Daune morale. Conditii de acordare.

Prin sentinta civila nr. 5992/3.06.2005 instanta a respins actiunea ca neintemeiata formulata de reclamantul B A in contradictoriu cu paratul  N C
Prin cererea inregistrata sub nr. 24398/2004, reclamantul B A a solicitat instantei obligarea paratului  N C la plata sumei de 500.000.000 lei , cu titlu de daune morale si publicarea integrala a hotararii definitive de obligare a paratului la plata daunelor morale, pe cheltuiala acestuia, in trei cotidiane centrale si anume," Ziua", " Adevarul"," Evenimentul Zilei".
In fapt s-a aratat ca in cadrul emisiunii ,, Miezul problemei electorale", difuzata de postul de televiziune N TV, paratul a facut o serie de afirmatii nefondate la adresa reclamantului, afirmatii care au afectat grav prestigiul profesional si moral, demnitatea si onoarea acestuia, discreditandu-l in fata cercului de prieteni, a partenerilor de afaceri si a opiniei publice.
In drept reclamantul si-a intemeiat actiune pe dispozitiile art. 998-999, art. 30 alin. 3 si 8 din Constitutia Romaniei reviyuita, art.54 din  Decretul 31/51.
Paratul, legal citat, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
Analizand ansamblul probatoriu administrat in cauza instanta a retinut urmatoarele:
In cadrul emisiunii "Miezul problemei electorale - Triadele din politica", paratul alaturi de moderatorul emisiunii si de un alt jurnalist, a  purtat o discutie care a avut ca principal subiect moralitatea si credibilitatea clasei politice in general si a unor oameni politici enumerati in cadrul emisiunii de fiecare dintre cei 2 invitati.
In contextul general al conversatiei despre politicieni si legaturile acestora cu diverse alte persoane, a fost  mentionat numele reclamantului atat de parat, cat si de celalalt invitat la emisiune.
Audierea casetei video de catre instanta, a permis acesteia sa se convinga in mod nemijlocit de cuvintele pe care le-a folosit paratul la adresa reclamantului.
Acestea nu au un caracter calomnios, asa cum sustine reclamantul. Paratul a fost extrem de precaut in  folosirea cuvintelor cu referire expresa la reclamant.
Singurul cuvant care s-ar putea situa dincolo de limitele precautiei mai sus amintite este termenul ,, smecher". Totusi acest termen , nu are  o conotatie exclusiv peiorativa si in nici un caz nu poate justifica tulburarea reclamantului si, cu atat mai putin pretentia acestuia pentru suma de 500.000.000 lei vechi. Vizionand caseta instanta si-a format convingerea conform careia nu cuvintele spuse de parat la adresa reclamantului i-au creat acestuia suferinta psihica si fizica despre  care au relatat martorii audiati in cauza, ci mai curand caracterul discutiei generale in contextul caruia a fost pronuntat si numele sau. Conversatia celor 2 invitati, mediata de moderatorul postului de televiziune N TV, a plasat in mod vizibil pe o parte a membrilor clasei politice in sfera promiscuitatii, fiind aduse frecvent acuzatii de coruptie.
Este de subliniat in acest context ca paratul nu a formulat nici o acuzatie directa sau indirecta la adresa reclamantului, simpla alaturare a acestuia de alte nume de politicieni sau oameni de afaceri, neputand conduce la deteriorarea imagini sale politice.  Cel putin pana la proba contrara, alaturarea numelui reclamantului de cel al fostului prim - ministru Adrian Nastase sau al lui Adrian Sarbu, calificati drept  ,, desteptii si  protipendada Romaniei nu sunt de naturra a leza demnitatea si onoarea reclamantului, cata vreme nici una din  personalitatile mai sus enumerate nu fac obiectul unor anchete penale sau altor investigatii care sa puna la  indoiala probitatea lor morala.
Dreptul la libera exprimare, ocrotit de Constitutia Romaniei prin art. 30 si garantat de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cunoaste o interpretare extensiva in cazul jurnalistilor. Acestia, in exprimarea unor opinii sau pentru a aduce la cunostinta publicului anumite informatii de interes public, pot folosi figuri de stil, comparatii, hiperbole sau orice alta modalitate pentru a da discursului acea nota de captatio benevolentiae din partea auditorului. Discursul unui jurnalist, si parat nu face nici o exceptie, trebuie sa fie expresiv, pentru a atrage atentia publicului.
Informatia furnizata trebuie sa fie exacta, precisa si riguros verificata, dar trebuie, in aceeasi masura sa imbrace o forma lingvistica atractiva. Uneori aceasta forma poate deveni insinuanta. Insinuarea este o forma de sugestie subtextuala, subinteleasa care nu poate fi condamnata. Ingeniozitatea exprimarii, expresivitatea textului si a subtextului sunt mijloacele pe care le exploateaza orice jurnalist profesionist.
In pledoaria sa, aparatorul reclamantului a facut referire la ceea ce paratul prin disccursul sau a sugerat publicului cu privire la reclamant. Sugestia ramane un mesaj subtextual, subinteles, echivoc si nesigur. Sugestia nu are un suport material. Prin ea se speculeaza diferitele acceptiuni ale cuvintelor si mai ales modul in care publicul le percepe, modalitatea direct influentata de gradul de educatie a acestuia.
Discursul paratului intr- adevar sugestiv, dar nu vehement. Concluzia ce se poate trage este aceea ca paratul nu il pretuieste in mod deosebit pe reclamant. Dar nici nu poate fi obligat sa o faca. Ironia exprimarii, sesizata si punctata de aparatorul reclamantului si mai ales sugerarea a ceea ce ramane nespus, sunt modalitati ale dreptului de exprimare folosite de un profesionist al comunicarii. Unul care nu jigneste, dar sugereaza, nu acuza dar nu disculpa. Toate aceste aspecte contureaza  continutul dreptului la exprimare al unui jurnalist.
Sensibilitatea reclamantului a fost fara indoiala afectata de folosirea numelui sau intr-un context de anatemizare a clasei politice romanesti si mai ales a acelei parti aflate la guvernare in momentul difuzarii emisiunii. Atat timp cat contextului general defavorabil nu i se adauga existenta unor acuzatii directe exprimate care sa aduca atingere reputatiei reclamantului, acesta nu poate solicita instantei sa condamne atitudinea paratului, care s-a situat in limitele unei prudente sugestive.
Din aceasta perspectiva, interventiile celui de- al doilea invitat, de asemenea jurnalist de profesie a exprimat mult mai direct unele opinii care pot suscita interesante discutii cu referire la respectarea demnitatii si  a dreptului la imagine a oricarei persoane.