Culpa medicala
(Sentinta penala nr. - din data de 01.06.2011 pronuntata de Judecatoria Suceava)Prin sentinta civila nr. 2011 instanta a dispus urmatoarele: 1. Condamna inculpata ww, la o pedeapsa de 20.000 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta si sanctionata de art.184 alin.2 si 4 C.pen. cu aplicarea art.74 lit.a C.pen. si a art.76 lit.e C.pen.In baza art. 81 alin. 1 si 2 C.pen. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei.In temeiul art. 82 C.pen. stabileste un termen de incercare de 1 an ( un an).Potrivit art. 359 alin. 1 C.p.p. atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 si 84 C.pen. privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.2.Condamna inculpatul ww., la o pedeapsa de 4(patru) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta si sanctionata de art.184 alin.2 si 4 C.pen. cu aplicarea art.74 lit.a C.pen. si a art.76 lit.e C.pen.Aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art.64 lit. a, teza a doua, lit. b si lit. c, respectiv dreptul de a exercita profesia de medic, C.pen., pe durata si in conditiile prevazute de art.71 C.pen.In baza art. 81 alin. 1 si 2 C.pen. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei.In temeiul art. 82 C.pen. stabileste un termen de incercare de 2 ani( doi ani) si 4 luni(patru luni), termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani.In temeiul art. 71 alin. 5 C.pen. suspenda executarea pedepselor accesorii.Potrivit art. 359 alin. 1 C.p.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si 84 C.pen. privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.Recalifica exceptia lipsei calitatii procesuale pasive partii responsabile civilmente formulata de aceasta si exceptia lipsei procesuale invocate de catre X ca fiind aparari de fond.In temeiul art.346 alin.1 C.p.p. raportat la art.14 C.p.p., art.999 C. civ., si a art.49, 50, 55 din Legea nr.136/1995 admite in parte actiunea civila formulata de partea civila M.L. C.Stabileste pentru inculpata ww. un grad de culpa de 30% si pentru inculpatul D.D. un grad de culpa de 70% in producerea rezultantului socialmente periculos.Obliga X, in calitate de asigurator al inculpatei si al partii responsabile civilmente Spitalul Judetean de Urgenta B, la plata catre partea civila ww. a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale aferente gradului de culpa al inculpatei ww.Obliga Y, in calitate de asigurator al inculpatului, la plata catre partea civila ww. a sumei de 75.000 euro cu titlu de daune morale aferente gradului de culpa al inculpatului ww.Obliga X, in calitate de asigurator al partii responsabile civilmente Spitalul Judetean de Urgenta B, la plata catre partea civila ww. a sumei 140.000 euro daune morale aferente gradului de culpa al inculpatului ww.(partea vatamata nu va incasa mai mult de 140.000 euro cu titlu de daune morale aferente gradului de culpa a inculpatului ww).Respinge celelalte pretentii ale partii civile ww. ca neintemeiate.In temeiul art.346 alin.1 C.p.p. raportat la art.14 C.p.p., art.999 C. civ., si a art.49, 50, 55 din Legea nr.136/1995 admite actiunile civile formulate de partile civile Spitalul Clinic de Urgenta A, si a Spitalul Clinic de Urgente B, si, in consecinta: Obliga X, in calitate de asigurator al inculpatei, la plata catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta A a sumei de 1418, 86 lei si catre partea civila Spitalul Clinic de Urgente B a sumei de 154,5 lei.Obliga Y, in calitate de asigurator al inculpatului, la plata catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta A a sumei de 3310,678 lei si catre partea civila Spitalul Clinic de Urgente B a sumei de 360,53 lei. Obliga Y, in calitate de asigurator al partii responsabile civilmente Spitalul Judetean de Urgenta B, la plata catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta A a sumei de 4729,54 lei si catre partea civila Spitalul Clinic de Urgente B a sumei de 515,03 lei ( in total partile civile nu vor incasa de la toti asiguratori mai mult de 4729,54 lei - Spitalul Clinic de Urgenta A si de 515, 03 lei - Spitalul Clinic de Urgente C).In temeiul art.193 alin.4 si alin.6 C.p.p. obliga inculpata R.E., in solidar cu partea responsabila civilmente Spitalul Judetean de Urgenta B, sa plateasca partii civile M.L.C. suma de 300 lei reprezentand cheltuieli judiciare respectiv onorariu aparator.In temeiul art.193 alin.4 si alin.6 C.p.p. obliga inculpatul ww., in solidar cu partea responsabila civilmente Spitalul Judetean de Urgenta B,, sa plateasca partii civile ww. suma de 700 lei reprezentand cheltuieli judiciare respectiv onorariu aparator.In baza art. 191 alin. 2 si 3 C.p.p. obliga inculpata ww., in solidar cu partea responsabila civilmente Spitalul Judetean de Urgenta B, la plata sumei de 2000 lei reprezentand cheltuieli judiciare catre stat din care suma de 400 lei reprezinta cheltuieli din faza de urmarire penala.In baza art. 191 alin. 2 si 3 C.p.p. obliga inculpatul ww., in solidar cu partea responsabila civilmente Spitalul Judetean de Urgenta B, la plata sumei de 2000 lei reprezentand cheltuieli judiciare catre stat din care suma de 400 lei reprezinta cheltuieli din faza de urmarire penala.
Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Suceava din data de, intocmit in dosarul nr., s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatei ww. pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 alin. 2,4 Cod penal precum si scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului ww pentru aceeasi infractiune, vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 alin. 2, 4 C. pen., intrucat ii lipseste un element constitutiv si anume vinovatia sub forma culpei.
Cauza a fost inregistrata initial pe rolul instantei la data de
In fapt, s-a retinut in cuprinsul actului de sesizare al instantei ca la data de 25.06.2004 partea vatamata ww. a fost internata la Spitalul Judetean B, unde aceasta s-a prezentat intrucat prezenta simptome de nastere prematura, sarcina sa fiind in saptamana 35.
A doua zi, la data de 26.06.2004, pacienta a prezentat dilatatie si intrucat aceasta nu era suficienta, iar travaliul nu incepuse sa se declanseze, i s-a administrat medicatia necesara declansarii acesteia, respectiv Citothec fiola, de catre inculpatul ww., care era medic de garda la Sectia Obstetrica Ginecologie. In jurul orelor 14,00, dilatatia si pozitionarea fatului fiind corespunzatoare, partea vatamata a fost mutata in sala de nasteri, unde a fost asistata de inculpatul ww. - medic de garda si inculpata R.E. - in calitate de moasa, ajutati de asistenta ww., fiind prezente si doua cadre medicale din Sectia Neonatologie, respectiv dr. ww. si asist. ww.
Din momentul in care partea vatamata a fost introdusa in sala de nasteri, starea sa de agitatie, fireasca in asemenea situatii, s-a amplificat, facand dificila colaborarea cu cadrele medicale, aspect care reiese din declaratiile martorelor ww., ww. si ale celor doi invinuiti.
Intrucat fatul era deja angrenat in procesul nasterii iar expulzia sa intarzia, in conditiile unei colaborari dificile cu partea vatamata, inculpatul ww. a decis sa se ocupe personal de aceasta pentru a o controla si dirija miscarile, fiind necesara chiar imobilizarea acesteia, asa cum reiese din declaratiile celor doi inculpati si ale martorelor mentionate, iar inculpata R. E. sa efectueze epiziotomia pentru usurarea expulziei, activitate care era si este in competentele unei moase, invinuitul asistand nasterea pe toata durata acesteia.
Partea vatamata a fost externata la data de 29.06.2004, din foaia de observatie reiesind ca aceasta are o stare generala buna, este afebrila, cu uter in retragere.
La data de 04.07.2004 sau de 05.07.2004, nu s-a putut stabili cu exactitate, la domiciliul partii vatamate din mun. a fost chemata martora ww., asistent medical, pentru a scoate firele cu care a fost cusuta epiziotomia efectuata, martora observand, in momentul in care a scos al treilea fir, ca au inceput sa fie eliminate materii fecale, motiv pentru care a incetat operatiunea indrumand-o pe mama partii vatamate sa se prezinte de urgenta la un medic.
Martora a fost solicitata intrucat partea vatamata se simtea rau, impunandu-se astfel deplasarea sa la domiciliul pacientei, martora constatand ca aceasta nu evolueaza corespunzator, respectiv ca nu se prezinta in parametrii normali, doar atunci cand a inceput sa piarda materii fecale ca urmare a extragerii celui de al treilea fir.
La data de 05.07.2004 partea vatamata a fost vizitata la domiciliu de medicul de familie ww., chemata de mama sa, care a consultat-o, constatand ca la nivelul cicatricei de epiziotomie se evidentiau materii fecale amestecate cu sange, motiv pentru care a fost trimisa la medicul ginecolog ww., care i-a acordat primele ingrijiri si i-a recomandat internarea la Spitalul Judetean B, medicului relatandu-i-se, conform declaratiei sale ca nu au fost probleme la externare, acestea intervenind la domiciliu.
La Spitalul Judetean B partea vatamata a fost internata la data de 05.07.2004 cu diagnosticul "plaga perineala suprainfectata, stare lipotinica", fiind externata la data de 07.07.2004 cu diagnosticul "plaga perineala suprainfectata cu interesarea sfincterului anal", dispunandu-se transferul la Spitalul C, unde a fost internata la data de 08.07.2004 cu diagnosticul "fistula recto-vaginala postpartum", iar la data de 09.07.2004 a fost supusa unei interventii chirurgicale practicandu-se anus lateral iliac stang.
La data de 14.10.2004 partea vatamata a fost internata la Spitalul Clinic de Urgenta A cu diagnosticul "fistula recto-vaginala, cicatrice post operatorie stenozanta a sfincterului anal extern", fiind supusa unei interventii chirurgicale la data de 21.10.2004 pentru diagnosticul "fistula recto-vaginala, cicatrice post operatorie stenozanta a sfincterului anal extern, ruptura de perineu cu rectocel", apoi externata la data de 02.11.2004.
Partea vatamata a fost reinternata la acelasi spital in perioada 10.01.2005 -02.02.2005 cu diagnosticul "anus iliac stang temporar in continuitate dupa fistula recto-vaginala operata", la data de 25.01.2005 intervenindu-se chirurgical pentru desfiintarea colostomei si efectuarea colocoloanastomozei terminale.
La data de 18.08.2004 partea vatamata s-a prezentat la S.M.L. unde fiind examinata s-a constatat ca prezinta anus contra naturii iar in urma analizei actelor medicale prezentate de aceasta, data fiind contradictia dintre diagnosticul stabilit de Spitalul Judetean B si Spitalul Clinic de Urgenta C documentatia a fost inaintata I.M.L pentru stabilirea diagnosticului si a corectitudinii conduitei chirurgicale (f.60).
La data de 13.10.2005 partea vatamata a fost examinata la I.M.L., unde a relatat imprejurarile in care a nascut si ca la data de 30.06.2004 a prezentat primele simptome ale incontinentei sfincteriene anale, precum si toate inscrisurile medicale, constatandu-se ca aceasta a prezentat in luna iunie 2004 plaga perineala, cel mai probabil cu interesarea sfincterului anal, dupa nastere pe cale naturala cu epiziotomie, complicata in evolutie cu fistula recto-vaginala, stenoza anala cicatriciala si incontinenta sfincterului anal.
Prin raportul de expertiza medico legala traumatologica nr. emis de I.ML. la data de 17.10.2005 s-a concluzionat ca leziunile partii vatamate au necesitat pentru vindecare 200 - 210 zile ingrijiri medicale, aratandu-se ca stabilirea legaturii de cauzalitate dintre prestatia medicala si complicatiile ulterioare nasterii este de competenta Comisiei de Avizare si Control a Actelor Medico-Legale din cadrul, comisie care prin avizul nr. din data de a avizat concluziile raportului de expertiza medico-legala mentionat, stabilind ca intre manopera efectuata si complicatia survenita, respectiv intre epiziotomie si fistula rectovaginala postpartum exista legatura de cauzalitate
Comisia Superioara de Medicina Legala din cadrul I.N.M.L. a verificat si avizat raportul de expertiza mentionat, precum si avizul Comisiei de Avizare si Control, precizand prin avizul nr. din data de, ca nu exista nici o legatura intre scoaterea firelor si instalarea fistulei, aratand ca aceasta ar fi putut fi provocata de trecerea unui fir prin mucoasa rectala, fiind precizat de asemenea, si faptul ca infectia perineala poate fi propagata de flora vaginala si vecinatatea rectului
Impotriva solutiei de scoatere de sub urmarire a invinuitului ww. data in Rechizitoriul nr. au formulat plangere partea vatamata ww si inculpata ww.
Prin incheierea de sedinta din data de 20 noiembrie 2009 pronuntata in dosarul nr. xxs Judecatoria Suceava, in baza art. 2781 alin. 8 lit. c) C.p.p., s-au admis plangerile conexate formulate de petentele ww. si ww. impotriva dispozitiei prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Suceava data prin rechizitoriul dat la in dosarul nr. de scoatere de sub urmarire penala a intimatului ww. mentinuta prin rezolutiile prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava nr. din si nr. din, toate emise in acelasi dosar nr., s-a desfiintat dispozitia de scoatere de sub urmarire penala precum si rezolutiile sus-mentionate, si s-a retinut cauza spre judecarea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 184 alin. 2 si 4 C. pen., inculpat fiind ww.
In urma abtinerii judecatorului care a admis plangerea formulata de petentele ww. si ww., cerere ce a fost admisa, dosarul nr. al Judecatoriei Suceava a fost reinregistrat sub numarul. Totodata, acelasi judecator s-a abtinut de la judecarea cauzei nr. privind savarsirea de catre inculpata ww. a infractiunii prev. de art.184 alin.2 si 4 C.pen., parte vatamata fiind ww., cerere ce a fost admisa.
Dosarul al Judecatoriei Suceava a fost reinregistrat sub numarul la data de.
Prin incheierea de sedinta din data de data in prezentul dosar, in temeiul dispozitiilor art. 34 lit.d C.p.p., s-a dispus conexarea dosarului nr. la dosar nr. apreciindu-se ca cei doi inculpati trebuie judecati impreuna avand in vedere ca infractiunile pentru care sunt cercetati provin din aceeasi fapta.
In cadrul cercetarii judecatoresti, in temeiul principiilor garantarii dreptului la aparare si contradictorialitatii, potrivit art. 322 si urmatoarele C.p.p. instanta a procedat la audierea inculpatei ww. care a declarat ca medicul este cel care a administrat citotecul si la indicatia lui dupa aproximativ o ora i-a cerut sa-i administreze mialgin si atripina cate o fiola intramuscular. La ora 14 partea vatamata avea dureri foarte dese la un interval de 1-2 minute intre ele avea contractii care durau 50-60 de secunde. La ora 8.30 dimineata medicul ii spusese ca se va ocupa personal de nastere si toate medicamentele si actiunile pe care le-a facut au fost sub indrumarea lui. In momentul in care pacienta a fost urcata pe masa de expulzie nu se mai putea nimeni intelege cu ea. In momentul in care pacienta a devenit agitata, medicul s-a dus in partea stanga a acesteia sa o asiste si i-a ordonat sa se imbrace pentru a asista ea aceasta nastere. Pacienta nu statea deloc, tipa ingrozitor iar medicul a impins-o pe burta pentru a grabi expulsia fatului. I s-a ordonat sa faca epiziotomia(taierea perimeului lateral in dreptul orei 7). A efectuat aceasta operatiune in prezenta si la indicatiile medicului. In timpul expulziei pacienta a muscat medicul intr-o parte iar doctorul dupa ce a fost muscat a iesit din salon cerandu-i sa continue ea. Dupa ce medicul a plecat, s-a ocupat de pacienta, timp in care acesta se misca si a fost tinuta de colegele ei. A reusit sa coase rupturile, a cusut chiar si la suprafata, punctele de sutura erau la 1 cm intre ele cu fire separate. I-a administrat pacientei medicamente pentru a nu sangera si apoi aceasta a fost transferata in lehuzia imediata. Doctorul a revenit dupa aproximativ doua ore, l-a vazut discutand cu pacienta dar nu si examinand-o din punct de vedere medical. A doua zi a verificat partea vatamata si nu a remarcat prezenta vreunei inflamatii la nivelul cusaturilor si nici aceasta nu i-a spus ca ar durea-o. In data de 29.06.2004 a venit la spital la o ruda si a vazut ca pacienta ww. este externata, a ramas mirata si a intrebat-o daca este bine, repetandu-i totodata si indicatiile cu privire la toaletare. Nasterea pacientei ww. a fost una atipica. Toate operatiunile pe care le-a facut pacientei ww., respectiv taierea si coaserea, trebuie facute, in cazul unei nasteri atipice de catre medic, nu de asistente sau moase. La nasterile normale moasele sunt cele care fac aceste operatiuni. In momentul in care medicul a fost muscat de catre pacienta, s-a enervat si a injurat. In mod normal o pacienta este tinuta in spital 5 zile daca are o evolutie normala. Procedura este ca dupa ce o pacienta este dusa in lehuzia imediata, medicul sa verifice plaga si daca sangereaza sau nu dar in cazul pacientei M.C. nu s-a intamplat asa. Medicul ww. nu a cerut ajutorul altor medici si se obisnuieste sa se ceara acest ajutor in momentul in care creste tensiunea si pacienta trebuie dupa in sala de operatie. Medicul a racnit la ea si i-a cerut sa taie pacienta.
Initial inculpatul ww. nu a vrut sa dea declaratie in cauza dar apoi a revenit si in sedinta de judecata din 23.02.2011 a fost audiat de catre instanta. Inculpatul a aratat, in esenta, ca travaliul a decurs normal, dilatatia era completa in momentul in care pacienta a fost urcata pe masa de operatie. Nu a putut face sedarea partii vatamate pentru ca sedare nu se face pe masa de operatie. Dupa ce a pus pacienta pe masa de expulzie colaborarea a fost dificila. Partea vatamata nu statea si din acest motiv i-a spus moasei sa asiste nasterea iar el trebuia sa dirijeze expulzia fatului.(_) A stat in sala de nasteri pana dupa nasterea copilului si dupa ce acesta a fost preluat de asistenta de medic a plecat din sala fiind solicitat in alta parte. Cand s-a intors in sala, dupa 20-25 de minute, a constatat ca toata nasterea fusese rezolvata, inclusiv sutura, placenta fusese eliminata si pacienta cusuta. Partea vatamata nu s-a plans in zilele urmatoare ca ar fi avut dureri.
A fost audiata si partea vatamata ww.
De asemenea, au fost audiati martorii wwwwww.
Fiind declarata terminata cercetarea judecatoreasca, conform art.339 alin.(2) din C.p.p., analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca situatia de fapt mai sus prezentata este sustinuta de coroborarea mijloacelor de proba astfel:
In fapt, in anul 2004 partea vatamata ww., avea 26 de ani, si era insarcinata cu primul copil fiind supravegheata in timpul sarcinii de catre medicul de familie, martora ww.
In data de 25.06.2004, partea vatamata ww. s-a internat la Spitalul Judetean B intrucat prezenta simptome de nastere prematura, sarcina fiind in saptamana 35.
In data de 26.06.2004 iar a doua zi, partea vatamata a prezentat dilatatie si intrucat aceasta nu era suficienta, iar travaliul nu incepuse sa se declanseze, i s-a administrat medicatia necesara declansarii acesteia, respectiv o pastila Citothec de catre inculpatul ww., care era medic de garda.
Din declaratiile partii vatamate instanta retine ca partea vatamata avea dureri puternice si a solicitat atat medicului, inculpatul ww., cat si personalului medical sa o ajute pentru ca nu mai suporta
In jurul orelor 14, intrucat dilatatia si pozitionarea fatului era corespunzatoare, partea vatamata a fost mutata in sala de nasteri, unde a fost asistata de inculpatul ww. - medic de garda si de inculpata ww. - in calitate de moasa.
Cei doi inculpati erau asistati de asistenta ww., fiind prezente si doua cadre medicale de la Sectia Neonatologie, dr. ww. si asistent ww.
In momentul in care partea vatamata ww. a fost introdusa in sala de nasteri, fara se i se administreze vreun anestezic, starea de agitatie a acesteia, fireasca in asemenea situatii, s-a amplificat, facand dificila colaborarea cu cadrele medicale, inclusiv cu inculpatii.
Urcata pe masa de nasteri partea vatamata nu a ascultat de indicatiile medicului si ale moasei si intrucat fatul era deja angrenat in procesul nasterii, iar expulzia sa intarzia, inculpatul ww. a decis sa se nu se ocupe personal de efectuarea epiziotomiei si a epiziorafiei, asa cum initial i-a spus inculpatei ww. ca o va face si cum era normal in cazul nasterilor atipice, ci s-a pozitionat in laterarul partii vatamate, partea stanga, pentru a o controla si dirija miscarile.
Inculpatul i-a ordonat atunci inculpatei ww. sa se imbrace pentru se ocupa ea de nastere si sa efectueze epiziotomia pentru usurarea expulzia.
Pentru a usura expulzia fatului, inculpatul ww a apasat-o partea vatamata ww. pe burta in mod puternic.
In momentul expulziei fatului partea vatamata a intors capul si a muscat inculpatul.
In momentul in care inculpatul ww. a fost muscat de partea vatamata, acesta a injurat si a parasit sala de nasteri ordonandu-i inculpatei ww. sa se ocupe de restul nasterii.
Dupa expulzia fatului, inculpata ww. i-a spus partii vatamate sa se linisteasca pentru ai face o injectie si sa o coase.
Partea vatamata a continuat sa se miste pe masa de nasteri si in aceste conditii, inculpata R.E., a practicat epiziorafia, fara ca inculpatul sa revina in sala de nasteri pana la finalul operatiunilor.
Dupa ce s-a realizat sutura partilor moi, partea vatamata ww. a fost transferata in lehuzia imediata, unde conform declaratiilor inculpatei, inculpatul a mers si a vorbit cu pacienta dar nu a controlat-o din punct de vedere medical pentru a verifica cum au fost realizata epiziorafia de catre ww.
In ziua urmatoare, partea vatamata a informat inculpatul ca o doare dar, pentru ca nu a spus ca "nu s-a plans in mod deosebit" conform declaratiilor inculpatului, si i-a spus ca este normal sa o doara pentru ca a nascut si nu a verificat de ce o doare.
Partea vatamata s-a plans si unei asistente, care venise sa o ajute cu toaleta intima, despre faptul ca o doare dar acesta a ingnorat-o fiind nemultumita de faptul ca dupa ce a facut atata scoala este nevoita sa ajute la toaletarea pacientilor.
In data de 28.06.2004, in momentul in care medicii partii responsabile civilmente au venit la vizita mare, medicul dr. ww, a carei pacienta era, a facut-o nesimtita si a certat-o pentru ca a muscat medicul care a asistat-o la nastere.
A doua zi, respectiv la data de 29.06.2004, partea vatamata a fost externata desi conform chiar declaratiei inculpatei se obisnuia ca o lehuza sa fie tinuta sub observatie cinci zile, din foaia de observatie a lui ww. reiesea insa ca aceasta are o stare generala buna, este afebrila, cu uter in retragere.
Dupa ce a ajuns la domiciliul sau din mun. familia partii vatamate a anuntat cabinetul medicului de familie ca ww. s-a externat si un cadru medical a venit acasa pentru a verifica starea in care se gaseste copilul.
Pentru ca partea vatamata incepuse sa se simta tot mai rau, familia partii vatamate a luat legatura cu o moasa de la maternitatea din mun., respectiv cu martora ww., si i-a solicitat sa-i scoata firele cu care era cusuta epiziotomia.
Martora ww. a fost de acord si, in momentul in care a inceput sa scoata firele, la al treilea fir, a observat ca odata cu firele iesea si materie fecala.
Vazand acest lucru, martora ww. s-a oprit din a scoate firele si a intrebat de partea vatamata cine se ocupa de ea. ww. a luat legatura cu mama partii vatamate ww. si i-a solicitat ca fiica sa sa se prezinte de urgenta la medic.
Initial, partea vatamata nu s-a prezentat la medic dar la insistentele martorei ww. si pentru ca se simtea in continuare rau a mers la Spitalul mun. Radauti, unde a fost primita de catre medicul ginecolog ww. Partea vatamata primise trimitere de la medicul de familie pentru a se prezenta la medicul specialist.
Medicul medicul ginecolog ww. i-a acordat partii vatamate primele ingrijiri si a recomandat internarea la Spitalul Judetean B.
Partea vatamata a fost internata in Spitalul Judetean de Urgenta B la data de 05.07.2004 cu diagnosticul "plaga perineala suprainfectata, stare lipotimica", fiind externata la data de 07.07.2004 cu diagnosticul "plaga perineala suprainfectata cu interesarea sfincterului anal", dispunandu-se transferul la Spitalul C, unde a fost internata la data de 08.07.2004 cu diagnosticul "fistula recto-vaginala postpartum", iar la data de 09.07.2004 a fost supusa unei interventii chirurgicale practicandu-se anus lateral iliac stand.
Cat timp, partea vatamata a stat internata in Spitalul Judetean de Urgenta B a fost sub supravegherea inculpatului ww., care pentru a impiedica pierderile de materii fecale pe anus a introdus in rect mese de fasa, ce nu a avut nicio justificare din punct de vedere medical ci din contra era de natura sa agraveze leziunile asa cum rezulta din avizul nr. al Comisiei Superioare de Medicina Legala din cadrul IML .
La data de 07.07.2004 partea vatamata ww. a fost externata din Spitalul Judetean de Urgenta B cu diagnosticul "plaga perineala suprainfectata cu interesarea sfincterului anal", dispunandu-se transferul la Spitalul C, unde a fost internata la data de 08.07.2004 cu diagnosticul "fistula recto-vaginala postpartum".
La data de 09.07.2004 ww. a fost supusa unei interventii chirurgicale practicandu-se anus lateral iliac stand.
Ulterior, la data de 14.10.2004, partea vatamata ww. a fost internata la Spitalul Clinic de Urgenta A cu diagnosticul "fistula recto-vaginala, cicatrice postoperatorie stenozanta a sfincterului anal extern", fiind supusa unei noi interventii chirurgicale la data de 21.10.2004 pentru diagnosticul "fistula recto-vaginala, cicatrice postoperatorie stenozanta a sfincterului anal extern, ruptura de perineu cu rectocel" si a fost externata la data de 02.11.2004.
In acelasi spital, partea vatamata a fost reinternata in perioada 10.01.2005-02.02.2005 cu diagnosticul "anus iliac stand temporar in continuitate dupa fistula recto-vaginala operata".
La stabilirea situatiei de fapt mai sus expuse, instanta a avut in vedere declaratiile partilor in limitele prevazute de art. 69 si art. 75 Cod procedura penala declaratiile date de martorii audiati in cauza si inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Astfel, fiind audiat in faza de urmarire penala, inculpatul ww. a declarat ca la ora 14 a datei de 26 iunie 2004, dupa declansarea travaliului, in urma examinarii partii vatamate s-a constatat ca dilatatia este completa, iar in timpul nasterii s-a luat decizia practicarii epiziotomiei. Din momentul in care s-a urcat pe masa de expulzie, colaborarea dintre intreg personalul aflat in sala de nastere si gravida s-a facut cu mare dificultate, gravida nemaiascultand nicio indicatie, desi i s-a explicat in mai multe randuri ce are de facut pentru a nu prelungi perioada de expulzie si a nu afecta fatul. Desi se hotarase sa asiste el nasterea, a rugat-o pe moasa sa faca acest lucru din cauza comportamentului total neadecvat al gravidei care pe masa de expulzie a inceput sa dea din maini si din picioare, fiind nevoie de trei cadre medicale sa o tina in pozitia corespunzatoare nasterii. (_) In timpul uneia dintre contractii, gravida a sarit si l-a muscat de abdomen, el fiind plasat in stanga ei pentru a ajuta la expulzie, gest pentru care ulterior si-a cerut scuze in mod repetat, declarand rusinata ca nu si-l poate explica. Toate aceste amanunte, gravida nu le-a mentionat niciodata. Pentru usurarea expulziei, fiind vorba si despre un perineu inalt rigid, s-a practicat dupa anestezia locala epiziotomia profilactica obligatorie in cazul nasterilor premature, de catre moasa, la indicatia si in prezenta sa. (_) Pentru a lamuri cele afirmate in reclamatie si anume ca a fost taiata ca sa poata naste, a precizat inca o data ca nasterea nu poate avea loc daca dilatatia nu a fost completa, iar epiziotomia se practica in sensul usurarii expulziei, a prevenirii ruperii de parti moi si a protejarii craniului fetal.
Din aceeasi declaratie a inculpatului, reiese ca a parasit sala de nasteri dupa ce expulzia fatului a avut loc, si ca acesta a plecat in sectorul ginecologic unde i se solicitase in timpul nasterii de catre o asistenta sa vada un caz, iar atunci cand a revenit, a constatat ca toate procedurile legate de nastere au fost terminate - respectiv expulzia placentei, controlul partilor moi (vagin, col), sutura colului pe comisuri, fiind vorba de un col nepregatit pentru nastere s-a inregistrat o ruptura pe comisuri de 2 cm care s-a suturat, si epiziorafia, toate aceste proceduri fiind efectuate de moasa, o moasa cu experienta de 35 de ani, si care nu i-a declarat invinuitului ca ar fi inregistrat vreo dificultate in efectuarea suturilor. Ulterior, dupa externarea partii vatamate, atunci cand aceasta a revenit la Spitalul Judetean B la data de 5 iulie, a constatat ca partea vatamata prezenta o plaga perineala prin care pierde materii fecale practicat toaletarea plagii, aplicarea de mesa locala si administrarea unei perfuzii cu glucoza, vitamine si antibiotice, indrumand pacienta spre un chirurg, explicand membrilor familiei acesteia ca este vorba despre o complicatie, in finalul declaratie medicul apreciind ca nu se poate imputa niciunui cadru medical vinovatia pentru complicatia aparuta care a survenit din cauze medicale, putand fi amplificata ca pacienta nu a respectat conduita totala, respectiv toaleta si igiena locala, scoaterea firelor in mediu spitalicesc si evitarea constipatiei.
In faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul ww. a aratat ca partea vatamata avea o dilatatie completa, dupa un travaliu de sase ore care a decurs in mod normal. Sedarea partii vatamate nu a fost posibila intrucat acest lucru nu se face pe masa de expulzie. Dupa ce a pus pacienta pe masa de expulzie colaborarea cu aceasta a fost una dificila si din acest motiv i-a spus moasei sa asiste la nastere pentru ca el trebuia sa dirijeze expulzia. A stat in sala de nastere pana dupa ce s-a nascut copilul si dupa ce acesta a fost preluat de asistenta si de medicul specialist a plecat si el din sala fiind solicitat de o alta asistenta pentru a opri o hemorogie.
Din coroborarea celor doua declaratii rezulta, fara dubiu, ca inculpatul ww. recunoaste ca a dat indicatia de efectuare a epiziotomiei, aspect care se coroboreaza perfect cu declaratia inculpatei ww., aceasta din urma confirmand si episodul in care partea vatamata l-a muscat pe medic de abdomen.
Totusi declaratia inculpatei ww. nu se coroboreaza cu depozitia inculpatului in sensul ca acesta ar fi parasit sala de nasteri pentru analiza unui caz ce-i fusese semnalat in timpul nasterii partii vatamate, ci din declaratiile date de inculpata ww. reiese ca dupa expulzia fatului si muscarea sa de catre partea vatamata, dr. ww. a injurat si a parasit sala de nasteri fiind foarte suparat de comportamentul neadecvat al gravidei, indicandu-i moasei sa execute manevrele necesare terminarii nasterii.
Din declaratia inculpatei ww data in faza de cercetare judecatoreasca rezulta ca a executat toate operatiunile sub indrumarea inculpatului. Nasterea partii vatamate a fost una atipica iar in cazul acestor nasteri epiziotomiei si a epiziorafiei se efectueaza de catre medic si doar in cazul nasterilor normale aceste operatiuni se fac de catre moase.
Din avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala din instanta retine ca partea vatamata, partea vatamata ww. a prezentat fistula recto-vaginala consecutiva epiziotomiei-rafiei practicate cu ocazia nasterii pe cale vaginala din 26.06.2004, si ca fistula recto-vaginala a survenit ca o consecinta a evolutiei postoperatorii a plagii de epiziotomie, complicate prin infectie favorizata de o tehnica defectuoasa chirurgicala si de ingrijire inadecvate. Tot din acelasi aviz rezulta ca moasa( inculpata ww.) putea sa efectueze epiziotomia conform atributiilor sale, dar avand in vedere prematuritatea si sarcina cu risc era de preferat ca asistenta sa fie asigurata de medic, stabilindu-se ca medicul trebuia sa asigure personal asistenta la nastere in cazul unei gravide cu risc crescut. In ceea ce priveste comportamentul gravidei acesta putea sa influenteze efectuarea epiziotomiei dar in aceste conditii era necesara sedarea ei si o analgezie locala corecta
Avand in vedere concluziile acestei probe stiintifice a expertizei medico-legale, instanta retine ca in situatia in care se prezenta partea vatamata medicul trebuia sa asigure personal asistenta medicala la nastere, sa efectueze personal atat epiziotomia, cat si epiziorafia, precum si celelalte acte medicale specifice nasterii (controlul partilor moi, tuseul rectal), si ca concluziile expertizei sunt certe, fiind redate in paragraful anterior.
Instanta retine ca prin decizia nr. din data de a Colegiului Medicilor din Romania - Comisia Superioara de Disciplina, organism care este "autoritatea suprema" de jurisdictie a cauzelor disciplinare privind medicii s-au constatat urmatoarele erori de conduita ale inculpatului ww.:
1. declansarea farmacologica a travaliului s-a facut prea devreme, la 13 ore de la internare si la 10 ore de la administrarea primei doze de dexametazona fara sa se astepte instalarea efectului maxim de profilaxia membranelor hialine cu 24 de ore;
2. declansarea contractilitatii uterine in cazul de fata cu citotec provoaca contractii uterine frecvente si scurte ca durata, cu relaxare incompleta intre contractii, care nu pot fi controlate, spre deosebire de perfuzia ocitociva care poate regla in functie reactivitatea uterului, apreciindu-se ca biciuirea necontrolata a uterului poate sa explice agitatia pacientei in travaliu si expulzia la o dilatatie incompleta cu ruptura bicomisurala a colului uterin;
3. fistula recto-vaginala survenita in lauzie este o complicatie posibila, desi rar citata in literatura de specialitate si se datoreaza unei tehnici defectuoase de sutura atat prin peretele vaginal, cat si cel rectal, iar incidentul putea fi recunoscut daca la sfarsitul interventiei se facea tuseu rectal;
4. lauza a fost externata a treia zi de la nastere. Comisia a apreciat ca discutiile din cadrul anchetei cu privire la momentul aparitiei primelor semne de prezenta a fistulei recto-vaginale (in spital sau la domiciliu) sau cu privire la suprimarea firelor de sutura in a cincea zi de catre un cadru mediu la domiciliul lauzei sunt total irelevante si incearca sa sugereze incorect vinovatia altor persoane, in realitate prezenta traiectului fistulos manifestandu-se la 7-8 zile de la nastere, iar nesesizarea mai devreme datorandu-se supravegherii superficiale a perioadei de lauzie in spital
5. Instanta retine ca inclusiv Comisia Superioara de Disciplina a stabilit ca in mod normal nasterea trebuia asistata de medic, fiind o nastere prematura, apreciind ca scuza medicului ca a lasat-o pe moasa sa asiste pentru ca pacienta era prea agitata este neconvingatoare, si hotarand ca in orice caz, sutura partilor moi trebuia sa fie efectuata sub analgezice de medic.
Asadar, insasi Colegiului Medicilor din Romania - Comisia Superioara de Disciplina au apreciat ca inculpatul ww. a avut mai multe erori de conduita constand in incredintarea totala sau partiala a obligatiilor proprii catre alte persoane, in lipsa controlului personal, incalcarea obligatiei medicului care trebuie sa dea dovada de diligenta maxima in stabilirea diagnosticului, tratamentului adecvat si evitarea complicatiilor previzibile la pacientul aflat in ingrijirea sa, precum si incalcari referitoare la necesitatea consimtamantului informat al pacientului pentru orice interventie medicala diagnostica sau terapeutica.
Este adevarat ca strict din punctul de vedere formal al dreptului procesual penal, decizia nr. a Comisiei Superioare de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor nu constituie o expertiza conforma standardelor procedurale impuse de art. 116 si. urm. C.p.p. dar acesta este un inscris ce este retinut de catre instanta ca mijloc de proba in conditiile in care se coroboreaza cu ansamblul probator administrat in cauza. Instanta apreciaza ca acestui document nu ii poate fi inlaturata valoarea probatorie ca inscris determinant pentru stabilirea practicii uzuale, conforme, unanim acceptate si acceptabile in lumea medicala intrucat reflecta concluziile specialistilor practicieni, intemeiate pe opinii stiintifice exprimate in literatura de specialitate, ce trebuie avute in vedere tocmai pentru conturarea acelei conduite adecvate momentelor critice din timpul nasterii constituind modelul ce trebuia urmat de medic, etalonul la care trebuie facuta raportarea, decizia respectiva constituind un inscris a carei apreciere se face in mod liber, in urma examinarii tuturor probelor administrate.
De asemenea, instanta retine din declaratiile celor implicati, instanta retine in primul rand ca nu a existat o informare a partii vatamate cu privire la actele medicale la care urma sa fie supusa, consecintele si necesitatea efectuarii acestora, si ca nu a fost dovedita existenta consimtamantului sau pentru efectuarea epiziotomiei si a epiziorafiei, iar epiziotomia, si pe cale de consecinta epiziorafia a fost executata doar in virtutea practicii medicale uzuale.
Indiferent daca actul medical al epiziotomiei practicate era necesar sau nu, ori daca era cel putin recomandabil pentru usurarea expulziei, a ruperii de parti moi si a protejarii craniului fetal, sau, dupa cum s-a retinut in avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala din 25.10.2006, daca practicarea unei epiziotomii laterale este preferata pentru a preveni accidentele, in anumite configuratii ale perineului (perineu putin "inalt") lezarea sfincterului si a mucoasei rectale fiind mai frecventa, instanta retine pe baza opiniei practicii prezentate de specialisti in cuprinsul avizului de aprobare a expertizei medico-legale si in cuprinsul deciziei de sanctionare a medicului, necontestata de acesta, ca asistenta la nasterea partii vatamate care prezenta un risc obstetrical crescut trebuia asigurata personal de medic, acesta trebuind in circumstantele date sa efectueze personal epiziotomia si epiziorafia.
Instanta retine ca parasirea salii de nasteri, inainte de terminarea procedurilor medicale legate de nastere - si nu doar fara controlul fatului nascut dar mai ales fara verificarea suturilor partilor moi si fara efectuarea tuseului rectal, constituie omisiuni de conduita medicala ale inculpatului ww ce se inscriu in abateri de la bunele practici medicale, incalcari ale obligatiilor firesti ce revin medicului care asista la nasteri cu risc crescut.
Instanta retine ca ambii inculpati din prezenta cauza au fost constienti de faptul ca in situatia speciala in care se afla partea vatamata nasterea trebuia sa asistata personal de medic dar au ales din motive subiective si care nu pot fi apreciate ca fiind intemeiate pentru ca moasa sa fie cea care a asistat nasterea.
Relevante asupra pozitiei subiective a inculpatilor sunt chiar declaratiile acestora privitoare la existenta hotararii initiale de a asista medicul insusi nasterea, ceea ce conduce la concluzia ca nasterea era intr-adevar una cu grad de risc, rezolutia initiala fiind schimbata in urma comportamentului partii vatamate de a nu colabora cu cadrele medicale si pe care inculpatul l-a calificat, in faza de urmarire penala, drept "aberant", atitudine ce a culminat cu muscarea medicului de abdomen, in realitate acest incident nefericit fiind adevaratul motiv care l-a facut pe inculpat sa se razgandeasca in a o mai asista la sutura partilor moi, inculpata R.E. declarand ca atat in faza de urmarire penala cat si in faza de cercetare judecatoreasca ca dupa expulzia fatului acesta a parasit sala de nasteri suparat pe comportamentul neadecvat al gravidei.
Concluzia instantei este ca medicul a ignorat aceste efecte ale declansarii medicamentoase cu Citotec a travaliului, iar comportamentul necooperant al partii vatamate nu poate constitui o scuza si nu poate inlatura efectele deciziei medicului ww de a nu efectua personal epiziotomia si epiziorafia, si cu atat mai mult de a nu efectua tuseul rectal care ar fi evidentiat existenta plagii perineale.
Sustinerile inculpatilor in sensul ca partea vatamata a fost agitata in sala de nasteri rezulta si din declaratiile celorlalte cadre medicale care au fost prezente in sala de nasteri.
Astfel, din declaratia martorei ww., asistent medical, care a asistat la nasterea partii vatamate reiese ca aceasta a fost foarte agitata pe masa de nasteri, nu a cooperat cu cadrele medicale, respectiv nu a ascultat indicatiile acestora pe parcursul nasterii, situatie care intr-adevar, ar putea fi de natura sa afecteze calitatea actului medical, insa nu poate conduce la absolvirea de raspundere penala pentru modul in care a fost efectuat acesta
Din raportul de expertiza medico legala traumatologica nr. intocmit de I.ML. lasi la data de 17.10.2005 rezulta ca leziunile partii vatamate M.L.C. au necesitat pentru vindecare 200 - 210 zile ingrijiri medicale, aratandu-se ca stabilirea legaturii de cauzalitate dintre prestatia medicala si complicatiile ulterioare nasterii este de competenta Comisiei de Avizare si Control a Actelor Medico - Legale din cadrul I.M.L.
Comisia de Avizare si Control a Actelor Medico-Legale din cadrul I.M.L., prin avizul nr. din data de, a avizat concluziile raportului de expertiza medico-legala mentionat anterior, stabilind ca intre manopera efectuata si complicatia survenita, respectiv intre epiziotomie si fistula rectovaginala post partum exista legatura de cauzalitate
Comisia Superioara de Medicina Legala din cadrul I.N.M.L. a verificat si avizat raportul de expertiza mentionat, precum si avizul Comisiei de Avizare si Control, precizand prin avizul nr. din data de, ca nu exista nici o legatura intre scoaterea firelor si instalarea fistulei, aratand ca aceasta ar fi putut fi provocata de trecerea unui fir prin mucoasa rectala, fiind precizat de asemenea, si faptul ca infectia perineala poate fi propagata de flora vaginala si vecinatatea rectului
Din avizul nr. al Comisiei Superioare de Medicina Legala din cadrul I.N.M.L. rezulta, fara dubiu, ca fistula recto-vaginala a survenit ca o consecinta a evolutiei plagii de epiziotomie, complicata prin infectie, infectie care a fost favorizata de tehnica defectuoasa chirurgicala si ingrijirea neadecvata. De asemenea, s-a mai aratat ca fistula poate fi determinata de sutura inadecvata a plagii si favorizata de constipatie sau igiena locala defectuoasa, infectia manifestandu-se mai tardiv
Aceleasi concluzii se regasesc si in avizul din data de 14.11.2008, precizandu-se si ca fistulele recto-vaginale se constituie dupa nastere, intr-un interval de timp variabil, acestea pot fi provocate si de efectuarea defectuoasa a epiziorafiei (sutura plagii perineale efectuate prin epiziotomie), existand posibilitatea ca in momentul externarii pacientei infectia perineala sa fi fost putin evidenta si nesesizata de cadrele medicale, aceasta devenind manifesta doar dupa 4-5 zile de la nastere
Din declaratia martorei ww. instanta retine ca i s-a solicitat de catre familia partii vatamate sa-i scoata firele de sutura pentru ca aceasta se simtea rau. A inceput sa-i scoata firele si la al treilea fir s-a oprit pentru ca a vazut ca iese materie fecala. A luat legatura cu mama partii vatamate, i-a spus ce are fiica sa si ca trebuie sa mearga urgent la medicul specialist pentru ca treaba nu este buna..
Declaratia acestei martore se coroboreaza cu declaratia martorei ww. care a aratat ca martora V.M. i-a spus ca trebuie sa mearga urgent la medicul specialist.
Imprejurarea ca partea vatamata a fost vazuta prima data de medicul ginecolog ww. care a aratat ca partea vatamata era intr-o stare febrila cand a venit in ambulatoriu. In momentul in care a examinat local partea vatamata a remarcat o cantitate mica de materie fecala in zona orificiului fistulei vaginale foarte aproape de locul epizotomiei. A indrumat pacienta la Spitalul Judetean B iar aceasta a plecat cu salvarea.
Comportamentul inculpatului de a nu actiona personal pentru protejarea valorii sociale ocrotite de art. 184 C. pen., si crearea prin transferarea unei sarcini proprii catre o alta persoana cu pregatire inferioara a creat un risc nepermis pentru aceasta valoare constand in posibilitatea efectuarii unui act medical defectuos - semnificativa in imprejurarile concrete de fapt date de starea de agitatie deosebita a partii vatamate, cu perineu inalt rigid, de situatia de nastere prematura, date inclusiv de stresul emotional al moasei, care desi experimentata, s-a vazut in aceste circumstante speciale de travaliu violent expusa situatiei de a practica de una singura manevrele medicale ale nasterii - capata asadar valentele unui comportament antijuridic cu efecte in planul raspunderii penale in sensul antrenarii acesteia.
1. In drept, fapta inculpatei ww., care la data de 26.06.2004, a asistat-o pe partea vatamata ww la nastere, in calitate de moasa, si a efectuat in mod defectuos un actele medicale, respectiv epiziotomia si epiziorafia, care s-a impus pentru expulzia fatului, provocand partii vatamate o fistula recto-vaginala, leziune care a necesitat pentru vindecare un numar de 200 - 210 zile ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazute de art. 184 alin 2, 4 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii consta in actiunea inculpatei efectuare in mod defectuos a epiziotomia si epiziorafia partii vatamate ww. pricinuindu-i acesteia o vatamare ce a necesitat pentru vindecare 200-210 de zile de ingrijiri medicale.
Rezultatul socialmente periculos constand in producerea unei vatamari a sanatatii persoanei vatamate, se afla in legatura de cauzalitate cu fapta inculpatei.
Sub aspectul laturii subiective, fapta s-a savarsit sub forma culpei cu prevedere, in sensul ca prin efectuarea epiziotomiei si epiziorafiei, in conditiile in care fiind o nastere atipica si in aceste situatii medicul este cel care trebuia sa efectueze aceste acte medicale asa cum rezulta din propria declaratie data in faza de judecata, iar partea vatamata se misca in mod continuu, inculpata a prevazut rezultatul socialmente periculos(efectuarea unui act medical defectuos si implicit lezarea partii vatamate), insa nu l-a acceptat socotind fara temei ca acesta nu se va produce.
Avand in vedere aceste aspecte, faptul ca inculpata nu a respectat dispozitiile art.15 din Legea nr.461/2001(act normativ ce reglementa la data de 26.06.2004 profesia de asistent medical) potrivit caruia in exercitarea profesiunii asistentul medical acesta respecta demnitatea fiintei umane si principiile eticii, dand dovada de responsabilitate profesionala si morala, actionand intotdeauna in interesul pacientului, familiei pacientului si al comunitatii, instanta constata ca in mod corect a fost retinut si alin.4 al art.184 C.pen. in stabilirea incadrarii in drept a faptei.
Totodata, instanta apreciaza ca sustinerea inculpatei, prin aparator ca nu poate fi retinuta incalcarea vreunei dispozitii legale de catre aceasta si ca efectuarea acelor acte medicale erau de competenta moasei la data savarsirii faptei si ca in consecinta nu poate fi retinuta agravanta prev. de alin.4 a art.184 C.pen. Instanta retine ca legiuitorul a inteles sa incrimineze nu doar incalcarea unei dispozitii legale in exercitarea unei profesii pentru a se retine agravanta prev. de alin.4 a art.184 C.pen. ci si incalcarea unei masuri de prevedere stabilita pentru exercitiul unei profesii. Din propria declaratie a inculpatei R.E. rezulta ca aceasta era constienta ca in cazul unei nasteri atipice, cum era cea a partii vatamate, medicul era cel care trebuia sa efectueze actele medicale epiziotomiei si epiziorafiei.
La individualizarea pedepsei la care urmeaza a fi condamnata inculpata instanta va avea in vedere, criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C.pen., respectiv limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator pentru fapta savarsita, gradul de pericol social concret ridicat al faptei, numarul mare de zile de ingrijiri medicale ce au fost necesare pentru vindecarea partii vatamate, circumstantele personale ale inculpatei, acesta neavand antecedente penale si avand o ocupatie de care se ocupa in mod corespunzator.
Raportat la aceste criterii instanta retine ca fapta inculpatei prezinta un grad relativ ridicat de pericol social determinat cu atat mai mult cu cat inculpata era nu o persoana oarecare ci tocmai o persoana pregatita si platita sa vegheze la sanatatea cetatenilor, care avea ca principala sarcina de serviciu sa ajute si nu sa agraveze starea pacientilor.
Totodata, instanta retine in stabilirea pedepsei ce va fi aplicata inculpatei ca aceasta nu constientizeaza, nici in prezent, faptul ca nu trebuia sa asculte un ordin abuziv al medicului, ordin a carui respectare a condus la vatamarea grava a partii vatamate si ca desi arata ca regreta ceea ce s-a intamplat nu realizeaza ca din cauza actiunilor sale, a unor acte medicale efectuate in mod defectuos si in conditii neprielnice, a afectat in mod iremediabil viata partii vatamate.
In baza art. 74 C.pen. instanta urmeaza a avea in vedere imprejurarea ca inculpata nu are antecedente penale, asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar depusa la dosar.
Prin orientarea pedepsei sub minimul special prevazut de lege, pentru infractiunea de vatamare corporala prev. de art.184 alin.2 si 4 C.pen. comisa de inculpata, in temeiul art. 74 al. 1 lit. C.pen. coroborat cu art. 76 alin. 1 lit. e C.pen., instanta considera ca aceasta pedeapsa este necesara si suficienta pentru indreptarea si resocializarea viitoare a acestuia.
Instanta urmeaza sa aplice inculpatei o pedeapsa de 20.000 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta si sanctionata de art.184 alin.2 si 4 C.pen. cu aplicarea art.74 lit.a C.pen. si a art.76 lit.e C.pen., pedeapsa ce corespunde scopului prevazut de legiuitor in art.52 alin.2 C.pen.
In ceea ce priveste individualizarea judiciara a modalitatii de executare a pedepsei, avand in vedere intrunirea cumulativa a conditiilor legale pentru aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute de art. 81C. pen., si anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatei, precum si aprecierea instantei ca scopul educativ al pedepsei respectiv, reintegrarea in societate, poate fi atins si fara executarea pedepsei in mod efectiv, instanta, in baza art. 81 C. pen. va suspenda executarea pedepsei pe o durata de 1 an, termen stabilit in conditiile art. 82 C. pen., acest termen fiind apreciat de instanta ca fiind de natura sa asigure indreptarea inculpatei.
Conditia prevazuta la art. 81 alin.1 lit. a) C.pen. este intrunita, in cauza fiind aplicata o pedeapsa cu amenda penala.
In ceea ce priveste conditia prevazuta la lit.b) alin.1 al art.81 C.p., si anume lipsa unei condamnari anterioare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, instanta retine, conform fisei de cazier judiciar a inculpatei, ca inculpata nu are antecedente penale.
Aprecierea instantei ca "scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia" conform dispozitiilor prevazute la lit.c) alin.1 al art.81 C.pen. se intemeiaza pe considerente privind imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si persoana inculpatei. Instanta retine cu privire la persoana inculpatului lipsa antecedentelor penale, conduita buna a inculpatei anterioara savarsirii faptei, care au determinat instanta sa retina in favoarea inculpatei o pedeapsa indreptata sub minimul special si aplicarea unei pedepse cu amenda penala.
Potrivit art. 359 alin. 1 C.p.p. va atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 si 84 C.pen. privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
2. In drept, fapta inculpatului ww., care la data de 26.06.2004, a incalcat obligatia efectuarii personal a epiziotomiei - epiziorafiei partii vatamate M.L.C., prin erorile medicale comise cu administrarea/neadministrarea medicamentatiei au creat starea de agitatie extrema a partii vatamate si nu a supravegheat personalul medical afla in subordinea sa, creand astfel premisele ca inculpata R.E. sa efectueze unele acte medicale defectuoase, menevre ce au avut ca rezultat aparitia unei fistule recto-vaginala la partea vatamata, leziune care a necesitat pentru vindecare un numar de 200 - 210 zile ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazute de art. 184 alin 2, 4 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii consta in actiunea inculpatului de a nu efectua personal epiziotomiei-epiziorafiei partii vatamate M.L.C., erorile medicale comise cu administrarea/neadministrarea medicamentatiei ce au creat starea de agitatie extrema a partii vatamate, nu a supravegheat personalul medical afla in subordinea sa si prin neverificarea postpartum a suturii partilor moi, prin actiunile sal pricinuind partii vatamate leziuni ce au necesitat pentru vindecare 200-210 de zile de ingrijiri medicale.
Rezultatul socialmente periculos constand in producerea unei vatamari a sanatatii persoanei vatamate, se afla in legatura de cauzalitate cu fapta inculpatului.
Sub aspectul laturii subiective, instanta retine ca pozitia subiectiva a inculpatului fata de infractiunea savarsita si rezultatul socialmente periculos al acesteia, se caracterizeaza prin culpa fara prevedere, forma de vinovatie prevazuta de art.19 alin.2 pct.1 lit. b Cod penal. Astfel, inculpatul D.D., avand in vedere profesia sa de medic, putea si trebuia sa prevada ca un cadru medical cu pregatire medie, inferioara lui, chiar daca cu o experienta deosebita, poate crea o plaga perineala gravidei in conditiile de agitatie maxima a pacientei nesedata ca urmare a lipsei de indicatie in acest sens din partea medicului insusi.
La individualizarea pedepsei la care urmeaza a fi condamnat inculpatul instanta va avea in vedere, criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C.pen., respectiv limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator pentru fapta savarsita, gradul de pericol social concret ridicat al faptei, numarul mare de zile de ingrijiri medicale ce au fost necesare pentru vindecarea partii vatamate, circumstantele personale ale inculpatei, acesta neavand antecedente penale si avand o ocupatie de care se ocupa in mod corespunzator.
Raportat la aceste criterii instanta retine ca fapta inculpatului prezinta un grad ridicat de pericol social determinat cu atat mai mult cu cat inculpatul era nu o persoana oarecare ci tocmai o persoana pregatita si platita sa vegheze la sanatatea cetatenilor, care avea ca principala sarcina de serviciu sa salveze vieti si nu sa le afecteze in mod iremediabil.
Instanta va retine in stabilirea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului faptul ca acesta nu a depus toate diligentele necesare pentru acordarea unei asistente medicale de cel mai inalt nivel intrucat a fost iritat de comportamentul partii vatamate pe masa de nasteri, comportament pe care l-a calificat( in faza de urmarire penala) drept "aberant", atitudine ce a culminat cu muscarea medicului de abdomen.
Instanta are in vedere ca inculpatul, in calitatea sa de medic de garda, cu zeci de ani de experienta nu a manifestat intelegerea ceruta de profesia sa si a ignorat tocmai faptul ca pentru partea vatamata, femeie gravida aflata in travaliu, nu exista un ghid de bune practici si nu a dat dovada de tact, de calm si rabdare, sa reactioneze prompt si eficient pentru eliminarea sau diminuarea stresului inerent nasterii, care amplifica durerea ci din contra, s-a enervat si dupa ce a injurat a parasit sala de nasteri inainte ca nasterea sa fie finalizata.
Instanta retine de asemenea, ca starea de agitatie extrema a partii vatamate ce a provocat conduita culpabila a inculpatului era o reactie la "biciuirea necontrolata a uterului", efect al medicatiei cu citotec ce provoaca contractii uterine frecvente si scurte ca durata, cu relaxare incompleta intre contractii si care nu pot fi controlate, medicament care ii fusese administrat lui M.C. tocmai de catre inculpatul din prezenta cauza.
Totodata, instanta retine in stabilirea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului ca aceasta nu constientizeaza, nici in prezent, faptul ca prin conduita sa culpabila si prin nerespectare intocmai a tuturor procedurilor medicale uzuale in cazul unor nasteri premature a afectat in mod iremediabil viata partii vatamate.
De asemenea, instanta va avea in vedere si ca inculpatul a avut o atitudine nesincera in fata organelor de urmarire penala si al instantei de judecata prezentand o alta situatie de fapt decat cea care a rezultat din coroborarea declaratiei inculpatei R.E., cu a partii vatamate si a celorlalte persoane prezente in sala de nasteri. Astfel, inculpatul a incercat sa ascunda faptul ca a plecat din sala de nasteri in urma muscarii de catre partea vatamata, inainte de a se efectua epizorafia iar ulterior nu a verificat partea vatamata din punct de vedere medical ci doar a stat de vorba cu ea, in conditiile in care din declaratiile celorlalte persoane rezulta ca dupa ce medicul a fost muscat, a injurat si a parasit sala nemairevenind pana in momentul in care M.C. a fost transferata in lehuzia imediata.
In baza art. 74 lit.a C.pen. instanta urmeaza a avea in vedere imprejurarea ca inculpatul nu are antecedente penale, asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar depusa la dosar.
Prin orientarea pedepsei sub minimul special prevazut de lege, pentru infractiunea de vatamare corporala prev. de art.184 alin.2 si 4 C.pen. comis de inculpat, in temeiul art. 74 al. 1 lit. C.pen. coroborat cu art. 76 alin. 1 lit. e C.pen., instanta considera ca aceasta pedeapsa este necesara si suficienta pentru indreptarea si resocializarea viitoare a acestuia.
Instanta urmeaza sa aplice inculpatului la o pedeapsa de 4(patru) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta si sanctionata de art.184 alin.2 si 4 C.pen. cu aplicarea art.74 lit.a C.pen. si a art.76 lit.e C.pen.
In temeiul art. 71 C.pen. va interzice drepturile art.64 lit. a, teza a doua, lit. b si lit. c, respectiv dreptul de a exercita profesia de medic, C.pen., pe durata si in conditiile prevazute de art.71 C.pen.
Instanta nu va interzice dreptul de a alege in autoritatile publice prevazut teza 1 a art. 64 lit.a C.pen. intrucat prin Hotararea Hirst c. Marii Britanii pronuntata de Marea Camera la 06.10.2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit faptul ca detinutii, in general, continua sa se bucure de toate drepturile si libertatile fundamentale garantate de Conventie, cu exceptia dreptului la libertate. Art.3 al Protocolului 1 stabileste obligatia statelor membre de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere prin scrutin secret in conditii in care sa asigure libertatea de exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ, nu este un drept absolut, statele bucurandu-se de o larga marja de apreciere in organizarea sistemului electoral, astfel incat sa inglobeze propria viziune asupra democratiei. Corelativ obligatiei pozitive a statului, cetatenii statelor membre au dreptul de a-si exprima vointa in cadrul alegerilor legislative si de a nu fi impiedicati in mod nejustificat sa isi exercite acest drept. Acestui drept ii pot fi aduse limitari, care nu trebuie, insa, sa aduca atingere substantei dreptului ocrotit, astfel incat sa priveze individul de exercitarea lui efectiva, trebuie sa urmareasca un scop legitim, iar mijloacele folosite nu trebuie sa fie disproportionale(cauza Mathieu - Mohin).
Curtea Europeana a apreciat ca orice restrictie a acestor drepturi trebuie sa fie justificata si sa urmareasca un scop legitim: consideratii de securitate, in special preventia infractiunilor si apararea ordinii publice, ce decurg, in mod inevitabil din conditiile detentiei( cauza Silver si altii). Curtea a statuat ca interzicerea automata a dreptului de participa la alegerile legislative, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand in aceste conditii o incalcare a art. 3 al Protocolului 1 din Conventie.
In raport de aceasta hotarare, instanta apreciaza ca natura infractiunii savarsite de inculpat nu il face nedemn de a a-si exercita dreptul de a alege.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie prevazuta la lit. c a art. 64 C.pen. referitoare la interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura acelea de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii instanta apreciaza ca este necesar sa se interzica inculpatului D.D. dreptul de a exercita profesia de medic intrucat prin conduita sa atat in timpul nasterii partii vatamate cat si dupa aceea a dovedit ca nu este demn sa indepineasca aceasta profesie, profesie ce implica empatia fata de pacienti, intelegerea acestora si acordarea, in orice moment si in orice conditii, a unei asistente medicale de inalta calitate si in cadrul careia nu este admis ca prin actiunea/inactiunea unui medic o persoana perfect sanatoasa sa fie afectata in mod iremediabil din punct de vedere fizic sau psihic.
Instanta nu va interzice inculpatului si exercitiul drepturilor prevazut de art. 64 lit. d si e C.pen. intrucat savarsirea faptei nu releva un comportament nedemn care sa aduca prejudicii interesul superior al copilului si care sa determine interzicerea drepturilor parintesti si a celui de a fi tutore sau curator.
In ceea ce priveste individualizarea judiciara a modalitatii de executare a pedepsei, avand in vedere intrunirea cumulativa a conditiilor legale pentru aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute de art. 81 C.pn., si anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, precum si aprecierea instantei ca scopul educativ al pedepsei respectiv, reintegrarea in societate, poate fi atins si fara executarea pedepsei in regim de detentie, instanta, in baza art. 81 C. p. va suspenda executarea pedepsei pe o durata de 2 ani, la care va fi adaugata durata pedepsei ce va fi aplicata inculpatului prin prezenta hotarare, termen stabilit in conditiile art. 82 alin. 1 C.pen., acest termen fiind apreciat de instanta ca fiind de natura sa asigure indreptarea inculpatului.
Conditia prevazuta la art. 81 alin.1 lit. a) C.pen. este intrunita, in cauza fiind aplicata o pedeapsa de un 4 luni inchisoare.
In ceea ce priveste conditia prevazuta la lit.b) alin.1 al art.81 C.p., si anume lipsa unei condamnari anterioare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, instanta retine, conform fisei de cazier judiciar a inculpatului, ca inculpatul nu are antecedente penale..
Aprecierea instantei ca "scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia" conform dispozitiilor prevazute la lit.c) alin.1 al art.81 C.pen. se intemeiaza pe considerente privind imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si persoana inculpatului. Instanta retine cu privire la persoana inculpatului lipsa antecedentelor penale si conduita buna a inculpatului anterioara savarsirii faptei, care au determinat instanta sa retina in favoarea inculpatului o pedeapsa indreptata sub minimul special.
In baza art. 71 alin. 5 C.p. instanta va suspenda executarea pedepselor accesorii.
In temeiul art. 359 C.p.p., instanta va pune in vedere inculpatului dispozitiile art. 83 si 84 C.pen., a caror nerespectare va atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei instanta retine ca in cauza s-au constituit parti civile ww. cu suma de 500.000 euro, reprezentand daune morale si materiale, Spitalul Clinic de Urgenta A cu suma de 4729,54 lei si Spitalul Clinic de Urgente B cu suma de 515, 03 lei.
Instanta retine ca atat partea responsabila civilmente Spitalul Judetean de Urgenta B cat si X au invocat in cauza exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, respectiv exceptia lipsei calitatii procesuale, invocand faptul ca in cauza nu pot fi obligati la plata de despagubiri civile.
In sedinta de judecata din data de 04.05.2011 instanta a pus in discutia partilor recalificarea exceptiilor invocate ca fiind aparari de fond, concluziile partilor pe acest aspect fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data().
Instanta constata ca aspectele invocate de catre cele doua parti sunt aparari de fond si le analiza ca atare in cele ce urmeaza, si in consecinta: va recalifica exceptia lipsei calitatii procesuale pasive partii responsabile civilmente formulata de aceasta si exceptia lipsei
Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016
Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Suceava din data de, intocmit in dosarul nr., s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatei ww. pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prev. de art. 184 alin. 2,4 Cod penal precum si scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului ww pentru aceeasi infractiune, vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 alin. 2, 4 C. pen., intrucat ii lipseste un element constitutiv si anume vinovatia sub forma culpei.
Cauza a fost inregistrata initial pe rolul instantei la data de
In fapt, s-a retinut in cuprinsul actului de sesizare al instantei ca la data de 25.06.2004 partea vatamata ww. a fost internata la Spitalul Judetean B, unde aceasta s-a prezentat intrucat prezenta simptome de nastere prematura, sarcina sa fiind in saptamana 35.
A doua zi, la data de 26.06.2004, pacienta a prezentat dilatatie si intrucat aceasta nu era suficienta, iar travaliul nu incepuse sa se declanseze, i s-a administrat medicatia necesara declansarii acesteia, respectiv Citothec fiola, de catre inculpatul ww., care era medic de garda la Sectia Obstetrica Ginecologie. In jurul orelor 14,00, dilatatia si pozitionarea fatului fiind corespunzatoare, partea vatamata a fost mutata in sala de nasteri, unde a fost asistata de inculpatul ww. - medic de garda si inculpata R.E. - in calitate de moasa, ajutati de asistenta ww., fiind prezente si doua cadre medicale din Sectia Neonatologie, respectiv dr. ww. si asist. ww.
Din momentul in care partea vatamata a fost introdusa in sala de nasteri, starea sa de agitatie, fireasca in asemenea situatii, s-a amplificat, facand dificila colaborarea cu cadrele medicale, aspect care reiese din declaratiile martorelor ww., ww. si ale celor doi invinuiti.
Intrucat fatul era deja angrenat in procesul nasterii iar expulzia sa intarzia, in conditiile unei colaborari dificile cu partea vatamata, inculpatul ww. a decis sa se ocupe personal de aceasta pentru a o controla si dirija miscarile, fiind necesara chiar imobilizarea acesteia, asa cum reiese din declaratiile celor doi inculpati si ale martorelor mentionate, iar inculpata R. E. sa efectueze epiziotomia pentru usurarea expulziei, activitate care era si este in competentele unei moase, invinuitul asistand nasterea pe toata durata acesteia.
Partea vatamata a fost externata la data de 29.06.2004, din foaia de observatie reiesind ca aceasta are o stare generala buna, este afebrila, cu uter in retragere.
La data de 04.07.2004 sau de 05.07.2004, nu s-a putut stabili cu exactitate, la domiciliul partii vatamate din mun. a fost chemata martora ww., asistent medical, pentru a scoate firele cu care a fost cusuta epiziotomia efectuata, martora observand, in momentul in care a scos al treilea fir, ca au inceput sa fie eliminate materii fecale, motiv pentru care a incetat operatiunea indrumand-o pe mama partii vatamate sa se prezinte de urgenta la un medic.
Martora a fost solicitata intrucat partea vatamata se simtea rau, impunandu-se astfel deplasarea sa la domiciliul pacientei, martora constatand ca aceasta nu evolueaza corespunzator, respectiv ca nu se prezinta in parametrii normali, doar atunci cand a inceput sa piarda materii fecale ca urmare a extragerii celui de al treilea fir.
La data de 05.07.2004 partea vatamata a fost vizitata la domiciliu de medicul de familie ww., chemata de mama sa, care a consultat-o, constatand ca la nivelul cicatricei de epiziotomie se evidentiau materii fecale amestecate cu sange, motiv pentru care a fost trimisa la medicul ginecolog ww., care i-a acordat primele ingrijiri si i-a recomandat internarea la Spitalul Judetean B, medicului relatandu-i-se, conform declaratiei sale ca nu au fost probleme la externare, acestea intervenind la domiciliu.
La Spitalul Judetean B partea vatamata a fost internata la data de 05.07.2004 cu diagnosticul "plaga perineala suprainfectata, stare lipotinica", fiind externata la data de 07.07.2004 cu diagnosticul "plaga perineala suprainfectata cu interesarea sfincterului anal", dispunandu-se transferul la Spitalul C, unde a fost internata la data de 08.07.2004 cu diagnosticul "fistula recto-vaginala postpartum", iar la data de 09.07.2004 a fost supusa unei interventii chirurgicale practicandu-se anus lateral iliac stang.
La data de 14.10.2004 partea vatamata a fost internata la Spitalul Clinic de Urgenta A cu diagnosticul "fistula recto-vaginala, cicatrice post operatorie stenozanta a sfincterului anal extern", fiind supusa unei interventii chirurgicale la data de 21.10.2004 pentru diagnosticul "fistula recto-vaginala, cicatrice post operatorie stenozanta a sfincterului anal extern, ruptura de perineu cu rectocel", apoi externata la data de 02.11.2004.
Partea vatamata a fost reinternata la acelasi spital in perioada 10.01.2005 -02.02.2005 cu diagnosticul "anus iliac stang temporar in continuitate dupa fistula recto-vaginala operata", la data de 25.01.2005 intervenindu-se chirurgical pentru desfiintarea colostomei si efectuarea colocoloanastomozei terminale.
La data de 18.08.2004 partea vatamata s-a prezentat la S.M.L. unde fiind examinata s-a constatat ca prezinta anus contra naturii iar in urma analizei actelor medicale prezentate de aceasta, data fiind contradictia dintre diagnosticul stabilit de Spitalul Judetean B si Spitalul Clinic de Urgenta C documentatia a fost inaintata I.M.L pentru stabilirea diagnosticului si a corectitudinii conduitei chirurgicale (f.60).
La data de 13.10.2005 partea vatamata a fost examinata la I.M.L., unde a relatat imprejurarile in care a nascut si ca la data de 30.06.2004 a prezentat primele simptome ale incontinentei sfincteriene anale, precum si toate inscrisurile medicale, constatandu-se ca aceasta a prezentat in luna iunie 2004 plaga perineala, cel mai probabil cu interesarea sfincterului anal, dupa nastere pe cale naturala cu epiziotomie, complicata in evolutie cu fistula recto-vaginala, stenoza anala cicatriciala si incontinenta sfincterului anal.
Prin raportul de expertiza medico legala traumatologica nr. emis de I.ML. la data de 17.10.2005 s-a concluzionat ca leziunile partii vatamate au necesitat pentru vindecare 200 - 210 zile ingrijiri medicale, aratandu-se ca stabilirea legaturii de cauzalitate dintre prestatia medicala si complicatiile ulterioare nasterii este de competenta Comisiei de Avizare si Control a Actelor Medico-Legale din cadrul, comisie care prin avizul nr. din data de a avizat concluziile raportului de expertiza medico-legala mentionat, stabilind ca intre manopera efectuata si complicatia survenita, respectiv intre epiziotomie si fistula rectovaginala postpartum exista legatura de cauzalitate
Comisia Superioara de Medicina Legala din cadrul I.N.M.L. a verificat si avizat raportul de expertiza mentionat, precum si avizul Comisiei de Avizare si Control, precizand prin avizul nr. din data de, ca nu exista nici o legatura intre scoaterea firelor si instalarea fistulei, aratand ca aceasta ar fi putut fi provocata de trecerea unui fir prin mucoasa rectala, fiind precizat de asemenea, si faptul ca infectia perineala poate fi propagata de flora vaginala si vecinatatea rectului
Impotriva solutiei de scoatere de sub urmarire a invinuitului ww. data in Rechizitoriul nr. au formulat plangere partea vatamata ww si inculpata ww.
Prin incheierea de sedinta din data de 20 noiembrie 2009 pronuntata in dosarul nr. xxs Judecatoria Suceava, in baza art. 2781 alin. 8 lit. c) C.p.p., s-au admis plangerile conexate formulate de petentele ww. si ww. impotriva dispozitiei prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Suceava data prin rechizitoriul dat la in dosarul nr. de scoatere de sub urmarire penala a intimatului ww. mentinuta prin rezolutiile prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava nr. din si nr. din, toate emise in acelasi dosar nr., s-a desfiintat dispozitia de scoatere de sub urmarire penala precum si rezolutiile sus-mentionate, si s-a retinut cauza spre judecarea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 184 alin. 2 si 4 C. pen., inculpat fiind ww.
In urma abtinerii judecatorului care a admis plangerea formulata de petentele ww. si ww., cerere ce a fost admisa, dosarul nr. al Judecatoriei Suceava a fost reinregistrat sub numarul. Totodata, acelasi judecator s-a abtinut de la judecarea cauzei nr. privind savarsirea de catre inculpata ww. a infractiunii prev. de art.184 alin.2 si 4 C.pen., parte vatamata fiind ww., cerere ce a fost admisa.
Dosarul al Judecatoriei Suceava a fost reinregistrat sub numarul la data de.
Prin incheierea de sedinta din data de data in prezentul dosar, in temeiul dispozitiilor art. 34 lit.d C.p.p., s-a dispus conexarea dosarului nr. la dosar nr. apreciindu-se ca cei doi inculpati trebuie judecati impreuna avand in vedere ca infractiunile pentru care sunt cercetati provin din aceeasi fapta.
In cadrul cercetarii judecatoresti, in temeiul principiilor garantarii dreptului la aparare si contradictorialitatii, potrivit art. 322 si urmatoarele C.p.p. instanta a procedat la audierea inculpatei ww. care a declarat ca medicul este cel care a administrat citotecul si la indicatia lui dupa aproximativ o ora i-a cerut sa-i administreze mialgin si atripina cate o fiola intramuscular. La ora 14 partea vatamata avea dureri foarte dese la un interval de 1-2 minute intre ele avea contractii care durau 50-60 de secunde. La ora 8.30 dimineata medicul ii spusese ca se va ocupa personal de nastere si toate medicamentele si actiunile pe care le-a facut au fost sub indrumarea lui. In momentul in care pacienta a fost urcata pe masa de expulzie nu se mai putea nimeni intelege cu ea. In momentul in care pacienta a devenit agitata, medicul s-a dus in partea stanga a acesteia sa o asiste si i-a ordonat sa se imbrace pentru a asista ea aceasta nastere. Pacienta nu statea deloc, tipa ingrozitor iar medicul a impins-o pe burta pentru a grabi expulsia fatului. I s-a ordonat sa faca epiziotomia(taierea perimeului lateral in dreptul orei 7). A efectuat aceasta operatiune in prezenta si la indicatiile medicului. In timpul expulziei pacienta a muscat medicul intr-o parte iar doctorul dupa ce a fost muscat a iesit din salon cerandu-i sa continue ea. Dupa ce medicul a plecat, s-a ocupat de pacienta, timp in care acesta se misca si a fost tinuta de colegele ei. A reusit sa coase rupturile, a cusut chiar si la suprafata, punctele de sutura erau la 1 cm intre ele cu fire separate. I-a administrat pacientei medicamente pentru a nu sangera si apoi aceasta a fost transferata in lehuzia imediata. Doctorul a revenit dupa aproximativ doua ore, l-a vazut discutand cu pacienta dar nu si examinand-o din punct de vedere medical. A doua zi a verificat partea vatamata si nu a remarcat prezenta vreunei inflamatii la nivelul cusaturilor si nici aceasta nu i-a spus ca ar durea-o. In data de 29.06.2004 a venit la spital la o ruda si a vazut ca pacienta ww. este externata, a ramas mirata si a intrebat-o daca este bine, repetandu-i totodata si indicatiile cu privire la toaletare. Nasterea pacientei ww. a fost una atipica. Toate operatiunile pe care le-a facut pacientei ww., respectiv taierea si coaserea, trebuie facute, in cazul unei nasteri atipice de catre medic, nu de asistente sau moase. La nasterile normale moasele sunt cele care fac aceste operatiuni. In momentul in care medicul a fost muscat de catre pacienta, s-a enervat si a injurat. In mod normal o pacienta este tinuta in spital 5 zile daca are o evolutie normala. Procedura este ca dupa ce o pacienta este dusa in lehuzia imediata, medicul sa verifice plaga si daca sangereaza sau nu dar in cazul pacientei M.C. nu s-a intamplat asa. Medicul ww. nu a cerut ajutorul altor medici si se obisnuieste sa se ceara acest ajutor in momentul in care creste tensiunea si pacienta trebuie dupa in sala de operatie. Medicul a racnit la ea si i-a cerut sa taie pacienta.
Initial inculpatul ww. nu a vrut sa dea declaratie in cauza dar apoi a revenit si in sedinta de judecata din 23.02.2011 a fost audiat de catre instanta. Inculpatul a aratat, in esenta, ca travaliul a decurs normal, dilatatia era completa in momentul in care pacienta a fost urcata pe masa de operatie. Nu a putut face sedarea partii vatamate pentru ca sedare nu se face pe masa de operatie. Dupa ce a pus pacienta pe masa de expulzie colaborarea a fost dificila. Partea vatamata nu statea si din acest motiv i-a spus moasei sa asiste nasterea iar el trebuia sa dirijeze expulzia fatului.(_) A stat in sala de nasteri pana dupa nasterea copilului si dupa ce acesta a fost preluat de asistenta de medic a plecat din sala fiind solicitat in alta parte. Cand s-a intors in sala, dupa 20-25 de minute, a constatat ca toata nasterea fusese rezolvata, inclusiv sutura, placenta fusese eliminata si pacienta cusuta. Partea vatamata nu s-a plans in zilele urmatoare ca ar fi avut dureri.
A fost audiata si partea vatamata ww.
De asemenea, au fost audiati martorii wwwwww.
Fiind declarata terminata cercetarea judecatoreasca, conform art.339 alin.(2) din C.p.p., analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca situatia de fapt mai sus prezentata este sustinuta de coroborarea mijloacelor de proba astfel:
In fapt, in anul 2004 partea vatamata ww., avea 26 de ani, si era insarcinata cu primul copil fiind supravegheata in timpul sarcinii de catre medicul de familie, martora ww.
In data de 25.06.2004, partea vatamata ww. s-a internat la Spitalul Judetean B intrucat prezenta simptome de nastere prematura, sarcina fiind in saptamana 35.
In data de 26.06.2004 iar a doua zi, partea vatamata a prezentat dilatatie si intrucat aceasta nu era suficienta, iar travaliul nu incepuse sa se declanseze, i s-a administrat medicatia necesara declansarii acesteia, respectiv o pastila Citothec de catre inculpatul ww., care era medic de garda.
Din declaratiile partii vatamate instanta retine ca partea vatamata avea dureri puternice si a solicitat atat medicului, inculpatul ww., cat si personalului medical sa o ajute pentru ca nu mai suporta
In jurul orelor 14, intrucat dilatatia si pozitionarea fatului era corespunzatoare, partea vatamata a fost mutata in sala de nasteri, unde a fost asistata de inculpatul ww. - medic de garda si de inculpata ww. - in calitate de moasa.
Cei doi inculpati erau asistati de asistenta ww., fiind prezente si doua cadre medicale de la Sectia Neonatologie, dr. ww. si asistent ww.
In momentul in care partea vatamata ww. a fost introdusa in sala de nasteri, fara se i se administreze vreun anestezic, starea de agitatie a acesteia, fireasca in asemenea situatii, s-a amplificat, facand dificila colaborarea cu cadrele medicale, inclusiv cu inculpatii.
Urcata pe masa de nasteri partea vatamata nu a ascultat de indicatiile medicului si ale moasei si intrucat fatul era deja angrenat in procesul nasterii, iar expulzia sa intarzia, inculpatul ww. a decis sa se nu se ocupe personal de efectuarea epiziotomiei si a epiziorafiei, asa cum initial i-a spus inculpatei ww. ca o va face si cum era normal in cazul nasterilor atipice, ci s-a pozitionat in laterarul partii vatamate, partea stanga, pentru a o controla si dirija miscarile.
Inculpatul i-a ordonat atunci inculpatei ww. sa se imbrace pentru se ocupa ea de nastere si sa efectueze epiziotomia pentru usurarea expulzia.
Pentru a usura expulzia fatului, inculpatul ww a apasat-o partea vatamata ww. pe burta in mod puternic.
In momentul expulziei fatului partea vatamata a intors capul si a muscat inculpatul.
In momentul in care inculpatul ww. a fost muscat de partea vatamata, acesta a injurat si a parasit sala de nasteri ordonandu-i inculpatei ww. sa se ocupe de restul nasterii.
Dupa expulzia fatului, inculpata ww. i-a spus partii vatamate sa se linisteasca pentru ai face o injectie si sa o coase.
Partea vatamata a continuat sa se miste pe masa de nasteri si in aceste conditii, inculpata R.E., a practicat epiziorafia, fara ca inculpatul sa revina in sala de nasteri pana la finalul operatiunilor.
Dupa ce s-a realizat sutura partilor moi, partea vatamata ww. a fost transferata in lehuzia imediata, unde conform declaratiilor inculpatei, inculpatul a mers si a vorbit cu pacienta dar nu a controlat-o din punct de vedere medical pentru a verifica cum au fost realizata epiziorafia de catre ww.
In ziua urmatoare, partea vatamata a informat inculpatul ca o doare dar, pentru ca nu a spus ca "nu s-a plans in mod deosebit" conform declaratiilor inculpatului, si i-a spus ca este normal sa o doara pentru ca a nascut si nu a verificat de ce o doare.
Partea vatamata s-a plans si unei asistente, care venise sa o ajute cu toaleta intima, despre faptul ca o doare dar acesta a ingnorat-o fiind nemultumita de faptul ca dupa ce a facut atata scoala este nevoita sa ajute la toaletarea pacientilor.
In data de 28.06.2004, in momentul in care medicii partii responsabile civilmente au venit la vizita mare, medicul dr. ww, a carei pacienta era, a facut-o nesimtita si a certat-o pentru ca a muscat medicul care a asistat-o la nastere.
A doua zi, respectiv la data de 29.06.2004, partea vatamata a fost externata desi conform chiar declaratiei inculpatei se obisnuia ca o lehuza sa fie tinuta sub observatie cinci zile, din foaia de observatie a lui ww. reiesea insa ca aceasta are o stare generala buna, este afebrila, cu uter in retragere.
Dupa ce a ajuns la domiciliul sau din mun. familia partii vatamate a anuntat cabinetul medicului de familie ca ww. s-a externat si un cadru medical a venit acasa pentru a verifica starea in care se gaseste copilul.
Pentru ca partea vatamata incepuse sa se simta tot mai rau, familia partii vatamate a luat legatura cu o moasa de la maternitatea din mun., respectiv cu martora ww., si i-a solicitat sa-i scoata firele cu care era cusuta epiziotomia.
Martora ww. a fost de acord si, in momentul in care a inceput sa scoata firele, la al treilea fir, a observat ca odata cu firele iesea si materie fecala.
Vazand acest lucru, martora ww. s-a oprit din a scoate firele si a intrebat de partea vatamata cine se ocupa de ea. ww. a luat legatura cu mama partii vatamate ww. si i-a solicitat ca fiica sa sa se prezinte de urgenta la medic.
Initial, partea vatamata nu s-a prezentat la medic dar la insistentele martorei ww. si pentru ca se simtea in continuare rau a mers la Spitalul mun. Radauti, unde a fost primita de catre medicul ginecolog ww. Partea vatamata primise trimitere de la medicul de familie pentru a se prezenta la medicul specialist.
Medicul medicul ginecolog ww. i-a acordat partii vatamate primele ingrijiri si a recomandat internarea la Spitalul Judetean B.
Partea vatamata a fost internata in Spitalul Judetean de Urgenta B la data de 05.07.2004 cu diagnosticul "plaga perineala suprainfectata, stare lipotimica", fiind externata la data de 07.07.2004 cu diagnosticul "plaga perineala suprainfectata cu interesarea sfincterului anal", dispunandu-se transferul la Spitalul C, unde a fost internata la data de 08.07.2004 cu diagnosticul "fistula recto-vaginala postpartum", iar la data de 09.07.2004 a fost supusa unei interventii chirurgicale practicandu-se anus lateral iliac stand.
Cat timp, partea vatamata a stat internata in Spitalul Judetean de Urgenta B a fost sub supravegherea inculpatului ww., care pentru a impiedica pierderile de materii fecale pe anus a introdus in rect mese de fasa, ce nu a avut nicio justificare din punct de vedere medical ci din contra era de natura sa agraveze leziunile asa cum rezulta din avizul nr. al Comisiei Superioare de Medicina Legala din cadrul IML .
La data de 07.07.2004 partea vatamata ww. a fost externata din Spitalul Judetean de Urgenta B cu diagnosticul "plaga perineala suprainfectata cu interesarea sfincterului anal", dispunandu-se transferul la Spitalul C, unde a fost internata la data de 08.07.2004 cu diagnosticul "fistula recto-vaginala postpartum".
La data de 09.07.2004 ww. a fost supusa unei interventii chirurgicale practicandu-se anus lateral iliac stand.
Ulterior, la data de 14.10.2004, partea vatamata ww. a fost internata la Spitalul Clinic de Urgenta A cu diagnosticul "fistula recto-vaginala, cicatrice postoperatorie stenozanta a sfincterului anal extern", fiind supusa unei noi interventii chirurgicale la data de 21.10.2004 pentru diagnosticul "fistula recto-vaginala, cicatrice postoperatorie stenozanta a sfincterului anal extern, ruptura de perineu cu rectocel" si a fost externata la data de 02.11.2004.
In acelasi spital, partea vatamata a fost reinternata in perioada 10.01.2005-02.02.2005 cu diagnosticul "anus iliac stand temporar in continuitate dupa fistula recto-vaginala operata".
La stabilirea situatiei de fapt mai sus expuse, instanta a avut in vedere declaratiile partilor in limitele prevazute de art. 69 si art. 75 Cod procedura penala declaratiile date de martorii audiati in cauza si inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Astfel, fiind audiat in faza de urmarire penala, inculpatul ww. a declarat ca la ora 14 a datei de 26 iunie 2004, dupa declansarea travaliului, in urma examinarii partii vatamate s-a constatat ca dilatatia este completa, iar in timpul nasterii s-a luat decizia practicarii epiziotomiei. Din momentul in care s-a urcat pe masa de expulzie, colaborarea dintre intreg personalul aflat in sala de nastere si gravida s-a facut cu mare dificultate, gravida nemaiascultand nicio indicatie, desi i s-a explicat in mai multe randuri ce are de facut pentru a nu prelungi perioada de expulzie si a nu afecta fatul. Desi se hotarase sa asiste el nasterea, a rugat-o pe moasa sa faca acest lucru din cauza comportamentului total neadecvat al gravidei care pe masa de expulzie a inceput sa dea din maini si din picioare, fiind nevoie de trei cadre medicale sa o tina in pozitia corespunzatoare nasterii. (_) In timpul uneia dintre contractii, gravida a sarit si l-a muscat de abdomen, el fiind plasat in stanga ei pentru a ajuta la expulzie, gest pentru care ulterior si-a cerut scuze in mod repetat, declarand rusinata ca nu si-l poate explica. Toate aceste amanunte, gravida nu le-a mentionat niciodata. Pentru usurarea expulziei, fiind vorba si despre un perineu inalt rigid, s-a practicat dupa anestezia locala epiziotomia profilactica obligatorie in cazul nasterilor premature, de catre moasa, la indicatia si in prezenta sa. (_) Pentru a lamuri cele afirmate in reclamatie si anume ca a fost taiata ca sa poata naste, a precizat inca o data ca nasterea nu poate avea loc daca dilatatia nu a fost completa, iar epiziotomia se practica in sensul usurarii expulziei, a prevenirii ruperii de parti moi si a protejarii craniului fetal.
Din aceeasi declaratie a inculpatului, reiese ca a parasit sala de nasteri dupa ce expulzia fatului a avut loc, si ca acesta a plecat in sectorul ginecologic unde i se solicitase in timpul nasterii de catre o asistenta sa vada un caz, iar atunci cand a revenit, a constatat ca toate procedurile legate de nastere au fost terminate - respectiv expulzia placentei, controlul partilor moi (vagin, col), sutura colului pe comisuri, fiind vorba de un col nepregatit pentru nastere s-a inregistrat o ruptura pe comisuri de 2 cm care s-a suturat, si epiziorafia, toate aceste proceduri fiind efectuate de moasa, o moasa cu experienta de 35 de ani, si care nu i-a declarat invinuitului ca ar fi inregistrat vreo dificultate in efectuarea suturilor. Ulterior, dupa externarea partii vatamate, atunci cand aceasta a revenit la Spitalul Judetean B la data de 5 iulie, a constatat ca partea vatamata prezenta o plaga perineala prin care pierde materii fecale practicat toaletarea plagii, aplicarea de mesa locala si administrarea unei perfuzii cu glucoza, vitamine si antibiotice, indrumand pacienta spre un chirurg, explicand membrilor familiei acesteia ca este vorba despre o complicatie, in finalul declaratie medicul apreciind ca nu se poate imputa niciunui cadru medical vinovatia pentru complicatia aparuta care a survenit din cauze medicale, putand fi amplificata ca pacienta nu a respectat conduita totala, respectiv toaleta si igiena locala, scoaterea firelor in mediu spitalicesc si evitarea constipatiei.
In faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul ww. a aratat ca partea vatamata avea o dilatatie completa, dupa un travaliu de sase ore care a decurs in mod normal. Sedarea partii vatamate nu a fost posibila intrucat acest lucru nu se face pe masa de expulzie. Dupa ce a pus pacienta pe masa de expulzie colaborarea cu aceasta a fost una dificila si din acest motiv i-a spus moasei sa asiste la nastere pentru ca el trebuia sa dirijeze expulzia. A stat in sala de nastere pana dupa ce s-a nascut copilul si dupa ce acesta a fost preluat de asistenta si de medicul specialist a plecat si el din sala fiind solicitat de o alta asistenta pentru a opri o hemorogie.
Din coroborarea celor doua declaratii rezulta, fara dubiu, ca inculpatul ww. recunoaste ca a dat indicatia de efectuare a epiziotomiei, aspect care se coroboreaza perfect cu declaratia inculpatei ww., aceasta din urma confirmand si episodul in care partea vatamata l-a muscat pe medic de abdomen.
Totusi declaratia inculpatei ww. nu se coroboreaza cu depozitia inculpatului in sensul ca acesta ar fi parasit sala de nasteri pentru analiza unui caz ce-i fusese semnalat in timpul nasterii partii vatamate, ci din declaratiile date de inculpata ww. reiese ca dupa expulzia fatului si muscarea sa de catre partea vatamata, dr. ww. a injurat si a parasit sala de nasteri fiind foarte suparat de comportamentul neadecvat al gravidei, indicandu-i moasei sa execute manevrele necesare terminarii nasterii.
Din declaratia inculpatei ww data in faza de cercetare judecatoreasca rezulta ca a executat toate operatiunile sub indrumarea inculpatului. Nasterea partii vatamate a fost una atipica iar in cazul acestor nasteri epiziotomiei si a epiziorafiei se efectueaza de catre medic si doar in cazul nasterilor normale aceste operatiuni se fac de catre moase.
Din avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala din instanta retine ca partea vatamata, partea vatamata ww. a prezentat fistula recto-vaginala consecutiva epiziotomiei-rafiei practicate cu ocazia nasterii pe cale vaginala din 26.06.2004, si ca fistula recto-vaginala a survenit ca o consecinta a evolutiei postoperatorii a plagii de epiziotomie, complicate prin infectie favorizata de o tehnica defectuoasa chirurgicala si de ingrijire inadecvate. Tot din acelasi aviz rezulta ca moasa( inculpata ww.) putea sa efectueze epiziotomia conform atributiilor sale, dar avand in vedere prematuritatea si sarcina cu risc era de preferat ca asistenta sa fie asigurata de medic, stabilindu-se ca medicul trebuia sa asigure personal asistenta la nastere in cazul unei gravide cu risc crescut. In ceea ce priveste comportamentul gravidei acesta putea sa influenteze efectuarea epiziotomiei dar in aceste conditii era necesara sedarea ei si o analgezie locala corecta
Avand in vedere concluziile acestei probe stiintifice a expertizei medico-legale, instanta retine ca in situatia in care se prezenta partea vatamata medicul trebuia sa asigure personal asistenta medicala la nastere, sa efectueze personal atat epiziotomia, cat si epiziorafia, precum si celelalte acte medicale specifice nasterii (controlul partilor moi, tuseul rectal), si ca concluziile expertizei sunt certe, fiind redate in paragraful anterior.
Instanta retine ca prin decizia nr. din data de a Colegiului Medicilor din Romania - Comisia Superioara de Disciplina, organism care este "autoritatea suprema" de jurisdictie a cauzelor disciplinare privind medicii s-au constatat urmatoarele erori de conduita ale inculpatului ww.:
1. declansarea farmacologica a travaliului s-a facut prea devreme, la 13 ore de la internare si la 10 ore de la administrarea primei doze de dexametazona fara sa se astepte instalarea efectului maxim de profilaxia membranelor hialine cu 24 de ore;
2. declansarea contractilitatii uterine in cazul de fata cu citotec provoaca contractii uterine frecvente si scurte ca durata, cu relaxare incompleta intre contractii, care nu pot fi controlate, spre deosebire de perfuzia ocitociva care poate regla in functie reactivitatea uterului, apreciindu-se ca biciuirea necontrolata a uterului poate sa explice agitatia pacientei in travaliu si expulzia la o dilatatie incompleta cu ruptura bicomisurala a colului uterin;
3. fistula recto-vaginala survenita in lauzie este o complicatie posibila, desi rar citata in literatura de specialitate si se datoreaza unei tehnici defectuoase de sutura atat prin peretele vaginal, cat si cel rectal, iar incidentul putea fi recunoscut daca la sfarsitul interventiei se facea tuseu rectal;
4. lauza a fost externata a treia zi de la nastere. Comisia a apreciat ca discutiile din cadrul anchetei cu privire la momentul aparitiei primelor semne de prezenta a fistulei recto-vaginale (in spital sau la domiciliu) sau cu privire la suprimarea firelor de sutura in a cincea zi de catre un cadru mediu la domiciliul lauzei sunt total irelevante si incearca sa sugereze incorect vinovatia altor persoane, in realitate prezenta traiectului fistulos manifestandu-se la 7-8 zile de la nastere, iar nesesizarea mai devreme datorandu-se supravegherii superficiale a perioadei de lauzie in spital
5. Instanta retine ca inclusiv Comisia Superioara de Disciplina a stabilit ca in mod normal nasterea trebuia asistata de medic, fiind o nastere prematura, apreciind ca scuza medicului ca a lasat-o pe moasa sa asiste pentru ca pacienta era prea agitata este neconvingatoare, si hotarand ca in orice caz, sutura partilor moi trebuia sa fie efectuata sub analgezice de medic.
Asadar, insasi Colegiului Medicilor din Romania - Comisia Superioara de Disciplina au apreciat ca inculpatul ww. a avut mai multe erori de conduita constand in incredintarea totala sau partiala a obligatiilor proprii catre alte persoane, in lipsa controlului personal, incalcarea obligatiei medicului care trebuie sa dea dovada de diligenta maxima in stabilirea diagnosticului, tratamentului adecvat si evitarea complicatiilor previzibile la pacientul aflat in ingrijirea sa, precum si incalcari referitoare la necesitatea consimtamantului informat al pacientului pentru orice interventie medicala diagnostica sau terapeutica.
Este adevarat ca strict din punctul de vedere formal al dreptului procesual penal, decizia nr. a Comisiei Superioare de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor nu constituie o expertiza conforma standardelor procedurale impuse de art. 116 si. urm. C.p.p. dar acesta este un inscris ce este retinut de catre instanta ca mijloc de proba in conditiile in care se coroboreaza cu ansamblul probator administrat in cauza. Instanta apreciaza ca acestui document nu ii poate fi inlaturata valoarea probatorie ca inscris determinant pentru stabilirea practicii uzuale, conforme, unanim acceptate si acceptabile in lumea medicala intrucat reflecta concluziile specialistilor practicieni, intemeiate pe opinii stiintifice exprimate in literatura de specialitate, ce trebuie avute in vedere tocmai pentru conturarea acelei conduite adecvate momentelor critice din timpul nasterii constituind modelul ce trebuia urmat de medic, etalonul la care trebuie facuta raportarea, decizia respectiva constituind un inscris a carei apreciere se face in mod liber, in urma examinarii tuturor probelor administrate.
De asemenea, instanta retine din declaratiile celor implicati, instanta retine in primul rand ca nu a existat o informare a partii vatamate cu privire la actele medicale la care urma sa fie supusa, consecintele si necesitatea efectuarii acestora, si ca nu a fost dovedita existenta consimtamantului sau pentru efectuarea epiziotomiei si a epiziorafiei, iar epiziotomia, si pe cale de consecinta epiziorafia a fost executata doar in virtutea practicii medicale uzuale.
Indiferent daca actul medical al epiziotomiei practicate era necesar sau nu, ori daca era cel putin recomandabil pentru usurarea expulziei, a ruperii de parti moi si a protejarii craniului fetal, sau, dupa cum s-a retinut in avizul Comisiei Superioare de Medicina Legala din 25.10.2006, daca practicarea unei epiziotomii laterale este preferata pentru a preveni accidentele, in anumite configuratii ale perineului (perineu putin "inalt") lezarea sfincterului si a mucoasei rectale fiind mai frecventa, instanta retine pe baza opiniei practicii prezentate de specialisti in cuprinsul avizului de aprobare a expertizei medico-legale si in cuprinsul deciziei de sanctionare a medicului, necontestata de acesta, ca asistenta la nasterea partii vatamate care prezenta un risc obstetrical crescut trebuia asigurata personal de medic, acesta trebuind in circumstantele date sa efectueze personal epiziotomia si epiziorafia.
Instanta retine ca parasirea salii de nasteri, inainte de terminarea procedurilor medicale legate de nastere - si nu doar fara controlul fatului nascut dar mai ales fara verificarea suturilor partilor moi si fara efectuarea tuseului rectal, constituie omisiuni de conduita medicala ale inculpatului ww ce se inscriu in abateri de la bunele practici medicale, incalcari ale obligatiilor firesti ce revin medicului care asista la nasteri cu risc crescut.
Instanta retine ca ambii inculpati din prezenta cauza au fost constienti de faptul ca in situatia speciala in care se afla partea vatamata nasterea trebuia sa asistata personal de medic dar au ales din motive subiective si care nu pot fi apreciate ca fiind intemeiate pentru ca moasa sa fie cea care a asistat nasterea.
Relevante asupra pozitiei subiective a inculpatilor sunt chiar declaratiile acestora privitoare la existenta hotararii initiale de a asista medicul insusi nasterea, ceea ce conduce la concluzia ca nasterea era intr-adevar una cu grad de risc, rezolutia initiala fiind schimbata in urma comportamentului partii vatamate de a nu colabora cu cadrele medicale si pe care inculpatul l-a calificat, in faza de urmarire penala, drept "aberant", atitudine ce a culminat cu muscarea medicului de abdomen, in realitate acest incident nefericit fiind adevaratul motiv care l-a facut pe inculpat sa se razgandeasca in a o mai asista la sutura partilor moi, inculpata R.E. declarand ca atat in faza de urmarire penala cat si in faza de cercetare judecatoreasca ca dupa expulzia fatului acesta a parasit sala de nasteri suparat pe comportamentul neadecvat al gravidei.
Concluzia instantei este ca medicul a ignorat aceste efecte ale declansarii medicamentoase cu Citotec a travaliului, iar comportamentul necooperant al partii vatamate nu poate constitui o scuza si nu poate inlatura efectele deciziei medicului ww de a nu efectua personal epiziotomia si epiziorafia, si cu atat mai mult de a nu efectua tuseul rectal care ar fi evidentiat existenta plagii perineale.
Sustinerile inculpatilor in sensul ca partea vatamata a fost agitata in sala de nasteri rezulta si din declaratiile celorlalte cadre medicale care au fost prezente in sala de nasteri.
Astfel, din declaratia martorei ww., asistent medical, care a asistat la nasterea partii vatamate reiese ca aceasta a fost foarte agitata pe masa de nasteri, nu a cooperat cu cadrele medicale, respectiv nu a ascultat indicatiile acestora pe parcursul nasterii, situatie care intr-adevar, ar putea fi de natura sa afecteze calitatea actului medical, insa nu poate conduce la absolvirea de raspundere penala pentru modul in care a fost efectuat acesta
Din raportul de expertiza medico legala traumatologica nr. intocmit de I.ML. lasi la data de 17.10.2005 rezulta ca leziunile partii vatamate M.L.C. au necesitat pentru vindecare 200 - 210 zile ingrijiri medicale, aratandu-se ca stabilirea legaturii de cauzalitate dintre prestatia medicala si complicatiile ulterioare nasterii este de competenta Comisiei de Avizare si Control a Actelor Medico - Legale din cadrul I.M.L.
Comisia de Avizare si Control a Actelor Medico-Legale din cadrul I.M.L., prin avizul nr. din data de, a avizat concluziile raportului de expertiza medico-legala mentionat anterior, stabilind ca intre manopera efectuata si complicatia survenita, respectiv intre epiziotomie si fistula rectovaginala post partum exista legatura de cauzalitate
Comisia Superioara de Medicina Legala din cadrul I.N.M.L. a verificat si avizat raportul de expertiza mentionat, precum si avizul Comisiei de Avizare si Control, precizand prin avizul nr. din data de, ca nu exista nici o legatura intre scoaterea firelor si instalarea fistulei, aratand ca aceasta ar fi putut fi provocata de trecerea unui fir prin mucoasa rectala, fiind precizat de asemenea, si faptul ca infectia perineala poate fi propagata de flora vaginala si vecinatatea rectului
Din avizul nr. al Comisiei Superioare de Medicina Legala din cadrul I.N.M.L. rezulta, fara dubiu, ca fistula recto-vaginala a survenit ca o consecinta a evolutiei plagii de epiziotomie, complicata prin infectie, infectie care a fost favorizata de tehnica defectuoasa chirurgicala si ingrijirea neadecvata. De asemenea, s-a mai aratat ca fistula poate fi determinata de sutura inadecvata a plagii si favorizata de constipatie sau igiena locala defectuoasa, infectia manifestandu-se mai tardiv
Aceleasi concluzii se regasesc si in avizul din data de 14.11.2008, precizandu-se si ca fistulele recto-vaginale se constituie dupa nastere, intr-un interval de timp variabil, acestea pot fi provocate si de efectuarea defectuoasa a epiziorafiei (sutura plagii perineale efectuate prin epiziotomie), existand posibilitatea ca in momentul externarii pacientei infectia perineala sa fi fost putin evidenta si nesesizata de cadrele medicale, aceasta devenind manifesta doar dupa 4-5 zile de la nastere
Din declaratia martorei ww. instanta retine ca i s-a solicitat de catre familia partii vatamate sa-i scoata firele de sutura pentru ca aceasta se simtea rau. A inceput sa-i scoata firele si la al treilea fir s-a oprit pentru ca a vazut ca iese materie fecala. A luat legatura cu mama partii vatamate, i-a spus ce are fiica sa si ca trebuie sa mearga urgent la medicul specialist pentru ca treaba nu este buna..
Declaratia acestei martore se coroboreaza cu declaratia martorei ww. care a aratat ca martora V.M. i-a spus ca trebuie sa mearga urgent la medicul specialist.
Imprejurarea ca partea vatamata a fost vazuta prima data de medicul ginecolog ww. care a aratat ca partea vatamata era intr-o stare febrila cand a venit in ambulatoriu. In momentul in care a examinat local partea vatamata a remarcat o cantitate mica de materie fecala in zona orificiului fistulei vaginale foarte aproape de locul epizotomiei. A indrumat pacienta la Spitalul Judetean B iar aceasta a plecat cu salvarea.
Comportamentul inculpatului de a nu actiona personal pentru protejarea valorii sociale ocrotite de art. 184 C. pen., si crearea prin transferarea unei sarcini proprii catre o alta persoana cu pregatire inferioara a creat un risc nepermis pentru aceasta valoare constand in posibilitatea efectuarii unui act medical defectuos - semnificativa in imprejurarile concrete de fapt date de starea de agitatie deosebita a partii vatamate, cu perineu inalt rigid, de situatia de nastere prematura, date inclusiv de stresul emotional al moasei, care desi experimentata, s-a vazut in aceste circumstante speciale de travaliu violent expusa situatiei de a practica de una singura manevrele medicale ale nasterii - capata asadar valentele unui comportament antijuridic cu efecte in planul raspunderii penale in sensul antrenarii acesteia.
1. In drept, fapta inculpatei ww., care la data de 26.06.2004, a asistat-o pe partea vatamata ww la nastere, in calitate de moasa, si a efectuat in mod defectuos un actele medicale, respectiv epiziotomia si epiziorafia, care s-a impus pentru expulzia fatului, provocand partii vatamate o fistula recto-vaginala, leziune care a necesitat pentru vindecare un numar de 200 - 210 zile ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazute de art. 184 alin 2, 4 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii consta in actiunea inculpatei efectuare in mod defectuos a epiziotomia si epiziorafia partii vatamate ww. pricinuindu-i acesteia o vatamare ce a necesitat pentru vindecare 200-210 de zile de ingrijiri medicale.
Rezultatul socialmente periculos constand in producerea unei vatamari a sanatatii persoanei vatamate, se afla in legatura de cauzalitate cu fapta inculpatei.
Sub aspectul laturii subiective, fapta s-a savarsit sub forma culpei cu prevedere, in sensul ca prin efectuarea epiziotomiei si epiziorafiei, in conditiile in care fiind o nastere atipica si in aceste situatii medicul este cel care trebuia sa efectueze aceste acte medicale asa cum rezulta din propria declaratie data in faza de judecata, iar partea vatamata se misca in mod continuu, inculpata a prevazut rezultatul socialmente periculos(efectuarea unui act medical defectuos si implicit lezarea partii vatamate), insa nu l-a acceptat socotind fara temei ca acesta nu se va produce.
Avand in vedere aceste aspecte, faptul ca inculpata nu a respectat dispozitiile art.15 din Legea nr.461/2001(act normativ ce reglementa la data de 26.06.2004 profesia de asistent medical) potrivit caruia in exercitarea profesiunii asistentul medical acesta respecta demnitatea fiintei umane si principiile eticii, dand dovada de responsabilitate profesionala si morala, actionand intotdeauna in interesul pacientului, familiei pacientului si al comunitatii, instanta constata ca in mod corect a fost retinut si alin.4 al art.184 C.pen. in stabilirea incadrarii in drept a faptei.
Totodata, instanta apreciaza ca sustinerea inculpatei, prin aparator ca nu poate fi retinuta incalcarea vreunei dispozitii legale de catre aceasta si ca efectuarea acelor acte medicale erau de competenta moasei la data savarsirii faptei si ca in consecinta nu poate fi retinuta agravanta prev. de alin.4 a art.184 C.pen. Instanta retine ca legiuitorul a inteles sa incrimineze nu doar incalcarea unei dispozitii legale in exercitarea unei profesii pentru a se retine agravanta prev. de alin.4 a art.184 C.pen. ci si incalcarea unei masuri de prevedere stabilita pentru exercitiul unei profesii. Din propria declaratie a inculpatei R.E. rezulta ca aceasta era constienta ca in cazul unei nasteri atipice, cum era cea a partii vatamate, medicul era cel care trebuia sa efectueze actele medicale epiziotomiei si epiziorafiei.
La individualizarea pedepsei la care urmeaza a fi condamnata inculpata instanta va avea in vedere, criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C.pen., respectiv limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator pentru fapta savarsita, gradul de pericol social concret ridicat al faptei, numarul mare de zile de ingrijiri medicale ce au fost necesare pentru vindecarea partii vatamate, circumstantele personale ale inculpatei, acesta neavand antecedente penale si avand o ocupatie de care se ocupa in mod corespunzator.
Raportat la aceste criterii instanta retine ca fapta inculpatei prezinta un grad relativ ridicat de pericol social determinat cu atat mai mult cu cat inculpata era nu o persoana oarecare ci tocmai o persoana pregatita si platita sa vegheze la sanatatea cetatenilor, care avea ca principala sarcina de serviciu sa ajute si nu sa agraveze starea pacientilor.
Totodata, instanta retine in stabilirea pedepsei ce va fi aplicata inculpatei ca aceasta nu constientizeaza, nici in prezent, faptul ca nu trebuia sa asculte un ordin abuziv al medicului, ordin a carui respectare a condus la vatamarea grava a partii vatamate si ca desi arata ca regreta ceea ce s-a intamplat nu realizeaza ca din cauza actiunilor sale, a unor acte medicale efectuate in mod defectuos si in conditii neprielnice, a afectat in mod iremediabil viata partii vatamate.
In baza art. 74 C.pen. instanta urmeaza a avea in vedere imprejurarea ca inculpata nu are antecedente penale, asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar depusa la dosar.
Prin orientarea pedepsei sub minimul special prevazut de lege, pentru infractiunea de vatamare corporala prev. de art.184 alin.2 si 4 C.pen. comisa de inculpata, in temeiul art. 74 al. 1 lit. C.pen. coroborat cu art. 76 alin. 1 lit. e C.pen., instanta considera ca aceasta pedeapsa este necesara si suficienta pentru indreptarea si resocializarea viitoare a acestuia.
Instanta urmeaza sa aplice inculpatei o pedeapsa de 20.000 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta si sanctionata de art.184 alin.2 si 4 C.pen. cu aplicarea art.74 lit.a C.pen. si a art.76 lit.e C.pen., pedeapsa ce corespunde scopului prevazut de legiuitor in art.52 alin.2 C.pen.
In ceea ce priveste individualizarea judiciara a modalitatii de executare a pedepsei, avand in vedere intrunirea cumulativa a conditiilor legale pentru aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute de art. 81C. pen., si anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatei, precum si aprecierea instantei ca scopul educativ al pedepsei respectiv, reintegrarea in societate, poate fi atins si fara executarea pedepsei in mod efectiv, instanta, in baza art. 81 C. pen. va suspenda executarea pedepsei pe o durata de 1 an, termen stabilit in conditiile art. 82 C. pen., acest termen fiind apreciat de instanta ca fiind de natura sa asigure indreptarea inculpatei.
Conditia prevazuta la art. 81 alin.1 lit. a) C.pen. este intrunita, in cauza fiind aplicata o pedeapsa cu amenda penala.
In ceea ce priveste conditia prevazuta la lit.b) alin.1 al art.81 C.p., si anume lipsa unei condamnari anterioare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, instanta retine, conform fisei de cazier judiciar a inculpatei, ca inculpata nu are antecedente penale.
Aprecierea instantei ca "scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia" conform dispozitiilor prevazute la lit.c) alin.1 al art.81 C.pen. se intemeiaza pe considerente privind imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si persoana inculpatei. Instanta retine cu privire la persoana inculpatului lipsa antecedentelor penale, conduita buna a inculpatei anterioara savarsirii faptei, care au determinat instanta sa retina in favoarea inculpatei o pedeapsa indreptata sub minimul special si aplicarea unei pedepse cu amenda penala.
Potrivit art. 359 alin. 1 C.p.p. va atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 si 84 C.pen. privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
2. In drept, fapta inculpatului ww., care la data de 26.06.2004, a incalcat obligatia efectuarii personal a epiziotomiei - epiziorafiei partii vatamate M.L.C., prin erorile medicale comise cu administrarea/neadministrarea medicamentatiei au creat starea de agitatie extrema a partii vatamate si nu a supravegheat personalul medical afla in subordinea sa, creand astfel premisele ca inculpata R.E. sa efectueze unele acte medicale defectuoase, menevre ce au avut ca rezultat aparitia unei fistule recto-vaginala la partea vatamata, leziune care a necesitat pentru vindecare un numar de 200 - 210 zile ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazute de art. 184 alin 2, 4 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii consta in actiunea inculpatului de a nu efectua personal epiziotomiei-epiziorafiei partii vatamate M.L.C., erorile medicale comise cu administrarea/neadministrarea medicamentatiei ce au creat starea de agitatie extrema a partii vatamate, nu a supravegheat personalul medical afla in subordinea sa si prin neverificarea postpartum a suturii partilor moi, prin actiunile sal pricinuind partii vatamate leziuni ce au necesitat pentru vindecare 200-210 de zile de ingrijiri medicale.
Rezultatul socialmente periculos constand in producerea unei vatamari a sanatatii persoanei vatamate, se afla in legatura de cauzalitate cu fapta inculpatului.
Sub aspectul laturii subiective, instanta retine ca pozitia subiectiva a inculpatului fata de infractiunea savarsita si rezultatul socialmente periculos al acesteia, se caracterizeaza prin culpa fara prevedere, forma de vinovatie prevazuta de art.19 alin.2 pct.1 lit. b Cod penal. Astfel, inculpatul D.D., avand in vedere profesia sa de medic, putea si trebuia sa prevada ca un cadru medical cu pregatire medie, inferioara lui, chiar daca cu o experienta deosebita, poate crea o plaga perineala gravidei in conditiile de agitatie maxima a pacientei nesedata ca urmare a lipsei de indicatie in acest sens din partea medicului insusi.
La individualizarea pedepsei la care urmeaza a fi condamnat inculpatul instanta va avea in vedere, criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C.pen., respectiv limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator pentru fapta savarsita, gradul de pericol social concret ridicat al faptei, numarul mare de zile de ingrijiri medicale ce au fost necesare pentru vindecarea partii vatamate, circumstantele personale ale inculpatei, acesta neavand antecedente penale si avand o ocupatie de care se ocupa in mod corespunzator.
Raportat la aceste criterii instanta retine ca fapta inculpatului prezinta un grad ridicat de pericol social determinat cu atat mai mult cu cat inculpatul era nu o persoana oarecare ci tocmai o persoana pregatita si platita sa vegheze la sanatatea cetatenilor, care avea ca principala sarcina de serviciu sa salveze vieti si nu sa le afecteze in mod iremediabil.
Instanta va retine in stabilirea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului faptul ca acesta nu a depus toate diligentele necesare pentru acordarea unei asistente medicale de cel mai inalt nivel intrucat a fost iritat de comportamentul partii vatamate pe masa de nasteri, comportament pe care l-a calificat( in faza de urmarire penala) drept "aberant", atitudine ce a culminat cu muscarea medicului de abdomen.
Instanta are in vedere ca inculpatul, in calitatea sa de medic de garda, cu zeci de ani de experienta nu a manifestat intelegerea ceruta de profesia sa si a ignorat tocmai faptul ca pentru partea vatamata, femeie gravida aflata in travaliu, nu exista un ghid de bune practici si nu a dat dovada de tact, de calm si rabdare, sa reactioneze prompt si eficient pentru eliminarea sau diminuarea stresului inerent nasterii, care amplifica durerea ci din contra, s-a enervat si dupa ce a injurat a parasit sala de nasteri inainte ca nasterea sa fie finalizata.
Instanta retine de asemenea, ca starea de agitatie extrema a partii vatamate ce a provocat conduita culpabila a inculpatului era o reactie la "biciuirea necontrolata a uterului", efect al medicatiei cu citotec ce provoaca contractii uterine frecvente si scurte ca durata, cu relaxare incompleta intre contractii si care nu pot fi controlate, medicament care ii fusese administrat lui M.C. tocmai de catre inculpatul din prezenta cauza.
Totodata, instanta retine in stabilirea pedepsei ce va fi aplicata inculpatului ca aceasta nu constientizeaza, nici in prezent, faptul ca prin conduita sa culpabila si prin nerespectare intocmai a tuturor procedurilor medicale uzuale in cazul unor nasteri premature a afectat in mod iremediabil viata partii vatamate.
De asemenea, instanta va avea in vedere si ca inculpatul a avut o atitudine nesincera in fata organelor de urmarire penala si al instantei de judecata prezentand o alta situatie de fapt decat cea care a rezultat din coroborarea declaratiei inculpatei R.E., cu a partii vatamate si a celorlalte persoane prezente in sala de nasteri. Astfel, inculpatul a incercat sa ascunda faptul ca a plecat din sala de nasteri in urma muscarii de catre partea vatamata, inainte de a se efectua epizorafia iar ulterior nu a verificat partea vatamata din punct de vedere medical ci doar a stat de vorba cu ea, in conditiile in care din declaratiile celorlalte persoane rezulta ca dupa ce medicul a fost muscat, a injurat si a parasit sala nemairevenind pana in momentul in care M.C. a fost transferata in lehuzia imediata.
In baza art. 74 lit.a C.pen. instanta urmeaza a avea in vedere imprejurarea ca inculpatul nu are antecedente penale, asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar depusa la dosar.
Prin orientarea pedepsei sub minimul special prevazut de lege, pentru infractiunea de vatamare corporala prev. de art.184 alin.2 si 4 C.pen. comis de inculpat, in temeiul art. 74 al. 1 lit. C.pen. coroborat cu art. 76 alin. 1 lit. e C.pen., instanta considera ca aceasta pedeapsa este necesara si suficienta pentru indreptarea si resocializarea viitoare a acestuia.
Instanta urmeaza sa aplice inculpatului la o pedeapsa de 4(patru) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta si sanctionata de art.184 alin.2 si 4 C.pen. cu aplicarea art.74 lit.a C.pen. si a art.76 lit.e C.pen.
In temeiul art. 71 C.pen. va interzice drepturile art.64 lit. a, teza a doua, lit. b si lit. c, respectiv dreptul de a exercita profesia de medic, C.pen., pe durata si in conditiile prevazute de art.71 C.pen.
Instanta nu va interzice dreptul de a alege in autoritatile publice prevazut teza 1 a art. 64 lit.a C.pen. intrucat prin Hotararea Hirst c. Marii Britanii pronuntata de Marea Camera la 06.10.2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit faptul ca detinutii, in general, continua sa se bucure de toate drepturile si libertatile fundamentale garantate de Conventie, cu exceptia dreptului la libertate. Art.3 al Protocolului 1 stabileste obligatia statelor membre de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere prin scrutin secret in conditii in care sa asigure libertatea de exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ, nu este un drept absolut, statele bucurandu-se de o larga marja de apreciere in organizarea sistemului electoral, astfel incat sa inglobeze propria viziune asupra democratiei. Corelativ obligatiei pozitive a statului, cetatenii statelor membre au dreptul de a-si exprima vointa in cadrul alegerilor legislative si de a nu fi impiedicati in mod nejustificat sa isi exercite acest drept. Acestui drept ii pot fi aduse limitari, care nu trebuie, insa, sa aduca atingere substantei dreptului ocrotit, astfel incat sa priveze individul de exercitarea lui efectiva, trebuie sa urmareasca un scop legitim, iar mijloacele folosite nu trebuie sa fie disproportionale(cauza Mathieu - Mohin).
Curtea Europeana a apreciat ca orice restrictie a acestor drepturi trebuie sa fie justificata si sa urmareasca un scop legitim: consideratii de securitate, in special preventia infractiunilor si apararea ordinii publice, ce decurg, in mod inevitabil din conditiile detentiei( cauza Silver si altii). Curtea a statuat ca interzicerea automata a dreptului de participa la alegerile legislative, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand in aceste conditii o incalcare a art. 3 al Protocolului 1 din Conventie.
In raport de aceasta hotarare, instanta apreciaza ca natura infractiunii savarsite de inculpat nu il face nedemn de a a-si exercita dreptul de a alege.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie prevazuta la lit. c a art. 64 C.pen. referitoare la interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura acelea de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii instanta apreciaza ca este necesar sa se interzica inculpatului D.D. dreptul de a exercita profesia de medic intrucat prin conduita sa atat in timpul nasterii partii vatamate cat si dupa aceea a dovedit ca nu este demn sa indepineasca aceasta profesie, profesie ce implica empatia fata de pacienti, intelegerea acestora si acordarea, in orice moment si in orice conditii, a unei asistente medicale de inalta calitate si in cadrul careia nu este admis ca prin actiunea/inactiunea unui medic o persoana perfect sanatoasa sa fie afectata in mod iremediabil din punct de vedere fizic sau psihic.
Instanta nu va interzice inculpatului si exercitiul drepturilor prevazut de art. 64 lit. d si e C.pen. intrucat savarsirea faptei nu releva un comportament nedemn care sa aduca prejudicii interesul superior al copilului si care sa determine interzicerea drepturilor parintesti si a celui de a fi tutore sau curator.
In ceea ce priveste individualizarea judiciara a modalitatii de executare a pedepsei, avand in vedere intrunirea cumulativa a conditiilor legale pentru aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute de art. 81 C.pn., si anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, precum si aprecierea instantei ca scopul educativ al pedepsei respectiv, reintegrarea in societate, poate fi atins si fara executarea pedepsei in regim de detentie, instanta, in baza art. 81 C. p. va suspenda executarea pedepsei pe o durata de 2 ani, la care va fi adaugata durata pedepsei ce va fi aplicata inculpatului prin prezenta hotarare, termen stabilit in conditiile art. 82 alin. 1 C.pen., acest termen fiind apreciat de instanta ca fiind de natura sa asigure indreptarea inculpatului.
Conditia prevazuta la art. 81 alin.1 lit. a) C.pen. este intrunita, in cauza fiind aplicata o pedeapsa de un 4 luni inchisoare.
In ceea ce priveste conditia prevazuta la lit.b) alin.1 al art.81 C.p., si anume lipsa unei condamnari anterioare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, instanta retine, conform fisei de cazier judiciar a inculpatului, ca inculpatul nu are antecedente penale..
Aprecierea instantei ca "scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia" conform dispozitiilor prevazute la lit.c) alin.1 al art.81 C.pen. se intemeiaza pe considerente privind imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si persoana inculpatului. Instanta retine cu privire la persoana inculpatului lipsa antecedentelor penale si conduita buna a inculpatului anterioara savarsirii faptei, care au determinat instanta sa retina in favoarea inculpatului o pedeapsa indreptata sub minimul special.
In baza art. 71 alin. 5 C.p. instanta va suspenda executarea pedepselor accesorii.
In temeiul art. 359 C.p.p., instanta va pune in vedere inculpatului dispozitiile art. 83 si 84 C.pen., a caror nerespectare va atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei instanta retine ca in cauza s-au constituit parti civile ww. cu suma de 500.000 euro, reprezentand daune morale si materiale, Spitalul Clinic de Urgenta A cu suma de 4729,54 lei si Spitalul Clinic de Urgente B cu suma de 515, 03 lei.
Instanta retine ca atat partea responsabila civilmente Spitalul Judetean de Urgenta B cat si X au invocat in cauza exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, respectiv exceptia lipsei calitatii procesuale, invocand faptul ca in cauza nu pot fi obligati la plata de despagubiri civile.
In sedinta de judecata din data de 04.05.2011 instanta a pus in discutia partilor recalificarea exceptiilor invocate ca fiind aparari de fond, concluziile partilor pe acest aspect fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data().
Instanta constata ca aspectele invocate de catre cele doua parti sunt aparari de fond si le analiza ca atare in cele ce urmeaza, si in consecinta: va recalifica exceptia lipsei calitatii procesuale pasive partii responsabile civilmente formulata de aceasta si exceptia lipsei
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016