Desfacerea casatoriei prin acord. Cerere reconventionala. Stabilirea locuintei minorului. Exercitarea autoritatii parintesti. Compensarea cheltuielilor de judecata.

Instanta stabileste locuinta minorului la unul dintre parinti, tinand seama de interesul superior al copilului, conform disp. art. 400 alin. 2 C.civ

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei T  B  sub nr. 1490/_/2013, la data de 20.06.2013, reclamanta N  C ,   a chemat in judecata pe paratul N  A ,  solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta, sa se dispuna desfacerea casatoriei dintre reclamanta si parat, incheiata la data de 30.03.2011 si inregistrata sub nr. 2 in registrul starii civile din cadrul Primariei com. S , exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului N  R  T , nascut la data de _., in mod  exclusiv de catre reclamanta mama, stabilirea locuintei minorului la reclamanta mama, obligarea paratului la plata contributiei referitoare la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a minorului si revenirea la numele avut anterior casatoriei, acela de C .
?n motivarea cererii, reclamanta a aratat ca s-a casatorit cu paratul la data de 30.03.2011, locuind impreuna cu parintii acestuia in satul R , comuna S . La data de 02.05.2011 s-a nascut minorul N  R  T .
Arata reclamanta ca, pe fondul bauturilor alcoolice, paratul era agresiv verbal si fizic, relatia acestora fiind inca de la inceput una tensionata. ?n urma unui episod de violenta din data de 22.05.2013, arata reclamanta ca paratul i-a cerut sa plece la parintii ei. Desi a incercat sa ia si minorul, reclamanta mentioneaza ca i-a fost imposibil, data fiind impotrivirea tatalui si a bunicilor sotului, fiind astfel nevoita sa plece fara minor.
Arata reclamanta ca paratul ii interzice sa-si vada copilul, iar la data de 23.05.2013 a depus impotriva sotului o plangere  la Politia com. S .
Dat fiind cursul evenimentelor, reclamanta mentioneaza ca paratul nu poate asigura minorului o crestere si educare corespunzatoare, avand in vedere consumul de alcool si comportamentul sau agresiv, apreciind ca varsta minorului reclama prezenta mamei in viata lui, aceasta beneficiind de tot confortul si linistea in casa unde locuieste impreuna cu mama sa.
?n drept, reclamanta si¬-a intemeiat cererea pe disp. art. 373 lit. b, art. 383 alin. 3, art. 398, art. 400 si art. 402 C.civ.
?n dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei inscrisuri, taxa de timbru in cuantum de 39 lei si timbru judiciar in valoare de 0,15 lei.
La data de 09.07.2013, au fost depuse la dosar intampinare si cerere reconventionala, prin care paratul, prin intampinare mentioneaza ca este de acord cu desfacerea casatoriei date fiind raporturile grav vatamate dintre soti si parasirea domiciliului conjugal de catre sotie si cu revenirea reclamantei la numele avut anterior casatoriei, acela de C , iar prin cerere reconventionala, paratul-reclamant solicita desfacerea casatoriei prin acordul partilor, exercitarea in comun a autoritatii parintesti asupra minorului, stabilirea locuintei minorului la domiciliul sau, obligarea reclamantei-parate la plata contributiei privind cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a minorului raportat la salariul minim net pe economie de la data introducerii cererii reconventionale, iar in sarcina paratului-reclamant a obligatiei de intretinere a minorului in natura si obligarea la plata cheltuielilor de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru (39,3 lei) si onorariu avocat.
?n fapt, paratul-reclamant arata ca la doua luni de la incheierea casatoriei cu parata-reclamanta, s-a nascut minorul N  R  T .
Arata  paratul-reclamant ca relatia maritala s¬-a destramat pe fondul dezinteresului sotiei fata de copil si gospodarie, aceasta profitand de faptul ca parintii si familia fratelui sau cu care locuiau se ocupau de gospodarie, iar reclamanta-parata isi petrecea timpul liber accesand pagini de internet, neglijand aspectele vietii domestice.
Mentioneaza paratul-reclamant ca afirmatiile vizand consumul sau de bauturi alcoolice si comportament agresiv nu sunt reale, acestea fiind inventate pentru ca reclamanta-parata sa-si motiveze parasirea domiciliului conjugal si implicit a minorului.
Arata paratul-reclamant ca din luna mai, reclamanta-parata nu a venit sa-si viziteze copilul, limitandu-se doar la convorbiri telefonice cu minorul care are doi ani. De asemenea, se mentioneaza ca minorul beneficiaza la locuinta paratului-reclamant si a parintilor sai, de conditii prielnice de crestere si dezvoltare fizica, mentala, spirituala si sociala.
?n drept, paratul- reclamant si¬-a intemeiat cererea pe disp. art. 205, 209 si 916 C. pr. Civ., 374, 397, 499 si 529 C.civ.
?n dovedirea cererii, paratul- reclamant a depus la dosarul cauzei inscrisuri (filele 31-34), taxa de timbru in cuantum de 39 lei si timbru judiciar in valoare de 0,3 lei, solicitand proba cu 2 martori, ancheta psihosociala la domiciliul sau din satul R , jud. G  si al reclamantei-parate din G .
La data de 18.11.2013 a fost depus la dosarul cauzei referatul de ancheta psihosociala efectuata la domiciliul reclamantei-parate.
Privitor la desfacerea casatoriei, ambele parti prezente la termenul de judecata, au solicitat ca divotul sa se faca prin acord, iar pronuntarea hotararii sa se faca fara motivare.
Privitor la cererile accesorii, partile au solicitat ca acestea sa fie admise astfel cum au fost formulate prin cererea de chemare in judecata si cererea reconventionala, cu plata cheltuielilor de judecata.
  Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
1. Cu privire la divort:
Instanta retine ca partile s-au casatorit la data de 30.03.2011, casatoria acestora a fost inregistrata sub nr. 2 in registrul starii civile din cadrul Primariei com. S . Potrivit sustinerilor partilor si actelor prezentate instantei, din casatorie a rezultat minorul N  R  T , nascut la data de  .2011.
?n drept, potrivit art. 373 alin. 1 si 2 C.civ. divortul poate avea loc: a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unui dintre ei acceptata de celalalt sot; b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila".
Potrivit art. 926 C.pr.civ, Hotararea prin care se va pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei aceasta.
?n prezenta cauza, ambele parti au solicitat instantei sa se ia act de acordul lor privind desfacerea casatoriei, instanta urmand a dispune desfacerea casatoriei incheiata intre soti la data de 30.03.2011, prin acord.
2. Cu privire la cererile accesorii, instanta va admite in parte atat actiunea civila, cat si cererea reconventionala, astfel:
Privitor la nume:
?n baza art. 383 alin. 3 C.civ si art. 918 alin. 1 lit. b C.pr.civ., instanta ia act de cererea reclamantei-parate si a paratului-reclamant  in sensul revenirii reclamantei-parate la numele purtat anterior casatoriei, acela de C , instanta urmand a dispune in acest sens.
Privitor la exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului N  R T :
 Instanta va respinge cererea reclamantei-parate de exercitare in mod exclusiv a autoritatii parintesti si va admite cererea paratului-reclamant de exercitare a autoritatii parintesti in comun.
Principiul disponibilitatii in procesul  civil trebuie sa fie subsecvent principiului ocrotirii interesului superior al copilului. Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, prevazuta de art. 397 C.civ., este un drept al copilului de care acesta nu poate fi lipsit decat pentru motive justificate de interesul sau superior.
Dezvoltarea de relatii afective puternice cu ambii parinti este in interesul copilului,  art. 5 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prevazand ca: "sotii se bucura de egalitate in drepturi si in responsabilitati cu caracter civil, intre ei si in relatiile cu copii lor, in ceea ce priveste casatoria, pe durata casatoriei si cu prilejul desfacerii acesteia". De asemenea, interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizica si morala, la echilibru socio-afectiv, la viata de familie, drept afirmat si prin art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti dupa divort are succes doar daca dorinta si abilitatea parintilor de a comunica si colabora este suficient de mare.
Deoarece autoritatea parinteasca implica responsabilitati ambilor parinti in legatura cu deciziile care privesc copiii, este esential ca parintii sa poata discuta intr-o atmosfera nonconflictuala. Instanta retine ca, prin pozitia exprimata in fata instantei si prin propunerile prezentate de parti, in vederea intretinerii de legaturi personale cu minorul, dupa divort, parintii nu vor intampina dificultati in exercitarea autoritatii parintesti in comun, in conditiile stabilirii locuintei minorului la unul dintre parinti.
Exercitiul comun al autoritatii parintesti dupa divort, presupune consultarea acestora in luarea deciziilor importante cu privire la cresterea si educarea copiilor, actele curente privind cresterea si educarea acestora fiind indeplinite de parintele la care copilul locuieste.
Fata de cele constatate cu ocazia efectuarii anchetelor sociale, in sensul ca nu sunt cunoscute aspecte negative despre niciunul dintre parinti, instanta va mentine neingradit dreptul minorului de a avea relatii personale cu ambii parinti care, cu timpul si pe fondul unui proces de maturizare completa, isi vor dezvolta abilitatile de cooperare in beneficiul si interesul minorului, si va dispune exercitarea in comun a autoritatii parintesti asupra minorului N R  T .
Privitor la stabilirea locuintei minorului, in baza art. 400 alin. 2 C.civ., instanta stabileste locuinta minorului la unul dintre parinti, tinand seama de interesul superior al copilului.
Conform art. 16² din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului: (1) In cazul in care parintii nu se inteleg cu privire la locuinta copilului, instanta de tutela va stabili locuinta acestuia la unul dintre ei, potrivit art. 496 alin.3 C. civ. La evaluarea interesului copilului, instanta poate avea in vedere, in afara elementelor prev. la art. 2 alin. 5, si aspecte precum: a)disponibilitatea fiecarui parinte de a-l implica pe celalalt parinte in deciziile legate de copil si de a respecta drepturile parintesti ale acestuia din urma; b) disponibilitatea fiecaruia dintre parinti de a permite celuilalt mentinerea relatiilor personale; c)situatia locativa din ultimii 3 ani a fiecarui parinte; d) istoricul cu privire la violenta parintilor asupra copilului sau asupra altor persoane; e) distanta dintre locuinta fiecarui parinte si institutia care ofera educatie copilului.
Conform art. 31 alin. 2¹-2³ din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului:(2¹) In situatia in care ambii parinti exercita autoritatea parinteasca, dar nu locuiesc impreuna, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului invataturii sau pregatirii profesionale, tratamente medicale complexe sau interventii chirurgicale, resedinta copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor parinti.(2²) In situatia in care, din orice motiv, un parinte nu-si exprima vointa pentru luarea deciziilor prevazute la alin 2¹, acestea se iau de catre parintele cu care copilul locuieste, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al copilului.(2³) Ambii parinti, indiferent daca exercita sau nu autoritatea parinteasca, au dreptul de a solicita si de a primi informatii despre copil, din partea unitatilor scolare, unitatilor sanitare sau a oricaror altor institutii ce intra in contact cu copilul.
Din probele administrate in fata instantei, concluziile referatelor de ancheta sociala, inscrisurile depuse la dosarul cauzei, inclusiv cele vizand disponibilitatea fiecaruia dintre parinti de a permite celuilalt mentinerea relatiilor personale, ceea ce reiese din propunerile de program de vizitare intocmite de fiecare parinte, in parte, si nu in ultimul rand, avand in vedere  varsta frageda a minorului de numai 2 ani si 10 luni, care reclama afectiune materna, precum si conditiile locative bune ale reclamantei-parate din imobilul - proprietatea bunicii materne, compus din 5 camere si dependinte, situat in G ,   instanta va admite cererea reclamantei-parate  de a stabili locuinta minorului la domiciliul sau din municipiul Galati.
Cu privire la contributia parintilor la cheltuielile de crestere si educare a minorului, instanta are in vedere dispozitiile art. 533 C. civ. care prevad explicit urmatoarele: parintele care nu are in intretinere minorul, va contribui la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului, precum si dispozitiile art. 499 (1) C.civ.: Tatal si mama sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala.
?n stabilirea pensiei de intretinere, instanta are ca reper veniturile paratului-reclamant, in functie de aceste venituri putandu-se calcula si suma ce i se va cuveni copilului ramas in intretinerea celuilalt parinte.
Avand in vedere ca paratul-reclamant lucreaza ca zilier, neavand un salariu fix, instanta urmeaza a dispune obligarea paratului-reclamant la plata pensiei de intretinere in favoarea minorului in procent de 25% din salariul minim net lunar pe economie, incepand cu data pronuntarii prezentei hotarari pana la majoratul minorului, respectiv data de 02.05.2029, iar reclamanta-parata va executa in natura obligatia de intretinere datorata in procent de 25% din salariul minim net lunar pe economie.
?n baza dispozitiilor art. 451 si 453 C.pr.civ., avand in vedere ca s-a admis in parte atat cererea principala, cat si cererea reconventionala, instanta va dispune compensarea cheltuielilor de judecata, in sensul ca va obliga pe cel a carui creanta este mai mica, in prezenta cauza pe reclamanta-parata sa plateasca paratului-reclamant suma de 400,15 lei, reprezentand diferenta ramasa in urma compensarii cheltuielilor de judecata constand in taxele judiciare de timbru, timbru judiciar si onorariile avocatilor.