Obligatia de a face

     1.Prin  cererea formulata la data de 02.06.2009 in fata Judecatoriei Tarnaveni reclamantul a solicitat, in contradictoriu cu     anularea  contractului de credit nr. 128571 din 09.07.2007 .
     In motivare se arata  ca  in luna iulie 2007 intre acesta si societatea parata  s-a incheiat un contract  de vanzare cumparare cu plata in rate  avand  ca obiect  achizitionarea  unor elemente de mobilier,  acest contract incheindu-se de catre reclamant pentru fiu, datorita faptului ca acesta nu indeplinea conditiile de  creditare  impuse de  catre vanzator.
     Se mai arata ca  a depus documentatia specifica in vederea obtinerii creditului si anume cuponul de pensie de invaliditate precum si cuponul de handicap ca nevazator astfel ca  reprezentantii magazinului  i-au comunicat ca rata va fi in jur de 70-75 lei ,  semnand in final , documentele prezentate de catre unitatea parata.
     In continuare se arata ca in urma neplatii catorva rate  a primit de la  o somatie  prin care i se solicita sa plateasca suma de 4888,12 lei, suma care i se pare  anormal de mare  avand in vedere venitul redus de care se bucura acesta , luand in calcul  aici ca este handicapat - nevazator , astfel ca suma solicitata in plus de 2860,79 lei , peste valoarea contractului de 3374,00 lei , nu este justificata in nici un fel.
     Ca motiv al nulitatii reclamantul arata ca , contractul incheiat  intre parti este nul pentru lipsa discernamantului, aceasta fiind nevazator astfel ca nu a avut cunostinta de clauzele contractului.
     La dosarul cauzei a depus :  factura nr. 329/09.07.2007,  contractul de credit nr. 128571 din 09.07.2007, graficul de rambursare al creditului,  somatia  emisa in dosarul de executare nr. 54/2009, protocolul de receptie, certificatul de incadrare in grad de handicap nr. 12200/04.03.2009 ,  10330 din 26.03.2008 si  7164/28.04.2006 precum si certificatul de incadrare  in categoria persoanelor handicapate nr. 69/20.01.1994.
     2.Prin incheierea din 01 iulie 2009 instanta pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza  a avand in vedere calitatea acestei societatii de parte contractanta in contractul a carei anulare se  solicita, astfel ca   in urma solicitarii reclamantului  de a se introduce in cauza  societatea  , instanta  apreciaza ca fiind intemeiata,  considerand ca          intr-adevar respectiva societatea are calitate procesuala pasiva.
     De asemenea prin aceeasi incheiere instanta califica cererea de chemare in judecata a contestatorului ca si contestatie la executare avand in vedere ca se contesta procedura de executare silita inceputa in dosarul executional nr. 54/2009.
     3.La termenul din 09.09.2009  unitatea parata  a depus intampinare  prin care  solicita respingerea contestatiei la executare si continuarea executarii silite impotriva debitorului aratand ca demararea procedurilor de executare silita pentru suma de 4888,12 lei s-a realizat in concordanta cu prevederile contractuale,  prevederi care  sunt conforme si cu art. 8 lit. e  si art. 4  alin 2 lit. a din L 289/2004 precum si cu directiva comunitara nr. 2008/48/CE , contractul de credit impreuna cu normele interne de creditare  fiind depuse si la BNR , acestea fiind validate impreuna.
     Se mai arata ca intre  parata si  s-a incheiat un contract de colaborare in  baza careia  prezenta clientilor conditiile de creditare,chestiune care s-a intamplat si in cazul in speta, reclamantul semnand contractul de credit cat si protocolul de receptie al mobilierului cumparat ,  acesta nefacand dovada ca a fost in  necunostinta de cauza la semnarea respectivelor documente.
     In ceea ce priveste faptul ca reclamantul este nevazator se arata ca la incheierea contractului, reclamantul s-a  prezentat cu fiul  sau,  astfel ca se presupune ca  acesta l-ar fi incunostintat despre clauzele echivoce, iar in ceea ce priveste lipsa discernamantului  se arata ca  reclamantul nu este nici minor ( acestuia lipsindu-i discernamantul)  si nici pus sub interdictie,  numai prin aceste  forme  reclamantul ar fi fost considerat ca fiind  incapabil de a incheia acte juridice.
     De asemenea , se mai arata ca este nejustificat argumentul privind nivelul redus al pensiei incasate de reclamant , la acordarea creditului, parata respectand normele impuse de BNR  , privind gradul de indatorare , acest nivel nefiind depasit.
     In drept isi intemeiaza cererea pe disp. art. 115 si urmatoarele si art. 402 Cod procedura civila, art. 949 , 950 , 954 si 1306 din codul civil, precum si art. 142 si 144 Codul familiei.
     S-a depus la dosarul cauzei contractul de credit , graficul de rambursare , cererea de credit de consum  copie dupa actul de identitate si cuponul de pensie al reclamantului, declaratia pe proprie  raspundere ca nu mai are alte obligatii financiare, protocolul de receptie, protocolul de parteneriat comercial nr. 88233 /02.07.2007 precum si o serie de notificari privind plata ratelor contractuale  adresate reclamantului.
     La termenul din 30.09.2009 a mai depus la dosarul cauzei situatia contractului la data de 24.03.2009  precum si  modul de calcul al  penalitatilor si al dobanzii.
     4.Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata si retine  urmatoarele :
     Prin protocolul de parteneriat comercial nr. 88233/02.07.2007 , incheiat intre  paratii si , s-a convenit ca primul sa asigure finantarea necesara pentru achizitionarea de catre cumparatori a produselor ce apartin.
     In acest sens, la data de 09.07.2007 , intre reclamant in calitate de cumparator  si societatea parata s-a incheiat contractul de credit nr. 128571/09.07.2007 prin care aceasta din urma finanta bunurile achizitionate de reclamant de la societatea parata.
     Prin somatia emisa in dosarul executional nr. 54/2009 , parata , comunica reclamantului ca are de achitat suma de 4,888.12 lei , reprezentand debit, izvorat din neachitarea ratelor, conform graficului, anexa la contractul de creditare ; conform acestui grafic ( s-a avut in vedere situatia platilor la data de 24.03.2009 - data la care s-a si stabilit suma restanta si s-a emis somatia de plata contestata ) , reclamantul nu-si mai achitase ratele de la data de  06.10.2008, astfel ca parata a procedat la aplicarea art. 9 din contractul incheiat intre parti .
     5.Conform art. 9 , in cazul in care imprumutatul nu-si achita obligatiile de plata pentru o perioada ce depaseste  30 de zile de la scadenta , devin exigibile toate obligatiile de plata ale imprumutatului, indiferent daca s-a implinit sau nu termenul scadent, astfel ca imprumutatul, respectiv reclamantul, este obligat la achitarea tuturor  sumelor reprezentand rate  lunare, ce au fost stabilite in graficul de rambursare pana la sfarsitul perioadei de creditare, rate ce sunt compuse  din pretul bunului la care se adauga dobanda lunara si asigurarea.
     Stipularea unei asemenea clauze, prin care imprumutatul este obligat sa ramburseze anticipat toate ratele , in componenta carora intra si dobanda stabilita in contract, contravine dispozitiilor imperative ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 65/2002.
     6.Potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000, o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insesi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
      In temeiul literei i) din anexa, este considerata clauza abuziva clauza care obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant, ipoteza pe care instanta o apreciaza indeplinita in cauza.
     7.In aceast sens, se observa ca prin calcularea si aplicarea  dobanzii  la fiecare rata contractuala, indiferent daca timpul din perioada de creditare a curs , sau nu si prin impunerea sanctiunii de plata a tuturor acestor rate, stabilite in graficul de creditare, duce la o sarcina impovaratoare pentru orice imprumutat, aceasta creand, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei - credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
     Astfel, este de principiu ca aplicarea unei dobanzi la un capital, este strans legata si conditionata  de trecerea timpului, timp in care imprumutatul sa aiba posibilitatea sa  castige noi sume de bani prin folosirea capitalului, astfel incat sa aiba posibilitatea materiala a achitarii atat a acestuia cat si a dobanzii .
     Ori , in cazul in speta , contrar oricarei practici bancare si mai apropiata de practicile camataresti , parata, percepe o dobanda fara a justifica vreun prejudiciu , ce ar fi aparut odata cu trecerea timpului.
     Se mai observa ca prin aplicarea respectivei dispozitii contractuale impusa se afla intr-o disproportie vadita cu orice prejudiciu ce ar putea fi in mod rezonabil presupus ; in acest sens , tot in conventia incheiata intre parti s-a stabilit o penalitate de 0,5 % , pentru fiecare zi de intarziere ( art. 4.2), aplicata la debitul neachitat , clauza care ar fi stabilit intr-un mod rezonabil prejudiciul suferit de parata , prin neachitarea ratelor la termen, insa aceasta clauza  nu a fost pusa in aplicare de parata tocmai pentru ca aplicarea art. 9 din contract era mult mai oneroasa pentru aceasta .
     Cu toate ca in conditiile art. 56 C.com. contractul din care izvorasc pretentiile creditoarei este un act de comert unilateral, fiind supus in principiu legii comerciale, specificul raporturilor juridice dintre comercianti sau liber profesionisti, pe de o parte, si consumatori, pe de alta parte, a determinat adoptarea unei legislatii speciale, cu caracter imperativ, menita sa protejeze interesele consumatorilor.
     Nerespectarea dispozitiilor imperative, de ordine publica, ale art. 4 din Legea nr. 193/2000, atrage nulitatea absoluta partiala a clauzei penale abuzive, pana la o limita ce poate fi apreciata ca rezonabila in raport cu prejudiciul cauzat.
     Sanctiunea nulitatii are caracter virtual, dar rezulta in mod neindoielnic din modul in care este redactata dispozitia legala, ca si din ratiunea si scopul acesteia.
     8. Avand in vedere ca legea a fost adoptata pentru a transpune in dreptul intern Directiva Consiliului European nr. 93/13/5.04.1993 privind clauzele abuzive in contractele cu consumatorii, iar Romania si-a asumat obligatia transpunerii si aplicarii efective, in raporturile interindividuale, a legislatiei comunitare, numai o interpretare care sa asigure eficacitatea reala a prohibitiei stipularii unor clauze abuzive in contractele incheiate intre comercianti si consumatori poate asigura atingerea scopului urmarit de legiuitor, aceea de a descuraja stipularea unor clauze dezavantajoase pentru consumatori, in cuprinsul unor conditii generale impuse acestora.
     Procedura in cauza constituie un mijloc suplimentar, institutionalizat, de protectie, care prezinta avantajul ca instanta poate obliga comerciantul sa modifice conditiile sale generale de afaceri, cu repercusiuni asupra tuturor raporturilor juridice derulate de acesta.
     Mijlocul procedural constituie aplicarea  sanctiunii civile a nulitatii absolute - caracterul absolut decurgand din interesul de ordine publica ocrotit, respectiv protectia consumatorilor - care poate fi invocata chiar din oficiu de instanta
     In acest sens, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, in hotararea Murciano Quintero, C - 240/98, din 27.06.2000, a decis ca protectia recunoscuta consumatorilor prin Directiva nr. 93/13/5.04.1993 privind clauzele abuzive in contractele cu consumatorii presupune ca instanta nationala sa poata verifica din oficiu daca o clauza a contractului dedus judecatii are caracter abuziv.
     Curtea, in actiunea preliminara formulata de Tribunalul din Barcelona, a aratat ca "la protection que la directive 93/13/CEE du Conseil, du 5 avril 1993, concernant les clauses abusives dans les contrats conclus avec les consommateurs, assure à ceux-ci implique que le juge national puisse apprécier d‘office le caractère abusif d‘une clause du contrat qui lui est soumis lorsqu‘il examine la recevabilité d‘une demande introduite devant les juridictions nationales".
     Ca atare, o instanta investita cu un litigiu decurgand dintr-un contract incheiat intre un comerciant si un consumator poate verifica din oficiu in ce masura clauzele cuprinse in acest contract au caracter abuziv, sistemul de protectie introdus prin directiva pornind de la premisa potrivit careia consumatorul se afla, din punctul de vedere al echilibrului contractual si al fortei de a negocia, intr-o pozitie dezavantajoasa fata de comerciant si detine un nivel mai scazut de cunostinte fata de acesta, ceea ce duce la acceptarea unor clauze prestabilite de comerciant, fara posibilitatea de a influenta continutul acestora.
     9.In ce priveste conditia lipsei negocierii directe a clauzei, optiunea imprumutatului de a incheia sau nu contractul cu reclamanta nu inlatura in nici un fel realitatea ca, in masura in care doreste sa beneficieze de bunurile supuse vanzarii, trebuie sa accepte in bloc conditiile prestabilite de acesta, incheind astfel un contract de adeziune, fara posibilitatea reala de a negocia vreo clauza.
     In acest sens instanta nu poate primii apararile paratei, precum ca reclamantul avea posibilitatea inserarii anumitor clauze in contract , aceasta posibilitate fiind doar de ordin formal, neavand aplicabilitate in realitate ; de altfel chiar daca ar fi asa , se observa ca reclamantul a incheiat contractul de credit la sediul paratei , neavand contact direct cu reprezentantii, astfel ca orice negociere era de-a dreptul imposibila.
     De aceea, declaratia contractuala a reclamantului in sensul ca a luat la cunostinta de conditiile generale ale prestatorului nu inlatura nici aplicabilitatea art. 4 din Legea nr. 193/2000 si nici caracterul abuziv al clauzei, motivat in considerentele anterioare.
     Instanta apreciaza ca prin aplicare  clauzei  penale de 0,5% pe zi de intarziere ( conform art. 4.2) apare ca suficienta in raport cu prejudiciul produs si cu ideea de sanctiune implicata in orice clauza penala, pentru descurajarea neexecutarii obligatiilor contractuale (art. 978 C.civ.).
     9.Pe de alta parte ,in ceea ce priveste sustinerile reclamantului privind lipsa discernamantului  la incheierea contractului , nu poate fi acceptat de instanta 
     Discernamantul este o stare de fapt , prezumata prin lege , iar cine invoca lipsa acestuia trebuie sa faca dovada conform art. 1169 C. civ.
     Or,  in cauza dedusa judecatii , nu s-a facut proba ca reclamantul s-ar fi aflat intr-una din ipostazele pasagere ,in care unei persoane ii poate lipsii discernamantul,  ori in ipostaza permanenta a lipsei discernamantului , in aceasta situatie fiind necesara pronuntarea unei hotarari judecatoresti de punere sub interdictie , conform art. 142 C.fam .
     Faptul ca reclamantul este nevazator ,nu duce la concluzia ca acesta nu este capabil de a-si manifesta in mod liber vointa si de a-si da seama de consecintele actelor pe care le intreprinde; faptul ca a semnat contractul de credit este suficient in ai angaja raspunderea contractuala , in lipsa altor elemente de natura a-i exonera raspunderea . .
     10.De asemenea , sunt lipsite de relevanta, in fata raspunderii contractuale  aspecte privind cuantumul mic al pensiei sau faptul ca angajatii i-au apreciat ca va avea o rata mai mica  decat cea reala, atata timp cat reclamantul a fost de acord cu contractul, care avea ca anexa si graficul de rambursare.
     11.Fata de cele mentionate , instanta apreciaza ca art. 9 din contractul de credit nr. 128571 din 09.07.2007 , este lovit de nulitate absoluta, avand in vedere caracterul abuziv al clauzei, astfel ca, suma datorata de reclamant la data de 24.03.2009 , data avuta in vedere la emiterea  somatiei de plata contestata ,este de 666,92 lei , suma alcatuita din ratele restante si dobanzile aferente capitalului imprumutat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE : Admite in parte  contestatia la executare formulata de contestatorul  domiciliat in  comuna judetul Mures, in contradictoriu cu intimatii  cu sediul.
     Anuleaza in parte executarea silita inceputa impotriva contestatorului-debitor, de creditoarea, in dosarul de executare nr. 54/2009 , in baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. 128571/09.07.2007, in ceea ce priveste suma de 4221,2 lei.
     Constata nulitatea absoluta a art. 9 din contractul de credit de consum nr. 128571/09.07.2007.
     Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la  30.09.2009.

                 

1