr... - Decizie nr. 887 din data de 30.11.2010
actiune in raspundere civila delictuala - Sentinta civila nr. 1920 din data de 08.03.2011
Raspundere civila delictuala art 1001 - Hotarare nr. 1589 din data de 05.07.2011
Atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere. Fapte savarsite de administratorul statutar dupa deschiderea procedurii insolventei - Decizie nr. 699 din data de 22.06.2010
LATURA CIVILA A PROCESULUI PENAL. CALITATEA IN CARE RASPUNDE CIVIL ASOCIATIA FONDUL DE PROTECTIE A VICTIMELOR STRAZII. GARANT. ASIGURATOR - Decizie nr. 87 din data de 04.02.2010
SESIZAREA CURTII DE CONTURI PRIVIND APROBAREA SI EFECTUAREA UNOR PLATI NELEGALE DIN BUGETUL LOCAL. EXECUTAREA UNOR CLAUZE PREVAZUTE IN CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA, PRIVIND PLATA CATRE SALARIATI A UNOR SUME PENTRU CARE NU EXISTA TEMEI LEGAL. - Decizie nr. 355 din data de 09.04.2009
ACTIUNE IN STABILIREA RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE - Sentinta civila nr. 134 din data de 22.01.2006
Pretentii civile. Raspunderea civila delictuala se intemeiaza pe ideea repararii unui prejudiciu, in timp ce raspunderea penala se intemeiaza pe ideea pedepsirii celui care a savarsit o fapta ilicita, apreciata de lege ca fiind infractiune. De aseme... - Sentinta civila nr. 2650/17.04.2008 din data de 21.09.2009
Raspundere civila delictuala - Sentinta civila nr. 23883 din data de 10.03.2010
Raspundere civila delictuala - Hotarare nr. 1827 din data de 17.03.2010