Furt ( art. 208 alin. 1 Cod penal-1968/art. 228 C.pen.). Violare de domiciliu (art. 192 alin. 1 Cod penal-1968/ art. 224 Cod pena). Furt calificat (art. 229 alin.2 lit. b Cod penal). Legea penala mai favorabila. Minoritate. Masura educativa a asistarii

Furtul savarsit prin violare de domiciliu reprezinta o singura infractiune de furt calificat, prin retinerea elementului circumstantial agravant, conform art. 229 alin. 2 lit. b C. pen. Infractiunea de violare de domiciliu este absorbita in infractiunea de furt calificat.

Prin rechizitoriul intocmit de Parchetul de pe langa Judecatoria T B si inregistrat pe rolul acestei instante, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului V C, pentru savarsirea infractiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1 C. pen. (1969), cu aplic. art. 99 si urm. C. pen. (1969) si furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. i C. pen. (1969) cu aplic. art. 99 si urm. C. pen. (1969), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. (1969).
Prin actul de sesizare, s-a retinut, in esenta, urmatoarea situatie de fapt:
In ziua de 23.06.2012, in jurul orei 1400, trecand pe langa locuinta persoanei vatamate M A, din aceeasi localitate si cunoscand faptul ca ea nu este acasa, inculpatul V C a patruns pe poarta neasigurata in curte, cu intentia de a sustrage bani sau alte bunuri.
Langa contorul de energie electrica de la casa a observat o fereastra intredeschisa si a decis sa patrunda pe ea in locuinta. A ravasit prin lucruri si a luat dintr-un dulap de la recamier suma de 1900 lei, in bancnote de 50 si 100 lei, pe care a pus-o in buzunar. In continuare a deschis o usa si a intrat in alta camera. Aici a cautat alti bani si a gasit diverse sume de bani sub un milieu aflat pe televizor, cat si in masa pe care se afla acesta, pe care i-a pus in buzunar fara sa-i numere. Inainte de a parasi interiorul locuintei, inculpatul si-a uitat pe lada frigorifica bricheta de culoare rosie pe care a descoperit-o partea vatamata cand a venit acasa de la camp. Ajuns acasa, el a numarat suma de bani si a constatat ca a sustras 4000 de lei. Persoana vatamata a reclamant initial sustragerea sumei de 4300 lei, pentru ca ulterior sa revina si sa sustina ca i-a fost luata suma de 4700 lei.
Din declaratiile persoanei vatamate, coroborate cu declaratiile inculpatului, ale partii responsabile civilmente V M si ale martorului V I, rezulta ca din prejudiciul produs a fost recuperata suma de 1600 lei.
Pentru dovedirea situatiei de fapt, au fost mentionate urmatoarele mijloace de proba: proces-verbal de consemnare a plangerii partii vatamate  M A (fila 4, dosar u.p.), declaratia persoanei vatamate (filele 29-32, dosar u.p.), proces-verbal de cercetare la fata locului (filele 5-8 dosar u.p.), planse foto (filele 9-28, dosar u.p.), declaratii martori (filele 58-70, dosar u.p.), declaratii inculpat (filele 37-42, dosar u.p.), declaratia partii responsabile civilmente V M (filele 54-57, dosar u.p.) raport de expertiza medico-legala psihiatrica privind inculpatul minor nr. 92/A1-P din 13.02.2013 (filele 72-74, dosar de u.p.), proces-verbal de conducere in teren si planse foto (filele 43-53, dosar u.p.), cazier judiciar (fila 71, dosar u.p.).
In cursul judecatii, la termenul din 24.04.2014 inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, instanta a incuviintat cererea inculpatului de solutionare a cauzei potrivit procedurii recunoasterii de vinovatie (art. 375 raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen.) in baza careia inculpatul a dat o declaratie in acest sens (fila 36, dosar fond) pentru considerentele aratate in cuprinsul incheierii de la acel termen.
Persoana vatamata, M A,  a declarat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 3235 lei, reprezentand 3100 lei diferenta nerecuperata din suma sustrasa si 135 lei contravaloarea raportului de expertiza medico-legala  psihiatrica privind pe inculpat. Fata de pretentiile civile ale persoanei vatamate, inculpatul minor, in prezenta si cu acordul partilor responsabile civilmente,   a declarat ca este de acord sa o despagubeasca.
Analizand, conform procedurii prevazute de art. 375 C.pr.pen., probatoriul administrat in faza de urmarire penala, instanta retine aceeasi situatie de fapt ca in actul de sesizare, respectiv:
In ziua de 23.06.2012, in jurul orei 1400, trecand pe langa locuinta partii vatamate M A, din aceeasi localitate si cunoscand faptul ca aceasta nu este acasa, inculpatul V C a patruns pe poarta neasigurata in curte, cu intentia de a sustrage bani sau alte bunuri. Langa contorul de energie electrica de la casa a observat o fereastra intredeschisa pe unde a patruns in locuinta. A ravasit prin lucruri si a luat dintr-un dulap de la recamier suma de 1900 lei, in bancnote de 50 si 100 lei, dupa care a intrat in alta camera,  cautand alti bani pe care i-a gasit sub un milieu aflat pe televizor, cat si in masa pe care se afla acesta, luandu-i fara a-i numara. Inainte de a parasi interiorul locuintei, inculpatul si-a uitat pe lada frigorifica bricheta de culoare rosie pe care a descoperit-o partea vatamata cand a venit acasa de la camp.
Ajuns acasa, inculpatul a numarat suma de bani si a constatat ca a sustras 4000 de lei. Partea vatamata a reclamant initial sustragerea sumei de 4300 lei, pentru ca ulterior sa revina si sa sustina ca i-a fost luata suma de 4700 lei.
Din declaratiile partii vatamate, coroborate cu declaratiile inculpatului, ale partii responsabile civilmente V M (filele 54-57, dosar u.p.) si ale martorului V I (filele 65-66, dosar u.p.), rezulta ca din prejudiciul produs a fost recuperata suma de 1600 lei.
Partea vatamata, M A, s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 3235 lei, reprezentand 3100 lei diferenta nerecuperata din suma sustrasa si 135 lei contravaloarea raportului de expertiza medico-legala  psihiatrica privind pe inculpat.
1.Fapta inculpatului V C, in ziua de 23.06.2012, ora 1400,  de a intra fara drept in curtea par?ii vatamate MA din comuna D, satul C, jude?ul G, intrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 99 si urm. C.pen. (1969).
2. Fapta inculpatului V C, de a sustrage in aceeasi zi, prin escaladarea unei ferestre, din locuinta partii vatamate M A suma de 4000 de lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. i C. pen. (1969), cu aplicarea art. 99 si urm. C.pen. (1969).
Ambele fapte au fost savar?ite in concurs real, ca forma a pluralitatii de infractiuni, fiind savarsite de aceeasi persoana, prin actiuni diferite, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele, in cauza facandu-se aplicarea dispozi?iilor art. 33 lit. a) C. pen. (1969).
Avand in vedere dispozitiile art. 5 C.pen. care prevad aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei, instanta urmeaza a face aplicarea acestor dispozitii. Astfel ca, in baza art. 386 C. pr. pen., schimba incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatului minor V C, din infractiunile de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1 C.pen. (1969) cu aplic. art. 99 si urm. C. pen. (1969) si furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. i C. pen. (1969) cu aplic. art. 99 si urm. C. pen. (1969), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. (1969) intr-o singura infractiune de furt calificat,  prev. de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. d si alin. 2 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 113 si urm. C. pen. si art. 375 C. pr. pen.
Codul penal, ca lege penala mai favorabila, prevede numai sanctionarea masurilor educative pentru infractorii minori, fiind eliminate in totalitate pedepsele pentru aceasta categorie de persoane. Mai mult decat atat, Codul penal retine o singura infractiune in forma agravata fata de pluralitatea de infractiuni retinute in sarcina inculpatului minor V C, conform Codului penal din 1969.
La individualizarea masurii educative pentru infractiunea in forma agravata retinuta in sarcina inculpatului minor, instanta are in vedere  criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 C.pen., respectiv: gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea infractorului se evalueaza dupa urmatoarele criterii: a) imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; c)natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; d) motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala
Cu privire la persoana inculpatului minor, se retin: varsta acestuia (15 ani la data savarsirii infractiunii) si gradul de dezvoltare psihica si intelectuala incompleta; gradul mediu de educatie al inculpatului; lipsa antecedentelor penale si atitudinea de cooperare cu organele de Politie.
Inculpatul minor  a fost expertizat in temeiul art. 113 alin. 2 C. pen., concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 92/A1-P din 13.02.2013 (filele 72-74, dosar de u.p.) intocmit de Serviciul Judetean de Medicina Legala G, fiind urmatoarele: minorul prezinta intelect normal, tulburare de conduita, iar discernamantul asupra faptei comise a fost pastrat.
Conform referatului de evaluare nr. 748/19.02.2014 (filele 12-16, dosar fond), intocmit de Serviciul de Probatiune G, se constata ca inculpatul minor, V C, a renuntat la procesul educativ din cauza lipsurilor financiare, insa se preocupa sa-si castige existenta, ajutand la treburile din gospodaria familiei Pasat, care il remunereaza. Conform referatului de evaluare, factorii care au favorizat comportamentul infractional al minorului sunt: varsta imatura, consumul de alcool, precum si lipsa unui venit cu care sa-si acopere nevoile personale. Propunerile privind masura educativa considerata a fi potrivita pentru minor sunt de aplicare a unei masuri neprivative de libertate, respectiv stagiul de formare civica, pe durata prevazuta de lege.
Avand in vedere factorii de natura sa accentueze dezvoltarea comportamentului infractional, respectiv slaba supraveghere exercitata de tatal inculpatului minor la care acesta din urma locuieste, in contextul in care parintii sunt despartiti in drept, si gravitatea faptei savarsite (furt calificat prin violare de domiciliu), instanta apreciaza ca se impune luarea masurii educative a asistarii zilnice pe o durata de 3 luni sub coordonarea Serviciului de Probatiune astfel incat minorul sa constientizeze consecintele legale si sociale ale savarsirii de noi infractiuni pentru a nu mai fi expus riscului de savarsire a unor fapte de natura penala.
In baza art. 121 alin. 1 lit. a si e C. pen., instanta impune inculpatului ca pe durata executarii masurii educative a asistarii zilnice sa urmeze un curs de pregatire scolara sau formare profesionala si sa se prezinte la Serviciul de Probatiune G la datele fixate de acesta.
Supravegherea executarii masurii educative si a executarii obligatiilor este incredintata Serviciului de probatiune G.
Instanta atrage atentia inculpatului minor asupra dispozitiilor art.123 C.pen. care prevad consecintele nerespectarii obligatiilor impuse si ale savarsirii de noi infractiuni in cursul executarii masurii educative a asistarii zilnice pe durata a 3 luni, caz in care masura educativa luata poate fi prelungita pe durata ei maxima de 6 luni, cu eventuala impunere de noi obligatii ori sporirea conditiilor de executare a celor existente.
  In cauza, persoana vatamata, M A, s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 3235 lei, reprezentand 3100 lei diferenta nerecuperata din suma sustrasa si 135 lei contravaloarea raportului de expertiza medico-legala  psihiatrica privind pe inculpatul minor.
In raport de situatia de fapt, sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art.1357 C.civ., respectiv fapta ilicita (insusirea fara drept a unor bunuri), prejudiciul (valoarea bunurilor), raportul de cauzalitate (prejudiciul nu s-ar fi produs in lipsa faptei ilicite) si vinovatia (inculpatul a urmarit dobandirea bunurilor in mod ilicit).
In temeiul art. 19 C.pr. pen. si art. 397 C. pr. pen., cu referire la art. 1357 C. civ., instanta va obliga inculpatul minor: V C, in solidar cu partile responsabile civilmente: V M si V N, la plata sumei de 3100 lei, cu titlu de despagubiri materiale pentru restul de prejudiciu nerecuperat produs prin comiterea infractiunii de furt calificat, iar in temeiul art. 276 alin. 1 si 4 C.pr.pen., va obliga inculpatul minor: V C, in solidar cu partile responsabile civilmente: V M si V N, la plata sumei de 135 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partea civila.
In temeiul art. 274 alin. 1 si 3 C. pr. pen., instanta va obliga pe inculpatul minor V C, in solidar cu partile responsabile civilmente: V M si V N la plata sumei de 230 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpat, pentru faza de urmarire penala in cuantum de 400 lei si onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru faza de judecata in prima instanta in cuantum de 200 lei, vor fi avansate din fondurile Ministerului Justitiei.