Minor. Masura de protectie speciala a plasamentului. Modificare ulterioara

Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, decizia civila nr. 986/R din 26 aprilie 2010

Prin sentinta civila nr.234/21.04.2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins cererea precizata si formulata de DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIA COPILULUI CLUJ, in contradictoriu cu paratii M.D.A., A.C. jr.,  A.C. sen., A.E., Serviciul de Autoritate Tutelara de pe langa PRIMARIA MUN. DEJ.
Impotriva acestei sentinte parata M.D.A. a declarat recurs care a fost admis prin decizia civila nr.1709/R/06.07.2009 a Curtii de Apel Cluj, s-a casat hotararea recurata si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleasi instante, Tribunalul Cluj.
In rejudecare, prin sentinta civila nr.96 din 3 februarie 2010 a Tribunalului Cluj, s-a respins actiunea civila formulata de petenta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Cluj in contradictoriu cu intimatii M.D.A., A.C. jr., A.C. si A.E., Autoritatea Tutelara - Primaria mun. Dej, jud. Cluj.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca minora A.M.E. provine din relatia de concubinaj a mamei M.D.A. cu numitul A.C., avand paternitate determinata.
Prin adresa nr. 8636/30.03.2006 emisa de Primaria mun. Dej a fost solicitata petentei D.G.A.S.P.C. Cluj stabilirea unei masuri de protectie pentru minora in cauza.
Mama minorei a parasit caminul conjugal si a plecat in Italia la munca, iar tatal, A.C., se afla in detentie in Penitenciarul Gherla pentru savarsirea infractiunii de furt.
Minora A.M.E. se afla in grija bunicilor paterni A.C. si A.E..
Avand in vedere ca intimata M.D.A., mama minorei in cauza, a manifestat un total dezinteres fata de copilul sau, precum si faptul ca tatal minorei era in detentie, prin Sentinta civila nr. 788/20.09.2006 a Tribunalului Cluj s-a stabilit masura de protectie speciala a plasamentului minorei la bunicii paterni, cu plata alocatiei de plasament, pentru minora A.M.E.. La data de 10.10.2008, mama minorei a formulat o declaratie, prin care a solicitat reintegrarea in familia mamei a fiicei ei.
Potrivit Raportului de vizita din data de 07.08.2009 efectuat la domiciliul bunicilor paterni, tatal minorei lucreaza in constructii, fara carte de munca, obtinand un venit de 2.200-2.300 lei/luna. Tatal a aratat ca isi petrece week-end-urile impreuna cu fiica sa, in parcul din mun. Dej, la pescuit. Minora a precizat ca mama sa nu a mai luat legatura cu ea de 2 saptamani.
De asemenea, reiese din acest raport de vizita ca mama minorei obisnuia sa trimita, pana in urma cu 8-9 luni, cate 30-40 euro bunicii materne, care ii cumpara minorei haine si dulciuri.
Intrucat tatal s-a certat cu bunica materna, minora a rupt legatura cu aceasta de 2 luni de zile.
Conform mentiunilor asistentului social care a intocmit raportul de vizita, la data intocmirii raportului minora era frumos imbracata, ingrijita, cu parul aranjat. De asemenea, minora are propria sa camera, in care are TV, calculator, doarme singura in pat. Tatal a afirmat ca bunicii paterni o rasfata foarte mult pe Mihaela, iar bunica materna este cea care ii cumpara haine.
Atat martorul L.T., cat si martorul B.C. au aratat in depozitiile lor ca locuinta intimatilor Adam este ingrijita, bine intretinuta, iar minora are conditii corespunzatoare de crestere si ingrijire.
Potrivit declaratiei martorului B.C., parintii minorei au locuit impreuna la el in chirie, timp de trei luni, perioada in care mama minorei a practicat prostitutia. Ulterior, mama minorei a plecat in Italia, parasindu-si copilul. A mai precizat martorul ca in perioada in care parintii minorei in cauza locuiau in chirie, de cresterea si ingrijirea copilului se ocupau bunicii paterni.
Sora intimatei M.D., numita H.R., audiata in calitate de martor, a declarat ca intimatii s-au ocupat corespunzator de minora A.M.E., acestia avand un comportament cordial si decent. A mai declarat ca intimata M.D. trimitea diverse sume de bani, ca ajutor financiar pentru minora, insa ultima data cand a trimis bani a fost cu ocazia zilei minorei, 17.06.2009, respectiv 50 euro. Din 2008, de cand au inceput litigiile si pana in prezent, nu le-a dat bunicilor paterni alte sume de bani, in afara celor 100 lei de la ziua minorei, ramasi dupa cumpararea unei biciclete pentru fetita. In perioada in care minora era la domiciliul bunicii materne, iar aceasta era la serviciu, martora H.R. era persoana care avea grija de minora. A mai relatat martora ca la momentul la care parintii minorei: intimatii M.D. si A.C. jr. s-au despartit, bunica materna (mama martorei) i-a sugerat tatalui, A.C. jr., ca minora A.M.E. sa fie plasata la un centru de plasament din mun. Gherla. Arata totodata ca intimata M.D. nu i s-a plans de eventuale incidente avute cu bunicii paterni ai minorei si a precizat martora ca ei personal nu i s-a interzis sa viziteze minora.
Mama intimatei M.D., numita M.O., a aratat in declaratia data instantei in calitate de martor ca pana in cursul lunii septembrie 2008 a avut o relatie normala cu bunicii paterni ai minorei, acestia avand un comportament adecvat. A precizat ca mama minorei obisnuia sa trimita cadouri si bani din Italia, cate 50 euro, 200 euro, chiar si dupa ce au inceput litigiile, insa nu a putut cuantifica ajutorul financiar. Mai mult, cu ocazia fiecarei vizite in Romania, mama M.D. isi petrecea in integralitate timpul cu fiica sa, A.M.E. (intre doua saptamani si o luna de zile). Intrucat mama minorei si-a manifestat dorinta in luna iunie 2009 de a lua fetita si de a-si petrece concediul in Italia, bunicii paterni au interzis intimatei M.D. orice contact cu minora.
Potrivit aceleiasi declaratii, bunica materna a precizat ca nu i-a spus intimatului A.C. jr. sa-si dea consimtamantul pentru plasamentul minorei la un centru din mun. Gherla.
Cu ocazia suplimentarii probei testimoniale, martorii J.A.C. si P.R.M. au aratat ca minora locuieste cu bunici paterni, unde are o camera separata dotata cu TV si calculator, precum si baie separata. Minora este vizitata deseori de colege de clasa.
Martora V.A. prin declaratia data a aratat ca minora a locuit impreuna cu mama sa la bunica materna pana in urma cu un an de zile, cand intimata M.D. a plecat in Italia. Ulterior plecarii intimatei, minora a fost luata de catre bunicii paterni la domiciliul acestora. Mai mult, arata martora ca bunica materna este cea care ii spala hainele minorei, o ingrijeste si se ocupa de educarea si de situatia scolara a acesteia, contribuind totodata si financiar la cresterea minorei.
Potrivit anchetei sociale nr. 22231/15.01.2009 efectuata de Primaria mun. Dej, apartamentul mamei intimatei, M.O., este compus din patru camere si dependinte, este corespunzator mobilata si curat intretinuta, prezinta gradul de confort necesar unui trai decent, dispune de toate utilitatile. In imobil, locuiesc alaturi de proprietara, fratele intimatei, cu sotia si fiul acestora.
Din aceeasi ancheta sociala rezulta ca tatal minorei a fost eliberat din penitenciar si in prezent isi cauta un loc de munca. Se arata de asemenea, ca minora se bucura de afectiunea bunicilor paterni, acestia asumandu-si responsabilitatea cresterii si educarii minorei, manifestand interes si preocupare fata de nepoata lor. Locuinta bunicilor paterni unde locuieste si minora impreuna cu tatal ei, detine un spatiu la subsol unde este amenajata o bucatarie in care locuiesc sotii Adam, iar primul nivel al casei este compus din doua camere mobilate si amenajate corespunzator, minora avand propria sa camera.
In concluzie, se arata ca bunicii paterni sunt puternic atasati de minora, depun eforturi pentru a-i asigura acesteia conditii cat mai bune de viata, sunt preocupati de situatia scolara a acesteia, iar plecarea copilului ar afecta atat copilul, cat si bunicii.
Din adeverinta eliberata de Asociatia de Proprietari la data de 27.11.2008 reiese ca in apartamentul numitei M.O. - bunica materna a minorei locuiesc in prezent noua persoane.
In cauza s-a intocmit o ancheta sociala la resedinta intimatei M.D., din Ladispoli - Italia, din care rezulta ca intimata locuieste intr-o casa impreuna cu o prietena, avand contract legal de inchiriere. Urmare a vizitei asistentului social din cadrul Primariei Ladispoli, la resedinta intimatei, s-a constatat ca locuinta este luminoasa si bine ingrijita, cu un salon mare, bucatarie, o camera, o camera mica, o baie si un balcon. Este o casa noua, deja mobilata, in care este ordine si curatenie.
Din Raportul de Monitorizare a masurii de Protectie Speciala nr. 1892/21.12.2009 reiese ca minora are rezultate foarte slabe la invatatura, iar diriginta acesteia, a afirmat ca minora este obraznica, rea, neascultatoare, raspunde urat colegilor si profesorilor. In ceea ce priveste dezvoltarea fizica, psihica si morala a copilului, se observa o evolutie buna. Minora este un copil vesel, dezghetat, foarte rasfatat de tata si de bunici, neascultator si foarte obraznic. Manifesta un comportament adecvat varstei scolare, iar din punct de vedere emotional este un copil echilibrat. In urma nenumaratelor discutii purtate cu fetita, aceasta a declarat ca doreste sa ramana in continuare in ingrijirea bunicilor paterni si a tatalui sau.
Audiata fiind in camera de consiliu minora a precizat ca doreste sa ramana cu tatal sau sau si bunicii paterni , relevand de asemenea faptul ca nu a fost obligata sa dea o astfel de declaratie.
In conformitate  cu ancheta sociala efectuata de catre Primaria Mun.Dej, inregistrata sub nr.  22 231 din data de 15.10.2009 tribunalul retine  bunicii paterni  manifesta interes si preocupare fata de  nepoata lor, depun eforturi pentru a-i asigura acesteia conditii cat mai bune de viata, fiind puternic atasati de aceasta, preocupati de evolutia scolara a minorei, iar plecarea copilului din aceasta familie ar fi un moment de intristare care ar afecta  si pe copil, copil care cu ocazia efectuarii anchetei sociale si-a reiterat dorinta de a ramane cu bunicii paterni , precizand ca nu doreste sa paraseasca tara pentru a apleca alaturi de mama sa intr-o destinatie necunoscuta , intr-o tara  straina  a carei limba nu o cunoaste, dorind sa-si continue studiile  in tara.
In statuarea interesului superior al  minorului tribunalul  a avut in vedere nu numai posibilitatile  materiale ale  partilor in litigiu, posibilitatile  de dezvoltare fizica, morala si  intelectuala  pe care le poate gasi la parinti sau bunicii paterni ci si  varsta copilului, comportarea partilor in litigiu fata de minor anterior promovarii prezentului litigiu, gardul de atasament si de interes  pe care acestia l-au manifestat, legaturile afective existente intre minor si partile litigante, in calitate de intimati.
Astfel, pe baza probelor administrate in prezenta speta ,  tribunalul a apreciat ca interesul minorei  A.M.E.  este de a ramane  la domiciliul bunicilor, care sunt in masura  sa se ingrijeasca de dezvoltarea  sa fizica, morala si intelectuala.
Faptul ca mama are un loc  de munca stabil in Italia , in localitatea  de domiciliu, care ii permite sa vegheze  la cresterea copilului minor nu reprezinta  un argument suficient de puternic pentru a se dispune reintegrarea minorei  la intimata M.D.A. , atat timp   este cu certitudine stabilit, potrivit probatiunii testimoniale susmentionate dezinteresul  manifestat fata de minora.
De altfel intimata M.D.A. nu poate  prezenta cu certitudine garantii morale in dezvoltarea  minorei atat timp cat  prin depozitiile martorilor B.C., P.P. se releva instantei de judecata faptul ca intimata anterior plecarii in Italia practica prostitutia, imediat dupa nasterea minorei.
Varsta si  sexul copilului sunt  fara indoiala factori  care trebuie avuti in vedere, de regula sentimentele de afectiune ale copilului fiind mai puternice fata de mama, in primii ani de copilarie. In esenta, minorul mai ale daca este o fata are mai  multa nevoie  de ingrijirea mamei, atat in ceea ce priveste  cresterea cat si formarea caracterului.
Acesti factori nu se impun insa cu obiectivitate ca prioritati, ei trebuie analizati in contextul celorlalte criterii  ce se au in vedere  in aprecierea intereselor minorului, or, in prezenta speta, ele nu sunt favorabile  intimatei M.D.A..
Atasamentul minorei fata de bunicii paterni, respectiv tata a fost relevat de probele din dosar, acestia fiind de altfel cei aflati in permanenta aproape de fetita, care au vegheat  la o buna crestere  si dezvoltare lipsa mamei fiind suplinita in cvasitotalitate de catre acestia.
Impotriva acestei sentinte parata M.D.A. a declarat recurs in termen legal solicitand instantei, in principal, admiterea recursului, modificarea hotararii atacate in sensul admiterii actiunii precizata si formulata de reclamanta DGASPC Cluj respectiv, incetarea masurii de protectie speciala a plasamentului minorei la bunicii paterni si reintegrarea minorei la recurenta, precum si sistarea alocatiei de plasament fata de familia extinsa, iar in subsidiar, admiterea recursului, trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, precum si, obligarea intimatilor A.C. sen., A.E. si A.C. jr., in solidar, la plata cheltuielilor de judecata in fond si recurs, raportat la toate ciclurile procesuale.
In motivarea recursului, parata a aratat ca hotararea atacata cuprinde motive contradictorii in sensul ca, pe de o parte, retine probe care ar conduce logic la admiterea actiunii precizate iar pe de alta parte, considerentele sunt in totala opozitie cu probele retinute. Astfel, instanta retine ca la domiciliul reclamantei din Dej, locuiesc in prezent 9 persoane, dupa care, se retine ca din ancheta sociala cu nr.2231/15.01.2009, efectuata la aceeasi adresa locuieste mama reclamantei impreuna cu fratele acesteia, cu sotia si fiul lor.
In privinta anchetelor sociale efectuate la domiciliul reclamantei din Romania, la resedinta din Italia si la domiciliul bunicilor paterni, instanta de fond s-a multumit doar sa descrie conditiile de locuit ale partilor, fara o analiza concreta a acestora, si fara a motiva de ce se da prioritate conditiilor de locuit oferite de bunicii paterni.
O alta contradictie este aceea dintre retinerea instantei de fond cu privire la legaturile si contactul paratei cu minora, care, pe de o parte sunt retinute ca fiind frecvente, iar pe de alta parte, sunt retinute ca fiind inexistente, anterior luarii masurii de plasament a minorei.
Un alt motiv de recurs se refera la omiterea primei instante de a lua in considerare, probatiunea existenta la dosarul cauzei, in sensul ca aceasta nici macar nu este amintita, astfel incat nu formeaza o sursa de rationament pe care tribunalul si-a fundamentat solutia. In acest sens, nu s-a analizat probatiunea efectuata cu privire la comportamentul bunicilor paterni, motiv pentru care recurenta a facut plangeri inregistrate atat la DGASPC Cluj cat si la Politia Dej. Nu a fost considerata ordonanta civila nr.1372/12.11.2009 a Judecatoriei Dej, ramasa irevocabila, prin care recurentei i s-a admis un program de legaturi personale cu minora si nu au fost luate in considerare depozitiile martorilor propusi de recurenta, atat in primul ciclu procesual, cat si in al doilea, prima instanta limitandu-se doar sa desprinda anumite informatii din contextul declaratiile testimoniale sau sa omita pur si simplu unele aspecte relevante din acestea.
Instanta de fond a ignorat in totalitate rezultatele scolare furnizate de diriginta minorei, care se refera la notele primite de aceasta, precum si informatiile furnizate din raportul de monotorizare care atesta aceleasi rezultate extrem de slabe la invatatura.
O alta critica se refera la rationamentul instantei cu privire la interesul minorei, de a fi sub atentia si supravegherea bunicilor paterni din punctul de vederea evolutiei scolare ale acesteia. Prima instanta retine rezultatele slabe la invatatura ale minorei insa nu face nici o legatura logica intre acest mod de supraveghere exercitat de bunicii paterni si rezultatele scolare obtinute, apreciind fara temei ca minora este rasfatata foarte mult desi rezultatele acesteia denota efectuarea unor greseli in educatia si supravegherea minorei. Tribunalul nu a luat in considerare probele administrate in acest sens de catre recurenta, prin care aceasta a dovedit tipul de scoala pe care minora are posibilitatea de a-l urma in Italia, programul acesteia precum si activitatile scolare si recreative pe care le-ar avea daca minora ar fi reintegrata in familia recurentei. Prima instanta nu a motivat deloc solutia de a alege ca fiind in interesul superior al minorei, conditiile de locuit oferite de bunicii paterni in comparatie cu cele oferite de recurenta.
Hotararea atacata este criticabila si din punctul de vedere al aspectului retinut de instanta cu privire la comportamentul parintilor minorei, raportat la bunicii paterni. Desi instanta de fond a retinut ca tatal minorei a executat o pedeapsa privativa de libertate, fara nici o dovada concreta doar bazandu-se pe declaratia acestuia, a stabilit ca acesta realizeaza un castig lunar de 2.200 - 2.300 lei si isi petrece finalul de saptamana in parc si la pescuit cu minora.
In privinta comportamentului mamei fata de minora, instanta nu are nici o opinie in afara de aceea ca locul de munca stabil in Italia, nu este un argument suficient de puternic pentru a se dispune reintegrarea minorei in familia mamei, retinand depozitia unui martor care a declarat ca mama ar fi practicat prostitutia anterior plecarii in Italia.
Tribunalul nu a analizat dovezile administrate de recurenta referitoare la conditiile pe care in prezent le poate oferi minorei, la existenta contractului de munca, a locuintei din Italia , a veniturilor pe care aceasta le realizeaza si ale concluziilor asistentului social italian, cu privire la incadrarea acesteia in societate. Comportamentul bunicilor materni nu a condus decat la rezultate mediocre pentru minora, asa cum rezulta din situatia scolara si din caracterizarea fetitei de catre cadrele didactice.
Desi instanta de fond a stabilit ca varsta si sexul copilului sunt criterii determinante, ulterior a aratat ca acesti factori nu sunt prioritari, fara a avea in vedere imprejurarea ca raportat la sexul si varsta minorei, mama copilului este persoana potrivita de a exercita supravegherea si dezvoltarea copilului.
Un alt motiv de recurs se refera la considerarea opiniei minorei ca si criteriu esential in solutionarea cauzei, combinat cu rationamentul instantei ca mama este suplinita de bunicii paterni. Opinia minorului in astfel de cauze nu reprezinta un criteriu esential deoarece minora a dat declaratii sub temerea convietuirii cu bunicii paterni si cu tatal sau, minora dand declaratii contradictorii cu privire la persona careia sa-i fie incredintata. A spune ca bunicii paterni suplinesc mama copilului este o grava eroare umana, deoarece impactul matern asupra copilului nu poate fi evaluat. Motivarea instantei de fond referitoare la momentul de intristare pe care l-ar avea bunicii paterni daca minora al pleca din aceasta familie, este mai mult decat puerila.
Hotararea este criticabila si pentru faptul ca tribunalul nu s-a pronuntat cu privire la solicitarea paratului A.C. jr., tatal minorei, care a cerut si el reintegrarea in familie.
Ultimul motiv de recurs se refera la mentinerea masurii plasamentului care prin ea insasi este o masura temporara, care nu poate fi mentinuta in conditiile in care exista un parinte care indeplineste toate conditiile cerute de lege pentru a exercita supravegherea, cresterea si dezvoltarea minorului.
In drept, se invoca prevederile art.304 pct.7, pct.9 C.pr.civ., Legea nr.272/2004.
Reclamanta intimata DGASPC Cluj, prin intampinare, a invederat instantei ca isi mentine pozitia procesuala pe care a exprimat-o la instanta de fond deoarece din rapoartele de monotorizare rezulta ca minora locuieste impreuna cu bunicii paterni si cu tatal sau iar de la intoarcerea tatalui din penitenciar fetita este mult mai bine ingrijita. Aceasta a declarat in mod constant, verbal si in scris, ca doreste sa ramana cu tatal si cu bunicii paterni. S-a remarcat ca situatia locativa a minorei s-a imbunatatit iar minora are camera ei dotata cu utilitatile necesare, cu TV si calculator.
Conform raportului de vizita din data de 19.04.2010, intocmit de catre asistentul social responsabil de caz, minora este inscrisa din luna martie 2010 la centrul de zi "Familia si copilul" din Dej, unde isi face temele pana la ora 16.00 si se intoarce acasa cu bunica paterna.
Pe de alta parte, bunicul patern a informat asistentul social ca tatal minorei este in arest preventiv la Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla, Sectia Exterioara Cluj. Bunicul patern a participat in data de 16.03.2010 la cursul intitulat "Conflicte intergenerationale", organizat la sediul DGASPC Cluj si a promis ca va mai participa la astfel de cursuri.
Avand in vedere starea de fapt, precum si opinia minorei reclamata intimata lasa la aprecierea instantei solutia cu privire la reintegrarea copilului la mama, potrivit principiului interesului superior al acestuia.
Paratii intimati, A.C. sen. si A.E., prin intampinare au solicitat respingerea recursului ca nefondat, si in consecinta mentinerea hotararii atacate ca fiind legala si temeinica.
Reclamanta intimata DGASPC Cluj, a depus o copie de pe adeverinta nr.23/19.04.2010 emisa de Centrul de zi "Familia si copilul", o copie de pe carnetul de note al elevei Adam Mihaela si raportul de vizita din data de 19.04.2010.
Analizand sentinta atacata, prin prisma motivelor de recurs invocate si a apararilor formulate, Curtea in temeiul art.3041 C.pr.civ., retine urmatoarele :
Minora A.E. este nascuta la 17.07.1997 din relatia din  afara casatoriei a mamei M.D.A. cu tatal A.C., fiind recunoscuta  de acesta din urma.
Prin sentinta civila nr.788/20.09.2006 a Tribunalului Cluj, ramasa definitiva si irevocabila, s-a admis cererea formulata de petenta DGASPC Cluj in contradictoriu  cu intimatii A.C. jr., A.C. senior, A.E., M.D.A. si Primaria mun. Dej si s-a stabilit masura de protectie speciala a plasamentului minorei la bunicii paterni, A.C. senior si A.E., dispunandu-se  plata alocatiei de plasament in favoarea bunicilor paterni, incepand cu data de 20.09.2006.
La stabilirea masurii de protectie speciala a plasamentului, Tribunalul Cluj a avut in vedere faptul ca parintii minorei au locuit impreuna cu bunicii paterni in localitatea Cetan, de unde s-au mutat intr-o locuinta proprietate personala in localitatea Somcutul Mic. In urma cu aproximativ 4 ani parintii minorei s-au despartit si au lasat minora in grija bunicilor paterni. Dupa despartirea parintilor, mama nu a mai pastrat legatura cu minora, iar tatal a fost inchis in Penitenciarul Gherla pentru executarea unei pedepse privative de libertate. Avand in vedere ca bunicii paterni au fost cei care si-au asumat responsabilitatea cresterii si educarii minorei instanta a apreciat ca este in interesul superior al minorei de a creste in continuare in familia bunicilor paterni unde beneficiaza de afectiune, sprijin material si moral.
Prin cererea depusa la DGASPC Cluj din 10.10.2008, parata M.D.A. a solicitat reincredintarea minorei aratand ca doar la data de 22.09.2008 a aflat de faptul ca minora se afla in plasament la bunicii paterni intrucat nu a fost citata in proces, masura cu care nu este de acord, iar in prezent lucreaza in mod legal cu contract de munca in Italia.
Avand in vedere cererea mamei copilului, reclamanta DGASPC Cluj a inaintat instantei judecatoresti prezenta cerere de incetare a plasamentului minorei si reintegrarea acesteia in familia mamei.
In referatul de situatie intocmit la 31.10.2008 de DGASPC Cluj s-a aratat ca, la data de 24.10.2008 s-a efectuat o vizita la scoala unde invata minora, iar in urma discutiei cu diriginta, s-a constatat ca minora merge de multe ori necorespunzator imbracata la scoala, cu lectiile nefacute si neinvatate si este obraznica. Copilul a dat o declaratie scrisa prin care a aratat ca doreste sa plece la mama ei in Italia si sa locuiasca cu ea si a afirmat ca bunica paterna o duce sa faca curatenie la scarile de bloc unde aceasta este angajata si ca de multe ori mergeau cu autobuzul de 5 dimineata deoarece aveau de facut curatenie in 19 scari. Fetita a aratat ca era nemancata si primea mancare de la vecini, iar bunicul patern nu o lasa sa vorbeasca cu mama ei deoarece nu este de acord ca fetita sa plece de la ei, iar daca vorbeste cu mama ei nu o mai lasa sa se joace pe calculator. Bunicii paterni ii cumpara haine si rechizite. In urma vizitei din 30.10.2008 la domiciliul bunicilor paterni in localitatea Somcutul Mic, A.C. senior, a dat o declaratie scrisa ca nu este de acord ca minora sa plece in Italia. Mama copilului ii trimitea cate 50 euro, o data la 3-4 luni si cateva haine. Bunicii paterni nu si-au terminat de construit casa, iar toti membrii familiei locuiesc intr-o singura camera care este mobilata: 2 paturi, o masa unde se afla calculatorul fetitei, un frigider, un televizor si 2 dulapuri.
In raportul de vizita incheiat la 24.11.2008 de DGASPC Cluj s-a consemnat acelasi comportament al minorei la scoala, iar aceasta a declarat ca nu isi face lectiile deoarece de multe ori isi uita caietele si temele acasa si se joaca pe calculator in jur de  3 ore, de aceea merge la scoala cu temele nefacute. Minora a aratat si ca bunica materna M.O. o viziteaza in fiecare zi la scoala si ii cumpara rechizite sau ceea ce isi doreste, in valoare de 20-30 lei/zi. Copilul a confirmat ca doreste sa ramana in continuare in grija bunicilor paterni.
La aceeasi data s-a incheiat si un raport psihologic de catre  consilierul principal, psiholog, care in urma examinarii fetitei a confirmat ca minora este spontana, imaginativa, deschisa spre cei din jur, cu un "eu" bine dezvoltat, ce resimte nevoia unui mediu stabil si unitar dominat de  afectiune si principii coerente de educatie. Aceasta se afla la varsta la care manifesta pregnant nevoia de orientare, organizare, incurajare si mai ales acceptare. In acest moment, adultii din familie sunt absorbiti de relatiile dintre ei, distantandu-se simtitor fata de minora. Din aceasta perspectiva, pentru o buna dezvoltare psiho-emotionala se recomanda: constanta educationala, suport emotional, evitarea situatiilor solicitante emotional negativ, oferirea unui mediu securizant emotional.
Minora a fost audiata de prima instanta, in primul ciclu procesual, in doua etape. Astfel, la data de 09.12.2008, copilul a declarat ca doreste sa locuiasca in Dej, la bunica materna unde ar avea mai multe posibilitati de distractie, iar ulterior la data de 14.04.2009 si-a manifestat dorinta de a ramane alaturi de tata si bunicii paterni.
Parata M.D.A. a dovedit ca este stabilita in localitatea Cerveteri, Italia, din 03.12.2007 si are incheiat un contract individual de munca pe durata nedeterminata cu incepand cu data de 20.06.2007, in calitate de operator curatenie, cu o retributie lunara bruta de 906,68 euro. Totodata, parata a probat ca a inchiriat in localitatea Cerveteri, Italia, un apartament compus din 3,5 incaperi, bucatarie si dependinte, incepand cu data de 03.11.2007, pe o durata de 4 ani cu posibilitatea de reinnoire.
Bunicii paterni au depus extras CF nr.665 Somcutul Mic din care rezulta ca detin in proprietate cu titlu de cumparare, ca bun comun, terenul pentru constructii si arator in suprafata de 2800 mp., cu nr.top.1653/246/2 si cuponul de pensie a paratei A.E. aferent lunii octombrie 2008, in valoare de 505 lei.
In legatura cu situatia scolara a copilului, din adresa nr.362/02.03.2009 eliberata de Scoala cu clasele I-VIII nr.1 Dej, s-a relevat faptul ca rezultatele modeste la invatatura ar avea ca principala cauza insuficienta pregatire a elevei. Aceasta isi dezinformeaza bunicii paterni in privinta pregatirii temelor, iar dirigintele clasei a recomandat bunicilor sa vina saptamanal la scoala si sa se informeze despre situatia scolara prin carnetul de corespondenta. Fetita nu este atenta la ore, nu vine tot timpul cu manualele si caietele necesare orelor din ziua respectiva, neglijeaza respectarea orarului si nu se pregateste constant pentru lectii, iar uneori deranjeaza orele (vorbeste cu colegii). In privinta tinutei eleva este mai ordonata, vine constant imbracata in uniforma scolara fiind mai ingrijita.
Parata M.D.A. a  depus in probatiune un inscris intitulat "cerere de inscriere la scoala secundara de primul nivel" la scoala medie de stat "Salvo D’ Acquisto" din Cerveteri, Italia, din care rezulta conditiile in care studiaza elevii in aceasta unitate de invatamant.
Probele mai sus mentionate au fost administrate in primul ciclu procesual de catre instanta de fond insa, desi au ramas castigate cauzei, in mod nelegal, ele nu au mai fost luate in considerare si analizate de instanta de rejudecare.
Prin decizia de casare, care este obligatorie potrivit art.315 alin.1 C.pr.civ., Curtea a dispus suplimentarea probatiunii, prin efectuarea anchetelor sociale in vederea stabilirii conditiilor materiale si locative ale partilor, prin administrarea probelor necesare pentru stabilirea certa a  conditiilor de dezvoltare si educare oferite de parti, a comportamentului parintilor fata de minora, iar daca se va considera oportun, prima instanta va solicita si intocmirea unui raport de evaluare psihologica al copilului intocmit de psihologul instantei.
 Din raportul de vizita intocmit de reclamanta DGASPC Cluj, la data de 07.08.2009, efectuat la domiciliul bunicilor paterni, reiese ca tatal minorei lucreaza in constructii, fara carte de munca, obtinand un venit de 2.200-2.300 lei/luna. Tatal a aratat ca isi petrece week-end-urile impreuna cu fiica sa, in Parcul din mun. Dej, la pescuit. Minora a precizat ca mama sa nu a mai luat legatura cu ea de 2 saptamani.
De asemenea, minora a afirmat ca mama ei obisnuia sa trimita, pana in urma cu 8-9 luni, cate 30-40 euro bunicii materne, care ii cumpara minorei haine si dulciuri. Intrucat tatal s-a certat cu bunica materna, minora a rupt legatura cu aceasta de 2 luni de zile.
Conform mentiunilor asistentului social care a intocmit raportul de vizita, la data intocmirii raportului, minora era frumos imbracata, ingrijita, cu parul aranjat. De asemenea, minora are propria sa camera, in care are TV, calculator, doarme singura in pat. Tatal a afirmat ca bunicii paterni o rasfata foarte mult pe Mihaela (ii dau 1 leu pe zi), ii cumpara dulciuri si cipsuri,  minora mentine legatura telefonica cu mama ei, iar bunica paterna este aceea care ii cumpara haine si dulciuri din banii pe care ii trimite mama ei din Italia. Ulterior, tatal minorei s-a certat cu bunica materna si de atunci nu o mai lasa pe fetita sa o viziteze. Bunicii paterni au amenajat camera fetitei, in sensul ca au dotat-o cu TV, calculator, iar camera este pastrata in conditii de curatenie. Bunicii paterni au reusit sa-si finalizeze bucataria, au montat gresie si faianta, au cumparat mobila si un frigider nou. Fetita era frumos imbracata, ingrijita si avea parul aranjat si prins in coada. Minora a afirmat ca doreste sa ramana in continuare in ingrijirea bunicilor paterni si a tatalui. (f.11-12, dosar fond)
Din raportul de vizita intocmit de reclamanta DGASPC Cluj, la data de 28.09.2009, rezulta ca asistentul social a efectuat o vizita la scoala unde invata minora si a discutat cu diriginta acesteia, constatand, in urma discutiilor purtate, ca minora merge la scoala mult mai ingrijita si frumos aranjata. Diriginta a declarat ca minora este o fire energica si zvapaiata care ar putea sa invete mult mai bine si sa fie putin mai ordonata. De situatia scolara a fetitei se intereseaza bunicul patern care a participat la sedinta cu parintii. Minora este ajutata si verificata la teme de catre bunicii paterni si de catre tata si a afirmat ca se intelege bine cu colegii de clasa si a reusit sa se integreze in colectivul clasei.
In raportul de vizita intocmit de reclamanta DGASPC Cluj, la data de 19.04.2010, diriginta copilului a informat asistentul social ca minora a fost inscrisa de catre bunicii paterni la Centrul de zi "Familia si copilul" din loc.Dej si a auzit de la colegii de clasa ai fetitei ca minora refuza sa-si faca temele la centru. Totodata, diriginta a aratat ca minora are rezultate slabe la invatatura, nu prea invata si vorbeste in timpul orelor. Asistentul social a efectuat o vizita si la centrul mai sus amintit, iar in urma discutiei avute cu coordonatorul centrului a rezultat ca fetita participa cu regularitate la activitatile organizate, s-a integrat si s-a acomodat foarte repede si bine cu copii din centru si mai ales cu sarcinile si obligatiile din centru. Coordonatorul centrului a declarat ca a observat o imbunatatire a comportamentului copilului in sensul ca este mult mai sociabila, putin mai ascultatoare si nu mai este ignoranta existand o evolutie pozitiva cu privire la notele obtinute la scoala. Bunicul patern a informat asistentul social ca tatal minorei este din nou inchis, aflandu-se in arest preventiv la Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla, Sectia Exterioara Cluj Napoca. Minora isi viziteaza des tatal in penitenciar si este marcata de faptul ca acesta este din nou inchis. Dupa acest eveniment, fetita s-a mutat in camera in care locuia initial tatal, iar bunicii paterni s-au mutat din bucatarie in camera in care dormea inainte Mihaela. Bunicul patern a participat la cursul intitulat "Conflicte intergenerationale" tinut de catre psihologul DGASPC Cluj iar asistentul social l-a informat ca este foarte important ca acesta sa participe si la intalnirile ulterioare.
Asistentul social a rugat minora sa-i arate carnetul de note si a constatat ca are urmatoarele note: romana - 6,4,4,10,9; franceza - 5,6; engleza - 6; biologie - 5; istorie - 4; matematica - 4. Minora a afirmat ca de cand merge la centru are note mai bune la scoala si incepe sa faca progrese insa se descurca greu la matematica, engleza si franceza. Deoarece diriginta si profesoara de fizica s-au plans de comportamentul ei, asistentul social i-a atras atentia fetitei cu privire la normele de conduita morala, a consiliat-o si a sfatuit-o sa incerce sa nu mai deranjeze orele, sa nu le mai raspunda urat profesorilor si sa nu mearga la scoala cu lectiile nefacute. Minora a aratat ca din luna februarie nu a mai vorbit cu mama sa, iar bunica materna o viziteaza la scoala. Totodata minora a aratat ca nu doreste sa se desparta de bunicii paterni si de tatal ei.
In prezent situatia scolara a minorei rezulta din adresa intocmita de diriginta acesteia, minora avand, pana la data de 23.11.2009, urmatoarele note : l.romana - 5,4,5,3; l.engleza - 4,4,4,; l.franceza - 4,4; matematica - 4,3; istorie 4,4; geografie - 6,6; biologie - 6,7; fizica - 4; ed.tehnologica - 6; desen - 7; educatie fizica - 9.
Din ancheta sociala intocmita de Primaria mun.Dej sub nr.22231 la data de 15.10.2009 si sub nr.1443 la data de 28.01.2010 rezulta ca, in perioada de timp in care parata M.D.A. se afla pe teritoriul tarii, aceasta locuieste in casa parinteasca intr-un apartament compus din 4 camere, bucatarie, 2 bai si dependinte. Locuinta este corespunzator mobilata si curat intretinuta, prezinta gradul de confort necesar unui trai decent, dispune de toate utilitatile, incalzire centrala. In imobil, exceptand proprietara, mai locuiesc temporar M.R.M. (fratele paratei), cu sotia M. si fiul acestora, R., in varsta de 1 an, pana la finalizarea lucrarilor cu amenajarea locuintei acestora. Bunicii paterni locuiesc impreuna cu minora intr-un imobil aflat in proprietatea acestora. Imobilul detine un spatiu la subsol, in care este amenajata o bucatarie, in care locuiesc sotii A. Primul nivel al casei, unde locuieste minora si tatal acesteia este compus din doua camere mobilate si dotate cu sursa de caldura, o bucatarie amenajata corespunzator si baia dotata cu obiecte sanitare functionale. Imobilul nu este racordat la reteaua de gaz metan dar este racordat la reteaua de apa rece menajera. Confortul termic este asigurat cu lemne. Minora dispune de camera ei proprie, corespunzator mobilata, dotata cu TV si computer. Locuinta are aparate electrocasnice care imbunatatesc nivelul de trai al familiei: masina de spalat automata, doua combine frigorifice, aspirator si un aparat DVD.
Serviciul de Autoritate Tutelara a aratat initial ca este oportuna mentinerea masurii de plasament a copilului in familia bunicilor paterni, iar ulterior a revenit si a aratat ca lasa la aprecierea instantei de judecata decizia cu privire la solutionarea cauzei.
Din ancheta sociala intocmita de Primaria Ladispoli, Departamentul VI "Politici socio-sanitare si de asistenta, instruire publica", provincia Roma, Italia rezulta ca, parata M.D.A. locuieste de cativa ani in Italia intr-o casa, cu contract legal de inchiriere, pe care o imparte cu o prietena, cu care imparte si cheltuielile. Parata a afirmat ca a lucrat intotdeauna pe teritoriu si simte ca s-a integrat bine in contextul social si crede ca este capabila sa se ingrijeasca de fiica ei. Aceasta a afirmat ca mama ei este dispusa sa se mute in Italia pentru a o ajuta sa aiba grija de fiica ei, cel putin in prima perioada de acomodare, dat fiind si obligatiile sale de serviciu, care vor fi adaptate in functie de exigentele care vor apararea dupa ce fiica ei va fi impreuna cu ea. Casa este luminoasa si bine ingrijita, cu un salon mare, cu bucatarie, o camera, o camera mica, o baie si un balcon. Este o casa noua deja mobilata in care se observa ordine si curatenie.
La dosarul de fond bunicii paterni au depus un inscris sub semnatura privata provenit de la minora A.E. Mihaela, datat la 09.08.2009, din care rezulta ca aceasta nu doreste sa se duca in Italia, sa stea cu mama ei, si sa mearga la scoala in Italia. A aratat ca doreste sa mearga la scoala in Dej si vrea sa ramana cu tatal si cu bunicii paterni.
De asemenea, minora a fost reaudiata de prima instanta in camera de consiliu din 08.09.2009 si a declarat ca doreste sa ramana cu tatal sau si cu bunicii paterni. A mai aratat ca nu a fost fortata sa declare ca doreste acest lucru, iar de ziua ei a primit de la mama ei suma de 50 de euro din care i s-a cumparat o bicicleta de matusa ei si restul de 100 lei i-a fost data ei.
Din probele testimoniale administrate la propunerea paratei M.D.A., respectiv din declaratia surorii paratei, numita H.R., rezulta ca, bunicii paterni s-au ocupat corespunzator de minora A.M.E., acestia avand un comportament cordial si decent. Parata M.D.A. trimitea diverse sume de bani, ca ajutor financiar pentru minora, insa ultima data cand a trimis bani a fost cu ocazia zilei minorei, 17.06.2009, respectiv 50 euro. Din 2008, de cand au inceput litigiile si pana in prezent, nu le-a dat bunicilor paterni alte sume de bani, in afara celor 100 lei de la ziua minorei, ramasi dupa cumpararea unei biciclete pentru fetita. In perioada in care minora era la domiciliul bunicii materne, iar aceasta era la serviciu, martora H.R. era persoana care avea grija de minora. A mai relatat martora ca la momentul la care parintii minorei, paratii M.D. si A.C. jr., s-au despartit, bunica materna (mama martorei) i-a sugerat tatalui, A.C. jr., ca minora A.M.E. sa fie plasata la un centru de plasament din mun. Gherla. A mai aratat ca parata M.D. nu i s-a plans de eventuale incidente avute cu bunicii paterni ai minorei si a precizat martora ca ei personal nu i s-a interzis sa viziteze minora.
Mama paratei M.D.A., numita M.O., a aratat in declaratia data instantei in calitate de martor ca pana in cursul lunii septembrie 2008 a avut o relatie normala cu bunicii paterni ai minorei, acestia avand un comportament adecvat. A precizat ca mama minorei obisnuia sa trimita cadouri si bani din Italia, cate 50 euro, 200 euro, chiar si dupa ce au inceput litigiile, insa nu a putut cuantifica ajutorul financiar. Mai mult, cu ocazia fiecarei vizite in Romania, mama M.D. isi petrecea in integralitate timpul cu fiica sa, A.M.E. (intre doua saptamani si o luna de zile). Intrucat mama minorei si-a manifestat dorinta in luna iunie 2009 de a lua fetita si de a-si petrece concediul in Italia, bunicii paterni au interzis paratei M.D. orice contact cu minora. Potrivit aceleiasi declaratii, bunica materna a precizat ca nu i-a spus intimatului A.C. jr. sa-si dea consimtamantul pentru plasamentul minorei la un centru din mun. Gherla.
Martora V.A., prin declaratia data, a aratat ca minora a locuit impreuna cu mama sa la bunica materna pana in urma cu un an de zile, cand intimata M.D. a plecat in Italia. Ulterior plecarii intimatei, minora a fost luata de catre bunicii paterni la domiciliul acestora. Mai mult, arata martora ca bunica materna este cea care ii spala hainele minorei, o ingrijeste si se ocupa de educarea si de situatia scolara a acesteia, contribuind totodata si financiar la cresterea minorei (f. 59, dosar fond).
Martora C.G. a relatat ca o cunoaste pe parata M.D. de aproximativ 4-5 ani fiind vecine in casa din loc.Ladispoli, in Italia. Parata a pastrat legatura cu fiica ei si ii trimitea , aproximativ o data pe luna, pachete si anumite sume de bani, 50-100 euro. Martora a afirmat ca stie de la parata ca bunicii paterni nu ii mai permit sa o viziteze iar acestia pun minora sa scrie o serie de scrisori adresate instantei de judecata.
Din declaratiile martorilor propusi de bunicii paterni ai minorei, respectiv L.T. si B.C. reiese ca, locuinta paratilor Adam este ingrijita, bine intretinuta, iar minora are conditii corespunzatoare de crestere si ingrijire. Din spusele bunicilor paterni martorii stiu ca parata a trimis o serie de jucarii pentru minora, insa nu au cunostinta de sume de bani. Locuinta bunicilor paterni este o casa intretinuta iar minora este bine ingrijita si imbracata corespunzator, are camera ei personala dotata cu calculator si televizor avand confortul necesar unui copil.
Potrivit declaratiei martorului B.C.,  parintii minorei au locuit impreuna la el in chirie, timp de trei luni, perioada in care mama minorei a practicat prostitutia. Ulterior, mama minorei a plecat in Italia, parasindu-si copilul. A mai precizat martorul ca in perioada in care parintii minorei in cauza locuiau in chirie, de cresterea si ingrijirea copilului se ocupau bunicii paterni.
Martorul B.C. a aratat ca, in data de 7.09.2009, la domiciliul lui, minora A.M.E. a scris o declaratie prin care si-a manifestat dorinta de a locui cu bunicii paterni si cu tatal ei, declaratie pe care fetita a dat-o la sugestia tatalui sau, A.C. jr.
Din declaratiile martorilor J.C., P.R.M., P.P.A. si L.M. rezulta ca minora locuieste permanent la familia bunicilor paterni unde are o camera personala, calculator si baie separata. Fetita este bine ingrijita, are un comportament decent si respectuos. Bunicul patern se ocupa de situatia scolara a minorei, iar fetita are rezultate bune la invatatura.
Conform cupoanelor de pensie anexate, bunicii paterni beneficiaza de pensie pentru munca depusa si limita de varsta in cuantum de 520 lei, A.E. si 412 lei, A.C..
In recurs, bunicii paterni au depus un inscris sub semnatura privata provenind de la minora A.E. Mihaela, datat la 22.04.2010, din care rezulta ca doreste sa ramana la tatal sau si la bunicii paterni, sa-si continue scoala la Dej, are conditii foarte bune la bunici, isi iubeste tatal si nu doreste sa plece in Italia la mama ei.
Asa cum s-a aratat, plasamentul copilului A.M.E. s-a dispus la bunicii paterni A.C. senior si A.E. prin hotararea judecatoreasca mai sus aratata intrucat minora a fost neglijata de parintii ei.
Plasamentul ca masura de protectie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai este reglementat in dreptul intern de dispozitiile Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
Dreptul la respectarea vietii private si de familie consacrat in art.8 al Conventiei  Europene a Drepturilor Omului prevede in alin.1 ca "orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de  familie, a domiciliului si a corespondentei sale" iar conform alin.2 "nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei ori protejarea drepturilor si libertatilor altora".
Masura plasamentului, respectiv a incredintarii copilului unor institutii speciale de ocrotire sau altor persoane, se impune doar atunci cand nu mai este posibila cresterea si dezvoltarea copilului alaturi de parintii sai. Masura plasamentului implica si probleme legate de restrictiile impuse drepturilor parintesti in cursul acestei masuri, fiind in sine o ingerinta in viata de familie.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat in repetate randuri in jurisprudenta sa (Curtea EDO, hotararile: Olsson c. Suediei/24.03.1998, Eriksson c. Suediei/22.06.1989, K. Si T. c. Finlandei/12.07.2001, Kutzner c. Germaniei/10.07.2002) ca pentru un copil faptul de a trai impreuna cu parintii sai reprezinta un element fundamental al vietii de familie iar plasarea copilului unei institutii publice sau altor persoane reprezinta in sine, o ingerinta in viata de familie a celor interesati ( CEDO, hotararile: H.O.B.R. si W c. Regatului Unit/8.06.1987; Enzo Iacoponi si altii c. Italiei, decizie de inadmisibilitate/18.11.2004; Ivano Raffaelli c. Italiei, decizie de inadmisibilitate/28.10.2004).
Avand in vedere ca art.8 tinde sa apere individul impotriva ingerintelor arbitrare din partea autoritatilor publice, dispozitiile Conventiei sunt de natura sa impuna in sarcina statului o serie de obligatii pozitive inerente, tocmai pentru a asigura "respectul" efectiv al vietii de familie (principiu stabilit in cauza Kroon c. Netherlands/27.10.1994).Ulterior, Curtea a extins aceasta obligatie pozitiva, prin luarea unor masuri efective, de natura sa asigure respectul pentru viata privata, chiar si in afara relatiilor personale.
Curtea a stabilit in acest sens ca acolo unde legatura de familie este cu adevarat puternica si bine legata, statul trebuie in principiu sa se comporte astfel incat sa permita dezvoltare a acestei legaturi si sa ia masurile potrivite pentru a-i reuni (Curtea EDO, hotararile: Eriksson c. Suediei/22.06.1989, Margareta si Roger Anderson c. Suediei/25.02.1992, Ignaccolo-Zenide c. Romaniei/11.01.2000).
Asa cum rezulta din dispozitiile dreptului intern  roman, copilul are dreptul sa traiasca alaturi de parintii sai, are dreptul de a fi crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala (art.32 din Legea nr.272/2004). De asemenea, acelasi act normativ reglementeaza si situatiile in care statul poate interveni in viata de familie, in acest sens aratand ca un "copil nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului (art.33).
Se observa astfel ca legislatia interna se aliniaza din acest punct de vedere principiilor stabilite in cadrul jurisprudentei Curtii, conform careia luarea unei asemenea masuri de plasare a minorului intr-o institutie de ocrotire sociala sau altor persoane, difera de la un stat la altul, in functie de  diferiti factori cum ar fi: traditiile familiale, dispozitiile legislative in materie, resursele materiale de care dispun autoritatile pentru a reusi plasarea copilului in cele mai bune conditii, dar in toate situatiile, examinarea luarii unei asemenea masuri trebuie facuta intotdeauna prin prisma interesului superior al copliului (Curtea EDO, hotararea Johansen c. Norvegiei/7.08.1996)
Astfel, potrivit dispozitiilor art.2 alin.2 si alin.3 din Legea nr.272/2004, principiul interesului superior al copilului este impus in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal, iar in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti, va prevala interesul superior al copilului.
De altfel, obligatia statului, concretizata prin interventia sa in viata de familie este una subsidiara, complementara, intrucat obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile, tinand seama cu prioritate de interesul superior al minorului, revine in primul rand parintilor. Potrivit dispozitiilor art.5 alin.4 din Legea nr.272/2004, interventia statului este complementara, statul asigura protectia copilului si garanteaza respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifica realizata de institutiile statului si de autoritatile publice cu atributii in acest sens.
Principiul interesului superior al copilului, larg dezbatut in doctrina, impune nu numai analizarea unor criterii obiective, ci si a unor criterii subiective, respectiv trebuie sa includa propria decizie a copilului referitoare la ceea ce este in interesul sau superior.
Din interpretarea art.50 alin.1 coroborat cu art.55, art.56 si art.58 alin.1 din Legea nr.272/2004, reiese ca plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala care are un caracter temporar.
Potrivit art.68 alin.2 din acelasi act normativ, in cazul in care imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurii de protectie speciala s-au modificat, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului, sau dupa caz instanta judecatoreasca, in vederea modificarii sau dupa caz, a incetarii masurii.
Articolul 70 alin.1 din Legea nr.272/2004 stabileste ca, la incetarea masurilor de protectie speciala copilul se reintegreaza in familia sa.
Din ansamblul probelor mai sus aratate rezulta, fara echivoc, ca imprejurarile care au stat la baza stabilirii plasamentului copilului s-au modificat, in sensul ca desi tatal minorei este supus unei masuri privative de libertate fiind in prezent inchis in Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla, Sectia Exterioara Cluj Napoca, parata M.D.A., mama copilului nu mai este in aceeasi situatie ca si in luna septembrie din anul 2006 in sensul neglijarii copilului. In acest interval de timp ea a reusit sa incheie un contract de munca in Italia care sa ii permita obtinerea unor venituri din munca, si-a rezolvat situatia locativa si a cerut ca minora sa-i fie reincredintata spre crestere si educare motiv pentru care Curtea apreciaza ca prima instanta a interpretat si aplicat gresit art.68 alin.2 din Legea nr.272/2004.
Art.2 din Legea nr.272/2004 consacra principiul interesului superior al copilului care este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal. De asemenea, principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii intreprinse de autoritatile publice si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti.
Asadar, conform art.4 lit.b din Legea nr.272/2004, prin familie se intelege parintii si copiii rezultati, iar din interpretarea art.30-33 din acelasi act normativ rezulta ca, copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai iar ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor. Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestuia, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus in interesul superior al copilului.
Prin urmare, din ansamblul prevederilor Legii nr.272/2004 rezulta ca interesul superior al copilului se determina prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere cum sunt: varsta copilului; starea sanatatii lui; opinia exprimata de copil; posibilitatile materiale ale parintilor; posibilitatile pe care parintii le ofera copilului pentru dezvoltarea fizica, morala si intelectuala; comportamentul fiecarui parinte fata de copil; posibilitatile lor concrete de a se ocupa efectiv de copil; legaturile de afectiune stabilite intre copil si parinti; moralitatea parintilor si, in general, existenta celor mai prielnice conditii pentru cresterea, dezvoltarea si educarea copilului.
In speta, la stabilirea interesului superior al copilului, instanta de fond s-a limitat cu preponderenta doar la opinia copilului, atasamentul acestuia fata de tatal si bunicii paterni, cu ignorarea celorlalte criterii de apreciere care daca ar fi fost analizate in mod corespunzator, ar fi conturat pe deplin  interesul superior al copilului.
Prima instanta a ignorat examinarea interesului superior al copilului din perspectiva stabilirii in mod cert a conditiilor materiale si locative oferite de parinti, a posibilitatilor parintilor de a oferi copilului cele mai bune conditii pentru cresterea si dezvoltarea fizica, morala si intelectuala, a comportamentului parintilor fata de minora, precum si, a varstei si sexului minorei.
Considerentele tribunalului privitoare la varsta si sexul copilului,  in sensul ca minora la aceasta varsta are mai multa nevoie de ingrijirea mamei, atat in ceea ce priveste cresterea, cat si formarea caracterului sunt contradictorii raportat la concluzia la care ajunge tribunalul, respectiv ca aceste criterii nu sunt prioritare si sunt defavorabile paratei  M.D.A. astfel incat, in opinia Curtii este indeplinita cerinta prevazuta de art.304 pct.7 C.pr.civ. in sensul ca hotararea recurata cuprinde motive contradictorii.
Totodata, in mod gresit s-a stabilit de catre prima instanta faptul ca desi parata are un loc de munca stabil in Italia care ii permite sa vegheze la cresterea minorei, acesta nu este un argument suficient de puternic  pentru reintegrarea copilului deoarece din probatiunea administrata a rezultat cu certitudine dezinteresul manifestat de minora. Contrar opiniei primei instante, Curtea considera ca, din probele testimoniale administrate,  mama copilului a dovedit fara echivoc ca s-a interesat in mod constant de minora, a tinut in mod permanent legatura telefonica cu aceasta si a trimis bunicii paterne diverse pachete si sume de bani necesare pentru cresterea si intretinerea fetitei.
Curtea va inlatura argumentul retinut de prima instanta referitor la faptul ca mama copilului nu prezinta garantii morale datorita faptului ca prin depozitiile martorilor B.C. si Petac Iuliana  acestia au declarat ca parata, anterior plecarii in Italia, imediat dupa nasterea copilului, a practicat prostitutia deoarece nu s-a dovedit ca si in prezent parata procedeaza in acelasi fel sau ca din acest motiv  nu ar fi o mama buna.
Totodata, in mod cert din ansamblul probelor administrate, respectiv din inscrisurile mai sus aratate si declaratiile de martori reiese ca, in prezent parata M.D.A. realizeaza venituri din munca net superioare celor realizate de tatal copilului care este supus unei masuri privative de libertate, precum si fata de bunicii paterni, venituri care ii permit sa asigure minorei conditii rezonabile de crestere si educare si care sa permita o buna dezvoltare fizica si psihica a acesteia.
 De asemenea, atat mama copilului, cat tatal si bunicii paterni pot oferi copilului conditii locative bune pentru cresterea, ingrijirea si educarea minorei. Este de apreciat efortul pe care l-au facut  bunicii paterni in crearea conditiilor de locuit pentru minora insa supravegherea acesteia in activitatea scolara s-a dovedit a fi insuficienta dovada fiind rezultatele foarte slabe la invatatura.
Este adevarat ca minora a invederat instantei de judecata ca doreste sa ramana cu tatal si cu bunicii paterni, manifestand o puternica legatura de atasament fata de acestia, insa opinia minorei, ca si criteriu subiectiv, nu poate fi acceptata de Curte ca fiind un criteriu esential in solutionarea cauzei avand in vedere varsta acesteia de 12 ani, varsta la care discernamantul copilului si gradul de maturitate nu sunt clar conturate, precum si pozitia oscilanta, contradictorie, a minorei care initial a mentionat ca doreste sa ramana la bunica materna, iar ulterior, la tatal si bunicii paterni, in conditiile in care s-a probat ca a fost influentata de tatal sau.
Avand in vedere ca imprejurarile care au stat la baza instituirii masurii plasamentului minorei A.M.E. la bunicii paterni s-au modificat in sensul ca, in prezent, aceasta nu mai este neglijata de mama ei, imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza, precum si faptul ca parintii copilului au obligatia prioritara de a creste copilul in conditii care sa permita dezvoltarea lui fizica, spirituala, morala si sociala Curtea apreciaza ca, in aceste conditii, mentinerea masurii de plasament a minorei constituie o ingerinta a statului in viata de familie care este garantata de art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.   
Pentru aceste considerente, Curtea in temeiul art.312 alin.1 raportat la art.304 pct.7, pct.9 si art.3041 C.pr.civ., va admite recursul paratei M.D.A. impotriva sentintei civile nr. 96 din 03 februarie 2010 a Tribunalului Cluj, pe care o modifica in sensul ca, va admite cererea formulata de reclamanta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIA COPILULUI CLUJ si, in consecinta, in temeiul art.68 alin.2 din Legea nr.272/2004 va dispune incetarea masurii de protectie speciala a plasamentului la bunicii paterni, A.C. sen. si A.E., a minorei A.M.E., fiica lui A.C. si M.D.A., iar in temeiul art.66 alin.2 din acelasi act normativ  va dispune reintegrarea minorei de mai sus in familia mamei sale, M.D.A.