Mostenire lasata de un defunct decedat fara copii, unica succesoare fiind sotia supravietuitoare. Renuntare la mostenire ca catre fratii si surorile defunctului. Vocatia descendentei surorii renuntatoare la mostenirea unchiului ei, in temeiul legii n...

Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 1912 din 27 mai 2011

Prin sentinta civila nr. 264 din 16 martie 2011 a Tribunalului Cluj s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Cluj-NapocA invocata de acesta si s-a respins actiunea civila extinsa, formulata de reclamanta C.L.L., in contradictoriu cu Municipiul Cluj-Napoca si Primarul Municipiului Cluj-Napoca,  avand ca obiect Legea 10/2001.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca prin dispozitia 5187/18.12.2009 emisa  de  Primarul Mun Cluj-Napoca  s-a respins notificarea 2180/2001 formulata de reclamanta pentru imobilul inscris initial in  CF 9589  nr.top 1662 situat in  Cluj-Napoca,  str. B.,  nr. 35.
Pentru a  pronunta aceasta dispozitie s-a motivat ca reclamanta nu face dovada calitatii de mostenitoare a fostilor proprietari tabulari ai imobilului revendicat.
Potrivit extrasului CF nr.9589 Cluj asupra imobilului teren si constructie inscris pe parcela cu nr. top 1662 proprietari tabulari sub  B 1 si 2 au fost inscrisi  S.T.  si sotia nascuta  B.S..
Imobilul a  fost preluat in baza Decretului 32/1950 cu titlu de nationalizare in favoarea  Statului Roman
Din actele de stare civila depuse de reclamanta rezulta ca S.T.  a decedat  la data de 4.06.1969. La data decesului acestuia a ramas in viata  S.L.,  sotie, decedata la randul sau la data de 13.09.1970.
S.T.  a avut ca sora pe S.E.,  casatorita  C., decedata in anul 1980. C.E.  a avut o singura fiica, reclamanta.
Reclamanta justifica calitatea de mostenitor doar a unchiului sau S.T., nu si a sotiei acestuia S.S., avand in vedere regulile devolutiunii legale reglementate de Codul Civil.
Instanta de fond a pus in discutia partilor si a dispus efectuarea uneia drese catre Camera Notarilor Publici Cluj, care a comunicat copiile certificatelor de mostenitor 867/1969 prin care s-a dezbatut masa succesorala dupa  S.T.  si  certificat de mostenitor 819/1971, prin care s-a dezbatut masa succesorala dupa  S.S.A. sotia lui  S.T. .
Prin certificatul de mostenitor 867/1969 s-a stabilit calitatea de unic mostenitor a defunctului S.T. a sotiei S.S.A. sotie supravietuitoare si mostenitoare testamentara retinandu-se ca prin declaratii autentice notariale, inclusiv a lui C.E., frati si surorile defunctului au renuntat la mostenire.
Tribunalul a constatat ca reclamanta nu justifica calitatea de mostenitoare dupa matusa sa  S.S.A., prin certificatul de mostenitor 819/1971, stabilindu-se calitatea de mostenitor a acesteia in favoarea altor persoane.
Sustinerile reclamantei ca in cuprinsul certificatului de mostenitor nu s-a avut in vedere imobilul, obiect al notificarii sale, au fost apreciate de tribunal ca neavand relevanta.
Tribunalul a apreciat insa relevant faptul ca prin declaratie autentica cuprinsa in certificatul de mostenitor antecesoarea sa, a pierdut calitatea de mostenitoare a fratelui sau si nu mai justifica calitatea de persoana indreptatita in conditiile legii 10/2001
Faptul ca mama sa a renuntat la succesiunea fratelui sau, nu justifica admiterea cererii chiar daca dezbaterea succesiunii nu a avut loc si cu privire al imobilul in litigiu.
In acest sens, sunt si interpretarile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in Decizia  RIL 11/2008, tot cu privire la aplicarea unei legi de retrocedare a bunurilor confiscate de regimul anterior, care a stabilit ca potrivit dispozitiilor art. 696 din Codul civil, eredele care renunta la succesiune este considerat ca nu a avut niciodata aceasta calitate, titlul de mostenitor fiind desfiintat cu efect retroactiv, mostenitorul fiind considerat ca o persoana straina de mostenire.
De aceea, cel care renunta la succesiune nu intra in categoria persoanelor care sunt mostenitori, el neputand dovedi aceasta calitate intrucat, in acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii in conditiile art. 700 din Codul civil si care este doar prezumat de lege ca renuntator, ci, dimpotriva, se dovedeste cu certitudine (declaratie notariala) ca nu este mostenitor, dat fiind faptul ca a renuntat expres la succesiune.
Prin efectul renuntarii, mostenitorul este socotit ca nu a fost niciodata mostenitor, iar vocatia sa succesorala este retroactiv desfiintata.
Regula indivizibilitatii patrimoniului succesoral confera acelasi caracter indivizibil si optiunii succesorale care nu poate fi conditionata de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. Renuntarea vizeaza atat bunurile existente in succesiune la data decesului, cat si cele care, eventual, ar intra in succesiunea respectiva.
Raportat la aceasta constatare, tribunalul a apreciat ca nu mai exista nici un interes din partea reclamantei in a se analiza si pronunta asupra cererii formulata de reclamanta, avand ca obiect constatarea preluarii imobilului de catre Statul Roman fara titlu.
Pentru aceste considerente, tribunalul, in temeiul art. 26 din Legea nr. 10/2001, apreciind ca reclamanta nu a facut dovada calitatii sale ceruta de dispozitiile Legii nr.10/2001, a respins actiunea civila extinsa, formulata de reclamanta C.L.L., in contradictoriu cu Municipiul Cluj-Napoca si Primarul Municipiului Cluj-Napoca avand ca obiect Legea nr. 10/2001.
Impotriva acestei sentinte, reclamanta C.L.L. a declarat recurs, in termen legal, solicitand instantei admiterea acestuia, modificarea hotararii atacate in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata, precum si obligarea paratului intimat la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea recursului, reclamanta a invederat instantei ca hotararea criticata este nelegala, fiind data cu aplicarea gresita a legii, motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
In opinia reclamantei recurente, obiect al acceptarii sau renuntarii il reprezinta doar drepturile si bunurile care se afla legal in patrimoniul defunctului la data exprimarii optiunii succesorale.
In speta, in anul 1969, la data intocmirii certificatului de mostenitor nr. 867/1969 cand defuncta C.E. si-a exprimat optiunea de renuntarea la succesiunea dupa defunctul S.T., imobilul in litigiu nu se gasea in patrimoniul defunctului deoarece era intabulat ca proprietar Statul Roman, astfel incat antecesoarea reclamantei nu a renuntat la succesiune.
Instanta de fond a dat o interpretare gresita dispozitiile art. 4 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, deoarece prevederile continute in art. 696 si art. 700 C.civ., cu caracter general, nu isi gasesc aplicarea conform principiului de drept specialia generalibus derogant. Prin notificarea nr. 2180/09.11.2001 prin care reclamanta a solicitat restituirea in natura a imobilului in litigiu, reclamanta a inteles sa accepte succesiunea celor doi defuncti.
In mod gresit instanta de fond a retinut ca reclamanta nu justifica calitatea de mostenitor dupa defuncta S.S.A. deoarece descendentii renuntatorului pot veni la mostenire in nume propriu in conditiile art. 698 C.civ., astfel incat in virtutea dreptului de acrescamant, partea renuntatorului profita coerezilor care au acceptat succesiunea.
Paratul intimat Municipiul Cluj-Napoca, prin intampinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat si, in consecinta, mentinerea hotararii atacate ca fiind legala si temeinica.
In sustinerea pozitiei procesuale, paratul intimat a aratat ca in mod corect si cu respectarea dispozitiilor legale, tribunalul a retinut ca reclamanta nu justifica calitatea de mostenitoare, avand in vedere principiul indivizibilitatii patrimoniului succesoral.
Paratul intimat, Primarul Mun.Cluj-Napoca, desi legal citat, nu si-a delegat reprezentant in instanta si nu a depus intampinare prin care sa-si exprime pozitia procesuala.
Analizand sentinta criticata prin prisma motivelor de recurs invocate si a apararilor formulate Curtea, in temeiul art. 3041 C.pr.civ., retine urmatoarele:
Prin notificarea inregistrata sub nr. 2180/09.11. reclamanta  C.L.L. a solicitat restituirea in natura a imobilului situat in Cluj-Napoca, str. B., nr. 35, inscris in  CF nr. 9589, nr. top. 1662 constand din casa si teren, iar in cazul in care restituirea in natura nu este posibila, acordarea de despagubiri banesti conform Legii nr. 10/2001. In cuprinsul notificarii, reclamanta a aratat ca este mostenitoare legala a proprietarilor tabulara S.T. si S. care au decedat, in calitate de nepoata de frate.
Prin Dispozitia nr. 5187/18.12.2009 emisa de Primarul mun. Cluj-Napoca s-a respins notificarea nr. 2180/09.11.2001 formulata de reclamanta pentru imobilul inscris initial in CF nr. 9589, nr.top. 1662, situat in Cluj-Napoca, str. B., nr. 35, deoarece revendicatoarea nu a facut dovada calitati de persoana indreptatita la masuri reparatorii prevazute de Legea nr. 10/2001, nefacand dovada calitati de mostenitoare dupa fostii proprietari tabulari ai imobilului.
Conform C.F. nr. 9589 Cluj, A+1, nr. top. 1662 constand din casa, curte si gradina in situat in str. A., nr. 55, in suprafata de 252 stjp. a fost intabulat dreptul de proprietate, in parti egale, in favoarea lui S.T. si sotia nascuta   B.S.  prin incheierea de C.F. nr. 3649/08.03.1938.
In baza Decretului nr. 92/1950 privitor la nationalizarea unor imobile si a extrasului din tabelul anexa, asupra imobilul mai sus aratat, s-a intabulat dreptul de proprietate, cu titlu de drept nationalizare, in favoarea Statului Roman, in administrarea Sfatului Popular al orasului Cluj.
Ulterior, prin incheierea de CF nr. 98/06.01.1976, in baza planurilor de impartire pe apartamente, imobilul mai sus mentionat s-as dezlipit din C.F. nr. 9589 si s-a impartit in: imobilul cu nr.top.nou 1662/1 constand in casa si teren in suprafata de 157 mp. transcris in CF col.nr. 127112 si imobilul cu nr.top. nou 1662/2, teren in str. B., nr. 35, in suprafata de 750 mp., transcris in CF nr. 127114, in favoarea Statului Roman si in administrarea operativa a mun.Cluj-Napoca.
In consecinta, imobilul mai sus descris a fost preluat in mod abuziv de Statul Roman si face obiectul Legii nr.10/2001, conform prevederilor art.2 lit.a din acest act normativ. 
S.T. a decedat la data de 04.06.1969, asa cum rezulta din certificatul de deces.
Conform certificatului de mostenitor nr. 867/24.10.1969 emis de Notariatul de Stat Judetean Cluj, mostenitoarea defunctului S.T. este S.S.A., in calitate de sotie supravietuitoare si mostenitoare testamentara. In cuprinsul acestui act se mentioneaza ca au renuntat la succesiune - sunt decazuti din succesiune  conform art. 700 C.civ.-, numitii: S.N., S.I., C.E., M.M., H.M. si S.S., toti frati si surori ai defunctului.
S.S.A. a decedat la data de 13.09.1970..
Potrivit certificatului de mostenitor nr. 819/15.10.1971 emis de Notariatul de Stat Judetean Cluj, mostenitorii defunctei S.S.A. sunt: M.L., B.M. si O.M.L., in calitate de legatari.
S.T. a fost fratele numitei S.E., casatorita C., care a fost mama reclamantei si care a decedat la data de 22.10.1980, asa cum reiese din actele de stare civila.
Art. 696 C.civ. prevede ca eredele ce renunta este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor.
Asadar, titlul de mostenitor al renuntatorului este desfiintat cu efect retroactiv, mostenitorul fiind considerat ca o persoana straina de mostenire.
Potrivit art. 698 C,.civ., eredele renuntator nu poate fi reprezentat niciodata. Daca renuntatorul este singur in gradul sau, sau daca coerezii sai renunta, copii lor vin la succesiune in virtutea propriului lor drept, pentru parti egale.
In consecinta, partea renuntatorului profita coerezilor sai, fara voia lor, indiferent daca acceptarea coerezilor s-a facut inainte sau dupa renuntarea comostenitorului, deoarece acceptarea succesiunii este indivizibila. Daca renuntatorul este singur in grad succesibil, mostenirea trece in cadrul devolutiunii legale la mostenitorii subsecventi.
In speta, asa cum s-a aratat, toti fratii si toate surorile defunctului S.T., in calitate de colaterali privilegiati, au renuntat la succesiunea acestuia, prin declaratii autentice date in fata fostului notariat de stat, astfel incat la succesiunea acestuia pe langa sotia supravietuitoare S.S.A. are vocatie concreta si reclamanta, descendenta renuntatoarei C.E., in calitate de nepoata de sora a defunctului, care vine in concurs cu sotia supravietuitoare.
Critica recurentei referitoare la faptul ca obiect al renuntarii il reprezinta doar drepturile si bunurile care se afla legal in patrimoniul defunctului la data exprimarii optiunii succesorale astfel incat antecesoarea sa nu a renuntat la succesiune cu privire la imobilul in litigiu, nu poate fi primita deoarece regula indivizibilitatii patrimoniului succesoral confera acelasi caracter indivizibil si actului juridic de optiune succesorala care nu poate fi conditionat de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. Renuntarea la mostenire reprezinta manifestarea de vointa a mostenitorului prin care acesta declara ca intelege a nu se folosi de drepturile succesorale pe care vocatia sa i le confera astfel incat renuntarea vizeaza atat bunurile existente in patrimoniul lui de cujus la data decesului, cat si cele care eventual ar intra in viitor in patrimoniul defunctului. In acest sens actul de optiune succesorala este indivizibil deoarece succesibilul are dreptul sa opteze intre a renunta sau accepta mostenirea, dar in intregul ei,  astfel incat nu are posibilitatea de a accepta o anumita parte a mostenirii si de a renunta la o alta parte.
Potrivit art. 4 alin. 3 si alin. 4 din Legea nr. 10/2001, succesibili care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in temeiul prezentei legi. De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la Cap. III profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire.
Prin urmare, reclamanta care nu a acceptat mostenirea defunctului S.T., dar nici nu a renuntat la ea, prin formularea notificarii in baza Legii nr. 10/2001, in temeiul textului legal mai sus citat, a fost de drept repusa in termenul de acceptare a succesiunii acestui defunct pentru imobilul situat in Cluj-Napoca, str. B., nr. 35, inscris initial in CF nr. 9589 Cluj, nr.top.1662, astfel incat in mod gresit tribunalul a facut aplicarea prevederilor legale mai sus citate.
Asa cum s-a aratat, sotia defunctului S.T. a decedat la data de 13.09.1970, ulterior decesului defunctului ei sot, iar potrivit regulilor devolutiunii legale a mostenirii, reclamanta nu justifica calitatea de mostenitoare a defunctei S.S.A. intrucat nu are vocatie succesorala legala concreta si mai mult decat atat, conform certificatului de mostenitor, mostenitorii acesteia sunt alte persoane fizice decat reclamanta in calitate de legatari, astfel ca solutia tribunalului este legala si corecta din acest punct de vedere.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept, Curtea, in temeiul art. 312 alin. 1 si alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., va admite in parte recursul declarat de reclamanta C.L.L. impotriva sentintei civile nr. 264 din 16 martie 2011 a Tribunalului Cluj, pe care o va casa in parte cu privire la solutia data plangerii reclamantei avand ca obiect calitatea reclamantei de persoana indreptatita la acordarea de masuri reparatorii in baza Legii nr. 10/2011 pentru cota de proprietate a defunctului S.T., din imobilul situat in Cluj-Napoca, str. B., nr. 35, inscris initial in CF nr. 9589 Cluj, nr. top. 1662 si, in aceste limite va dispune trimiterea cauzei pentru rejudecare pe fond la Tribunalul Cluj, mentinand restul dispozitiilor din sentinta in ceea ce priveste respingerea plangerii reclamantei avand ca obiect constatarea calitatii de persoana indreptatita dupa defuncta S.S.A..
In rejudecare, tribunalul va solutiona plangerea reclamantei tinand seama de calitatea de persoana indreptatita la acordarea de masuri reparatorii in baza Legii nr.10/2011 pentru cota de proprietate a defunctului S.T., din imobilul situat in Cluj-Napoca, str. B., nr. 35, inscris initial in CF nr. 9589 Cluj, nr. top. 1662 si va decide daca este posibila restituirea in natura a imobilului litigios, iar in caz contrar, se va pronunta asupra masurilor reparatorii solicitate de reclamanta. (Judecator Anca-Adriana Pop)