Propunere de arestare preventiva

Pe rol judecarea cererii luarii masurii arestarii preventive inaintate de Parchetul de pe langa Judecatoria R.
La apelul nominal facut in Camera de Consiliu au raspuns: inculpatul S. P.Z., aparatorul acestuia, avocat. 
Procedura de citare nu este legal indeplinita.
S-au citit actele si lucrarile dosarului dupa care:
Lipsa de procedura cu inculpatii se acopera prin prezenta acestora in fata instantei.
Aparatorul ales al inculpatului invedereaza instantei ca are delegatie depusa pentru inculpat in dosarul de urmarire penala si pentru reprezentarea inculpatului in acest dosar.
Instanta ia act de delegatia pentru asistenta juridica obligatorie nr. emisa pe numele d-nei.
Instanta, in baza art.171 al.5 Cod pr.pen., inceteaza delegatia de asistenta juridica obligatorie nr. emisa pe numele d-nei avocat.
Conform art.318 Cod pr.pen. se procedeaza la identificarea inculpatului S. P.Z.- fiul lui, nascut la data de.in com. constatandu-se ca persoana prezenta in fata instantei este cea indicata in actul de sesizare.
Reprezentanta Ministerului Public si aparatorul inculpatului nu au cereri de formulat, exceptii de ridicat si nici chestiuni prealabile.
Instanta da citire cererii Parchetului de pe langa Judecatoria R privind propunerea luarii masurii arestarii preventive fata de inculpat.
Instanta pune in vedere inculpatilor disp.art.70 al.2,3 si urm. Cod pr.pen., respectiv ca are dreptul de a nu face nici o declaratie in fata instantei, atragandu-i-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa, iar daca doreste sa dea declaratie, i se pune in vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta si invinuirea ce i se aduce, De asemenea are obliga de a anunta in scris, in termen de 3 zile, orice modificare adusa adresei de domiciliu pe tot parcursul procesului penal.
Inculpatul S. P.Z.doreste sa dea declaratie in fata instantei, sens in care se ia declaratie inculpatului, declaratie care se semneaza si se ataseaza la dosar.
Reprezentanta Ministerului Public si aparatorii inculpatilor nu mai au alte cereri de formulat in cauza.
Instanta pune in discutie necesitatea luarii masurii arestului preventiv a inculpatului si acorda cuvantul in fond.
Reprezentantul Ministerului Public solicita ca in temeiul art.149 ind.1 Cod pr.penala, instanta sa admita propunerea de luarea masurii arestarii preventive pe o perioada de 29 de zile, a inculpatului S. P.Z., avand in vedere ca in cauza, sunt intrunite conditiile art.148 lit.d, f Cod pr.penala, pentru savarsirea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, violare de domiciliu (4 fapte), prev. de art.321 al.1 Cod penal, art.192 al.2 Cod penal, cu toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Acesta sustine ca, din probele administrate in cauza s-a stabilit ca inculpatul S. P.Z., in noaptea de, in jurul orelor 24,00, a patruns fara drept in curtea locuintei partii vatamate S.O., din com. pe care a amenintat-o cu moartea si cu incendierea locuintei si i-a distrus geamurile de la locuinta, precum si parbrizul autoturismului, proprietatea sa, care se afla in curte, inculpatul folosindu-se in acest scop de doua rangi metalice pe care le avea asupra sa.
 De asemenea, inculpatul a patruns fara drept in curtea locuintei partii vatamate S S. M., din  com., distrugandu-i geamurile de la locuinta si usa de la intrare in casa, folosindu-se de o ranga metalica. Inculpatul a patruns apoi, fara drept, in curtea locuintei partii vatamate M. F. N., din , careia i-a distrus geamurile de la locuinta si a amenintat-o cu acte de violenta, avand asupra sa o ranga metalica.
Totodata, inculpatul a patruns fara drept in curtea locuintei partii vatamate S.S., din com./A, pe care a amenintat-o cu acte de violenta, avand asupra sa o ranga metalica.
Partile vatamate  s-au ascuns in locuinte sau au fugit speriate, pentru a nu fi agresate de catre inculpat.
Fata de probele administrate, constand in: plangerile si declaratiile partilor vatamate, procesele verbale de cercetare la fata locului, insotite de plansele cu fotografiile judiciare ce atesta distrugerile produse de inculpat, declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor audiati in cauza, apreciaza ca exista indicii temeinice din care rezulta banuiala legitima ca inculpatul S. P.Z. a savarsit faptele pentru care este cercetat si pentru care solicita arestarea preventiva, fiind indeplinita conditia prev.de art. 143 C.p.p.
 De asemenea, se invoca ca temei concret de luare a masurii arestarii preventive dispozitiile art. 148 al.1 lit.d si f  si al.2 din C.p.p..
Astfel, in cauza subzista conditia prev.de art. 148 alin.1 lit.d si alin.2 C.p.p. si anume aceea ca inculpatul sa savarseasca cu intentie o noua infractiune.
Inculpatul a fost trimis in judecata la data de 008, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa, pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 20 C.p. rap. La art. 174, 175 lit.i C.p.,  iar in noaptea de a savarsit infractiunile de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice si violare de domiciliu ( patru fapte), fapte prev. de art. 321 alin.1 C.p. si art. 192 alin.2 C.p., toate cu aplic.art. 33 lit.a C.p..
Totodata arata ca, in cauza subzista si conditia prev.de art. 148 alin.1 lit.f si alin.2 C.p.p.,  intrucat inculpatul S. P.Z. a savarsit infractiunile de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice si violare de domiciliu ( patru fapte), fapte prev. de art. 321 alin.1 C.p. si art. 192 alin.2 C.p., toate aflate in concurs real, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
In cauza, pericolul concret pentru ordinea publica rezulta in primul rand din  datele care privesc circumstantele personale ale inculpatului.
Astfel ca, trebuie luate in considerare antecedentele inculpatului, astfel cum rezulta din fisa cazierului judiciar, constand in aceea ca inculpatul a mai suferit o condamnare la o pedeapsa privativa de libertate pentru infractiuni similare, respectiv, violare de domiciliu si furt calificat.
De asemenea, inculpatul a fost trimis in judecata la data de, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa, pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 174, 175 lit.i C.p.
Toate aceste aspecte denota perseverenta infractionala a inculpatului in comiterea unor infractiuni cu un grad ridicat de pericol social.
Pericolul concret pentru ordinea publica rezulta si din circumstantele reale ale cauzei, din insasi pericolul  social al faptelor de care este invinuit inculpatul, de reactia publica la comiterea unor astfel de fapte, de posibilitatea comiterii unor fapte asemanatoare de catre inculpat in lipsa unei reactii corespunzatoare in cauza, care sa inlature aceasta posibilitate. 
Pericolul social pentru ordinea publica a fost de altfel definit in doctrina, drept temerea ca, odata pus in libertate, inculpatul ar comite noi fapte penale ori ar declansa reactii puternice in randul opiniei publice, determinate de fapta pentru care este cercetat. Pericolul pentru ordinea publica, reprezinta deci o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului.
In cauza, din adresa emisa de Primaria comunei..., aflata la dosarul cauzei rezulta tocmai starea de temere existenta in randul comunitatii locale, fiind de notorietate comportamentul violent al inculpatului.
Partile vatamate nu au ripostat, iar daca ar fi facut acest lucru este evident ca ar fi beneficiat de protectia legii, intrucat la art. 44 alin 2 ind1 C.p  este reglementata una dintre cauzele care inlatura caracterul penal al faptei, in modalitatea legitimei aparari .
Este evident ca inculpatul nu a intampinat o riposta intrucat partile vatamate il cunosc ca fiind o persoana extrem de violenta.
Teama pe care a insuflat-o acestora reiese si din reactiile partilor vatamate care fie au fugit din locuinta, fie s-au ascuns inauntru.
Elocventa este in acest sens si reactia partii vatamate, M. F. N., care a sarit geamul locuintei cu copilul in varsta de 1 an in brate, pentru a nu fi agresati de catre inculpat.
Data fiind ora tarzie a comiterii faptelor, precum si faptul ca toate partile vatamate locuiesc pe aceeasi strada, se poate admite ca victimele s-au aflat chiar intr-o stare de panica date fiind ca posibilitatile reale de aparare scad in conditii de intuneric.
Este evident in aceste imprejurari, sentimentul de insecuritate in randul comunitatii locale din H, care s-ar crea prin lasarea in libertate a inculpatului S. P.Z., data fiind rezonanta sociala negativa a faptelor comise de inculpat.
In raport cu art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 23 din Constitutie, masura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci cand exista motive verosimile ca s-a savarsit o infractiune sau exista motive temeinice de a se crede in posibilitatea savarsirii unei noi infractiuni, fiind necesara astfel apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea in bune conditii a procesului penal.
Fata de cele expuse mai sus, apreciaza ca sunt intrunite pe deplin aceste cerinte, astfel incat considera ca in raport de persoana inculpatului S. P.Z., de modalitatea de comitere a faptelor, se impune cercetarea inculpatului in stare de arest preventiv in scopul de a-l impiedica sa comita si in viitor alte asemenea fapte de natura penala.
Aparatorul inculpatului arata ca prin propunerea inaintata instantei, reprezentantul Parchetului a dat o amploare mult mai mare faptelor pe care le-a savarsit inculpatul, iar in ceea ce priveste incadrarea juridica a faptelor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice conditia esentiala ar fi ca acestea sa existe. Acesta sustine ca prin rezolutia de incepere a urmarii penale de la inceputul dosarului de urmarire penala se arata ca inculpatul ar fi savarsit aceste fapte iar pe la mijlocul dosarului se da incadrarea in fapt de unde reiese ca inculpatul a patruns in curtea locuintelor partilor vatamate, asa cum s-a aratat, ca a spart geamurile, a  distrus si a amenintat.
De asemenea arata ca se face o conturare a starii de fapt vizavi de infractiunea de violare de domiciliu si de distrugere, dar nu exista nici un element din care sa rezulte ca inculpatul a savarsit infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice. Mai precizeaza ca nu exista indicii fata de aceasta infractiune, ba mai mult nu exista nici macar probe din care sa rezulte ca inculpatul a savarsit aceste fapte in public sau ca au fost indignate terte persoane. Nu s-a adus vatamare integritatii corporale nici unei persoane, astfel ca la acest moment nu exista elemente care sa arate ca inculpatul ar fi savarsit infractiunea prev. de art.321 Cod penal.
In ceea ce priveste elementele de drept procesual penal, se face referire la doua temeiuri, respectiv cel prev. de 148 ali.1 lit.d si f Cod pr.pen..  Arata ca instanta nu poate lua masura arestarii preventive pe motivul ca inculpatul a savarsit o noua fapta penala, care este existenta anterior devenirii lui ca inculpat, acesta a fost transformat doar azi in inculpat, incepand de la ora 8,30. Masura ar fi aplicabila in dosarul, unde inculpatul a fost cercetat pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor, unde nu s-a luat masura arestarii preventive si ca exemplu se solicita aceasta masura, in acest dosar, unde inculpatul a spart 4 geamuri la locuintele partilor vatamate, care sunt si rude cu acesta iar unele dintre aceste parti doresc sa-si retraga plangerea penala si chiar inculpatul este de acord cu reperarea pagubelor.
Acesta arata ca inculpatul nu este recidivist, nu are antecedente penale.
Aparatorul inculpatului arata ca inculpatul recunoaste ca acesta a baut datorita starii de suparare si s-a dus sa-si caute sotia, fapt pentru care a produs spargerea geamurilor partilor vatamate.
Acesta solicita respingerea propunerii de arestare preventiva si solicita aplicarea disp.art.145 Cod pr.pen., respectiv inlocuirea acestei masuri cu masura obligarii inculpatului de a nu parasi localitatea iar daca inculpatul nu va respecta dispozitiile acestui articol sa-i fie aplicat disp.art.148 lit.d Cod pr.pen. Solicita acest lucru avand in vedere ca inculpatul are 2 copii care sunt in intretinerea exclusiva a sa.
In replica, reprezentantul Ministerului Public, fata de sustinerile aparatorului inculpatului,  cu privire ca nu ar rezulta de nicaieri ca inculpatul ar fi savarsit faptele prev. de art.321 Cod penal arata ca inculpatul a patruns in cele 4 imobile ale partilor vatamate care locuiesc pe aceeasi strada si nu la periferie ci chiar in centrul com.H, aceasta fapta a fost auzita chiar de mau multe persoane. Acesta arata ca au fost audiate mai multe persoane in calitate de martor care au confirmat ca au auzit distrugerile provocate de inculpat, l-au auzit proferand amenintari la adresa partilor vatamate, motiv pentru care apreciaza ca sunt suficiente motive pentru luarea acestei masuri  iar rezolutia de incepere a urmaririi penale a fost corect formulata si in mod corect a fost retinuta starea de fapt.
In replica, aparatorul inculpatului arata, din nou, ca nu exista probe pentru savarsirea infractiuni savarsite de inculpat, respectiv cea prev. de art.321 Cod penal, acesta mai arata ca exista 4 fapte de violare de domiciliu insa nu exista nici o proba pentru savarsirea infractiunii prev. de art.321 Cod penal.
   Instanta in baza art.341 Cod pr.pen. acorda ultimul cuvant inculpatului.
Inculpatul S. P.Z. solicita judecarea in stare de libertate. Aceasta arata ca nu o sa mai faca asa ceva in viata lui. 
Instanta retine cauza in pronuntare.

J U D E C A T O R I A,

  Prin  cererea  inregistrata  la    Judecatoria  R  la data de Parchetul de pe langa Judecatoria   R a solicitat   in temeiul   art. 149 indice  1 Cod procedura penala luarea  masurii arestarii  preventive a   inculpatului S. P.Z. pe o perioada de 29 de zile.
In fapt s-a retinut ca, din probele administrate in cauza s-a stabilit ca inculpatul S. P.Z., in noaptea de, in jurul orelor 24,00, a patruns fara drept in curtea locuintei partii vatamate S.O., din com. pe care a amenintat-o cu moartea si cu incendierea locuintei si i-a distrus geamurile de la locuinta, precum si parbrizul autoturismului, proprietatea sa, care se afla in curte, inculpatul folosindu-se in acest scop de doua rangi metalice pe care le avea asupra sa.
 In continuare, inculpatul a patruns fara drept in curtea locuintei partii vatamate S S. M., din  com., distrugandu-i geamurile de la locuinta si usa de la intrare in casa, folosindu-se de o ranga metalica.
Inculpatul a patruns apoi, fara drept, in curtea locuintei partii vatamate M. F. N., din , careia i-a distrus geamurile de la locuinta si a amenintat-o cu acte de violenta, avand asupra sa o ranga metalica.
In continuare, inculpatul a patruns fara drept in curtea locuintei partii vatamate S.S., din com./A, pe care a amenintat-o cu acte de violenta, avand asupra sa o ranga metalica.
Partile vatamate  s-au ascuns in locuinte sau au fugit speriate, pentru a nu fi agresate de catre inculpat.
Fata de probele administrate, constand in: plangerile si declaratiile partilor vatamate, procesele verbale de cercetare la fata locului, insotite de plansele cu fotografiile judiciare ce atesta distrugerile produse de inculpat, declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor audiati in cauza, apreciaza ca exista indicii temeinice din care rezulta banuiala legitima ca inculpatul S. P.Z. a savarsit faptele pentru care este cercetat si pentru care solicita arestarea preventiva, fiind indeplinita conditia prev.de art. 143 C.p.p.
  De asemenea, se invoca ca temei concret de luare a masurii arestarii preventive dispozitiile art. 148 al.1 lit.d si f  si al.2 din C.p.p..
Astfel, in cauza subzista conditia prev.de art. 148 alin.1 lit.d si alin.2 C.p.p. si anume aceea ca inculpatul sa savarseasca cu intentie o noua infractiune.
Inculpatul a fost trimis in judecata la data de, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa, pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 20 C.p. rap. La art. 174, 175 lit.i C.p.,  iar in noaptea de a savarsit infractiunile de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice si violare de domiciliu ( patru fapte), fapte prev. de art. 321 alin.1 C.p. si art. 192 alin.2 C.p., toate cu aplic.art. 33 lit.a C.p..
Totodata arata ca, in cauza subzista si conditia prev.de art. 148 alin.1 lit.f si alin.2 C.p.p.,  intrucat inculpatul S. P.Z. a savarsit infractiunile de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice si violare de domiciliu ( patru fapte), fapte prev. de art. 321 alin.1 C.p. si art. 192 alin.2 C.p., toate aflate in concurs real, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
In cauza, pericolul concret pentru ordinea publica rezulta in primul rand din  datele care privesc circumstantele personale ale inculpatului.
Astfel ca, trebuie luate in considerare antecedentele inculpatului, astfel cum rezulta din fisa cazierului judiciar, constand in aceea ca inculpatul a mai suferit o condamnare la o pedeapsa privativa de libertate pentru infractiuni similare, respectiv, violare de domiciliu si furt calificat.
De asemenea, inculpatul a fost trimis in judecata la data de, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa, pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 174, 175 lit.i C.p.
Toate aceste aspecte denota perseverenta infractionala a inculpatului in comiterea unor infractiuni cu un grad ridicat de pericol social.
Pericolul concret pentru ordinea publica rezulta si din circumstantele reale ale cauzei, din insasi pericolul  social al faptelor de care este invinuit inculpatul, de reactia publica la comiterea unor astfel de fapte, de posibilitatea comiterii unor fapte asemanatoare de catre inculpat in lipsa unei reactii corespunzatoare in cauza, care sa inlature aceasta posibilitate. 
Pericolul social pentru ordinea publica a fost de altfel definit in doctrina, drept temerea ca, odata pus in libertate, inculpatul ar comite noi fapte penale ori ar declansa reactii puternice in randul opiniei publice, determinate de fapta pentru care este cercetat. Pericolul pentru ordinea publica, reprezinta deci o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului.
In cauza, din adresa emisa de Primaria comunei H, aflata la dosarul cauzei rezulta tocmai starea de temere existenta in randul comunitatii locale, fiind de notorietate comportamentul violent al inculpatului.
Partile vatamate nu au ripostat, iar daca ar fi facut acest lucru este evident ca ar fi beneficiat de protectia legii, intrucat la art. 44 alin 2 ind1 C.p  este reglementata una dintre cauzele care inlatura caracterul penal al faptei, in modalitatea legitimei aparari .
Este evident ca inculpatul nu a intampinat o riposta intrucat partile vatamate il cunosc ca fiind o persoana extrem de violenta.
Teama pe care a insuflat-o acestora reiese si din reactiile partilor vatamate care fie au fugit din locuinta, fie s-au ascuns inauntru.
Elocventa este in acest sens si reactia partii vatamate, M. F. N., care a sarit geamul locuintei cu copilul in varsta de 1 an in brate, pentru a nu fi agresati de catre inculpat.
Data fiind ora tarzie a comiterii faptelor, precum si faptul ca toate partile vatamate locuiesc pe aceeasi strada, se poate admite ca victimele s-au aflat chiar intr-o stare de panica date fiind ca posibilitatile reale de aparare scad in conditii de intuneric.
Este evident in aceste imprejurari, sentimentul de insecuritate in randul comunitatii locale din H, care s-ar crea prin lasarea in libertate a inculpatului S. P.Z., data fiind rezonanta sociala negativa a faptelor comise de inculpat.
In raport cu art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 23 din Constitutie, masura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci cand exista motive verosimile ca s-a savarsit o infractiune sau exista motive temeinice de a se crede in posibilitatea savarsirii unei noi infractiuni, fiind necesara astfel apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, desfasurarea in bune conditii a procesului penal.
Fata de cele expuse mai sus, apreciaza ca sunt intrunite pe deplin aceste cerinte, astfel incat considera ca in raport de persoana inculpatului S. P.Z., de modalitatea de comitere a faptelor, se impune cercetarea inculpatului in stare de arest preventiv in scopul de a-l impiedica sa comita si in viitor alte asemenea fapte de natura penala.
Analizand propunerea formulata si vazand actele depuse la dosar, instanta retine urmatoarele:           
    In fapt, se retine ca inculpatul,  S. P.Z., in noaptea de, in jurul orelor 24,00, a patruns fara drept in curtea locuintei partii vatamate S.O., din com. pe care a amenintat-o cu moartea si cu incendierea locuintei si i-a distrus geamurile de la locuinta, precum si parbrizul autoturismului, proprietatea sa, care se afla in curte, inculpatul folosindu-se in acest scop de doua rangi metalice pe care le avea asupra sa. Acesta a patruns fara drept in curtea locuintei partii vatamate S S. M., din  com., distrugandu-i geamurile de la locuinta si usa de la intrare in casa, folosindu-se de o ranga metalica, apoi, fara drept, in curtea locuintei partii vatamate M. F. N., din , careia i-a distrus geamurile de la locuinta si a amenintat-o cu acte de violenta, avand asupra sa o ranga metalica.
De asemenea, inculpatul a patruns fara drept in curtea locuintei partii vatamate S.S., din com./A, pe care a amenintat-o cu acte de violenta, avand asupra sa o ranga metalica.
Partile vatamate  s-au ascuns in locuinte sau au fugit speriate, pentru a nu fi agresate de catre inculpat.
S-au invocat  ca temei  al propunerii  de arestare  preventiva   disp. art.  148 lit. f Cod procedura penala,  potrivit caruia   masura arestarii  inculpatului  poate fi luata  daca  inculpatul a  savarsit   o infractiune  pentru care  legea prevede   pedeapsa  detentiunii  pe viata  sau pedeapsa  inchisorii  mai mare de 4 ani  si exista  probe ca  lasarea  sa in libertate  prezinta  un pericol concret   pentru ordinea  publica, si litera d, respectiv faptul ca inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune.
In cauza instanta  apreciaza ca fiind  indeplinite conditiile   prevazute de art. 143  Cod procedura penala,   respectiv  existenta  unor  probe   ca inculpatul a  savarsit o   fapta penala, fapt care rezulta din declaratiile  inculpatului  de recunoastere a  savarsirii faptelor, precum si  din  declaratiile  martorilor si plansele fotografice judiciare ce atesta distrugerile produse de inculpat.
 In ceea ce priveste   art. 148  lit. f  Cod procedura penala   pentru a se putea da  eficienta  acestei prevederi  legale  este  necesar sa fie  intrunite    cumulativ   conditiile   prevazute de aceste  text de lege ,  respectiv savarsirea  unei infractiuni  pentru care legea  prevede pedeapsa  detentiei  pe viata  alternativ  cu pedeapsa  inchisorii  sau   pedeapsa  inchisorii  mai mare de  4 ani  si exista probe   ca lasarea sa in libertate   prezinta un pericol   concret pentru ordinea publica.
In privinta   pedepsei  conditiile   sunt  indeplinite, pentru faptele de violare de domiciliu si ultraj contre bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.
In ce   priveste  a  doua conditie, respectiv  existenta   unor   probe   ca lasarea  inculpatului  in libertate  prezinta un pericol   concret   pentru  ordinea publica , instanta  apreciaza   ca nu  este indeplinita .
In sustinerea  propunerii de  arestare preventiva, Reprezentantul parchetului a aratat   perseverenta   infractionala  de care  a dat  dovada  inculpatul   subliniata   inclusiv   prin faptul  ca anterior  a mai comis fapte de natura penala  tot pentru savarsirea  unor fapte  similare . In acelasi timp   s-a aratat   ca lasarea   inculpatului  in libertate  prezinta un   pericol  concret  pentru ordinea publica.
Vazand  disp.  art. 148 lit. f Cod procedura penala   instanta constata  ca cerinta  textului  de lege   presupune  existenta   unor probe  ca  lasarea  sa in  libertate  prezinta   un pericol concret   pentru ordinea publica.
Din analiza  dosarului  de urmarire penala   si a propunerii de luare a  masurii  arestarii preventive nu rezulta  care  sunt aceste probe.      Totodata se retine faptul ca inculpatul a intrat in curtea rudelor sale astfel ca pericolul este mult diminuat intrucat acestia il cunosteau foarte bine.
Este   real  ca gradul  de   pericol  social al  faptelor  ce se  sustine  a  fi savarsite  de inculpat exista, dar  scopul   masurii de  preventive  este stabilit  prin raportare  la o anumita  persoana  si la  imprejurarile   concrete  ale unei   cauze penale.  Pericolul social  concret   trebuie  privit   prin circumstantele  concrete   ale  cauzei    si prin rezonanta  ulterioara   comiterii infractiunii.
Analiza textului, evidentiaza si aspectele care se justifica a fi continute in motivarea propunerii respective atat indeplinirea conditiilor prevazute de art. 148 cod proced. penala cat si justificarea interesului urmaririi penale care impune necesitatea acestei masuri.
Daca in cuprinsul propunerii de luare a masurii arestarii preventive, s-a facut referire la cerinta impusa de art. 143 cod procedura penala, privind existenta probelor si indiciilor temeinice privind savarsirea faptei prevazute de legea penala precum si la existenta cazului de arestare prevazut de art. 148 lit. d si f cod proc.pen., nu s-a motivat propunerea de luare a masurii arestarii preventive, in perspectiva interesului urmarii penale, care justifica caracterul necesar al masurii arestarii preventive.
Pe de alta parte omisiunea justificarii interesului luarii masurii arestarii preventive echivaleaza cu lipsa motivarii propunerii de luare a masurii arestarii preventive, deoarece dispozitiile art. 136 alin. 1 cod proced. pen. conditioneaza admisibilitatea acestora de necesitatea asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, ori pentru a se impiedica sustragerea inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei.
  Sub aspectul existentei temeiurilor de fapt care justifica luarea masurii arestarii preventive, in sensul impus de art. 143 alin. 1 cod procedura penala, se impune a se observa ca existenta probelor sau indiciilor temeinice se justifica a fi raportata la fapta prevazuta de legea penala care formeaza obiectul procesului declansat impotriva persoanei vizate prin propunerea de luare a masurii arestarii preventive. Prin prisma dispozitiilor legale, analiza cerintei existentei probelor sau indiciilor temeinice, se impune a fi raportata la infractiunile pentru care s-a pus in miscare actiunea penala, prin ordonanta, iar pentru  cea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice nu se regaseste.
  Se impune a se observa ca din  continutul ordonantei de punere in miscare a actiunii penale, nu rezulta indeplinirea cerintelor esentiale care conditioneaza insasi existenta infractiunii la care am facut referire.
   Fapta persoanei care in public, savarseste acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii, sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbura in alt mod, linistea publica constituie cerintele uneia dintre infractiunile care formeaza obiectul acuzatiei penale si pentru care s-a solicitat luarea masurii arestarii preventive. Continutul infractiunii prevazute de art. 321 cod proced, pen. facand referire la o fapta manifestata in public, iar din analiza probelor nu rezulta fara echivoc aceasta cerinta.  
  Chiar daca inculpatului i se imputa comiterea mai multor infractiuni, aceasta imprejurare nu este suficienta pentru arestarea sa preventiva. De asemenea, nici simplul fapt ca inculpatul mai are condamnari anterioare nu poate justifica luarea masurii arestarii preventive, antecedenta penala in sine neconstituind temei al arestarii preventive, avem in acest sens in vedere faptul ca dispozitiile codului de procedura penala, care prevedeau ca si temei al arestarii recidiva au fost inlaturate.
Relevant este si faptul ca infractiunile savarsite  au fost asa cum s-a aratat mai sus recunoscute , aspect care va avea consecinte atat asupra individualizarii cuantumului pedepsei cat si eventual asupra individualizarii modului de executare a acesteia.
  Tinand cont de interesul public, acela de a fi protejat fata de actele cu caracter antisocial, in raport cu interesul inculpatului de a fi cercetat in stare de libertate, instanta apreciaza ca cel din urma primeaza , cata vreme nu s-a facut , obiectiv vorbind, dovada unei stari iminente de pericol pentru ordinea publica in cazul lasarii in libertate, dar nici dovada ca o alta masura mai putin drastica ce s-ar lua fata de inculpat nu ar avea rezultatul de a-l face pe acesta sa constientizeze consecintele faptelor sale care se circumscriu sferei ilicitului penal, in contextul protejarii intereselor sale in raport cu imprejurarile concrete ale spetei deduse judecatii.
Masura arestarii preventive  a  inculpatului  este cea  mai aspra   dintre  masurile   de  preventive   prevazute  de  legislatia penala  , care se   impune a  fi dispusa  doar  in situatie de exceptie , fiind o  institutie  de   constrangere   ce poate  fi  dispusa   pentru buna desfasurare  a  procesului penal   si  in concret  pentru a-l  impiedica  pe inculpat   sa intreprinda  activitati care  s-ar putea  rasfrange  negativ  asupra desfasurarii  procesului penal.
Avand  in vedere  aceste  aspecte , apreciem   ca regula  este   judecarea inculpatului  in stare de libertate , iar  arestarea  apare ca o  masura  de exceptie   ce poate fi dispusa   doar  cand  sunt indeplinite  conditiile  limitative   prevazute de  art. 148   raportat la art. 143  Cod procedura penala.
Nefiind   indeplinite  conditiile  prevazute  de art. 148  lit.   f Cod procedura penala   instanta  va respinge   propunerea  de  arestare preventiva  a  inculpatului   si va admite   cererea  inculpatului   formulata prin avocat    privind luarea masurii   obligarii  de a nu parasi  localitatea  pentru o durata de  30 de zile,
Dispune punerea de indata in libertate a inculpatului, daca nu este arestat in alte cauze, la expirarea ordonantei de retinere.
        In baza art. 145 alin. 1 ind. 1 si alin. 2 ind. 2 lit. b , c cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasii localitatea, inculpatul,   va respecta urmatoarele obligatii:
- Sa se prezinte la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata ori de cate ori este chemat, 
            -   sa se prezinte la Politia com. H, organ de politie desemnat cu supravegherea, conform programului ce va fi intocmit sau ori de cate ori este chemat,
- sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea Judecatoriei n,
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme,
- sa nu se deplaseze si sa nu se afle in cluburi, baruri, discoteci, restaurante si in orice alte localuri de acest gen in care se consuma bauturi alcoolice,
- sa nu se apropie de persoanele vatamate.              
In  baza art. 145 alin. 2 ind. 2 Cod procedura   penala va atrage   atentia inculpatului   ca, in  caz   de  incalcare cu rea -credinta a  obligatiilor   care  ii revin , se va  lua  fata  de acesta   masura arestarii  preventive.
  In   temeiul art. 192 alin. 3  Cod procedura  penala cheltuielile  judiciare avansate de stat  vor  ramane in sarcina   statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
                                        IN NUMELE LEGII
D I S P U N E  :

  Respinge propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria R, privind arestarea preventiva a inculpatului, fiul lui
          In baza art.149 ind. 1 alin. 12 cod procedura penala, raportat la art. 146 alin. 11 indice 1 cod procedura penala, dispune luarea masurii preventive de a nu parasi localitatea de domiciliu, prev. de art. 136 pct. 1 lit. b cod procedura penala.
           Dispune punerea de indata in libertate a inculpatului, daca nu este arestat in alte cauze, la expirarea ordonantei de retinere.
           In baza art. 145 alin. 1 ind. 1 si alin. 2 ind. 2 lit. b , c cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasii localitatea, inculpatul,   va respecta urmatoarele obligatii:
Sa se prezinte la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata ori de cate ori este chemat, 
            -   sa se prezinte la Politia com. H, organ de politie desemnat cu supravegherea, conform programului ce va fi intocmit sau ori de cate ori este chemat,
- sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea Judecatoriei,
    -   sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme,
     -   sa nu se deplaseze si sa nu se afle in cluburi, baruri, discoteci, restaurante si in orice alte localuri de acest gen in care se consuma bauturi alcoolice,
- sa nu se apropie de persoanele vatamate.               
        In baza art.145 alin. 2 ind. 2 cod procedura penala atrage atentia inculpatului, ca in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii dispuse sau a obligatiilor care ii revin, se va lua fata de el masura arestarii preventive.
Dispune comunicarea prezentei incheieri organelor mentionate de art. 145 alin. 2 ind. 1 cod procedura penala.
 In baza art. 192 alin. 3 cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.
Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare.
Cercetata in camera de consiliu si pronuntata in sedinta publica din 09.07.2009, ora 15.