PLANGERE IMPOTRIVA MASURILOR DISPUSE DE PROCUROR

Prin plangerea inregistrata sub nr.863/329/2014, la data de 12 mai 2014, petentul P. E., domiciliat in B., a contestat ordonanta Pachetului de pe langa Judecatoria T.M., data la data de 06 mai 2014, in dosarul penal nr.557/P/2014, solicitand instantei sa dispuna desfiintarea ordonantei si, in consecinta, sa-i fie restituit autovehiculul marca "A", precum si randul de chei destinate folosirii acestui autoturism.
In motivarea  ordonantei, petentul a aratat ca, prin ordonanta contestata, procurorul a dispus ridicarea silita a autovehiculului, de la el, in vederea indisponibilizarii acestuia, la sediul IPJ T., pana la terminarea cercetarilor.
Petentul a apreciat ca masura dispusa nu este legala si nici oportuna, sub aspectul consecintelor negative, pe care aceasta le are asupra patrimoniului sau.
Petentul a invocat nulitatea ordonantei contestate, pentru ca aceasta nu este motivata.
Pe de alta parte, in opinia sa, masura ridicarii autoturismului nu era nici oportuna, potrivit dispozitiilor art.170 alin.1 Cod procedura penala, ridicarea impunandu-se numai atunci cand aceasta masura era strict necesara pentru buna desfasurare a actelor de cercetare.
In acelasi timp, el are capacitatea de a conserva, material si juridic, autoturismul, astfel cum a aratat si cu prilejul declaratiilor date in timpul cercetarilor.
Nu in ultimul rand, masura preluarii autoturismului, din detentia sa, este excesiva si fara nicio motivare sub aspect procedural.
Petentul a sustinut ca a cumparat autoturismul, prin contractul de vanzare-cumparare pentru un autovehicul folosit, la data de 05 februarie 2014, cu buna credinta, avand convingerea ca trateaza cu adevaratul proprietar, ce avea dreptul de dispozitie, neingradit, asupra obiectului vanzarii.
Astfel, vanzarea i-a prezentat la momentul incheierii conventiei, talonul, cartile service, titlul de proprietate, sub forma contractului de vanzare-cumparare pentru vehiculul folosit, din data de 14.10.2013, si asigurarea auto, pe numele vanzatoarei P. O. C., toate in original.
De altfel, calitatea de proprietar, a suspectei P. O. C., rezulta si din contractul de vanzare autentic, invocat de procuror, in ordonanta.
In plus, in opinia sa, este neinteles de ce partea vatamata I. F. nu a avut diligenta de a-si conserva dreptul sau asupra pretului, prin notarea in Arhiva Electronica de Garantii Mobiliare.
Daca ar fi existat o asemenea notare, atunci s-ar fi presupus ca el ar fi avut cunostinta de posibilitatea rezolutiunii contractului de vanzare si atunci buna sa credinta ar fi putut fi pusa sub semnul intrebarii.
In schimb, semne de intrebare ridica pretul nefiresc de mare, de 50 000 euro, cu care autoturismul a fost vandut de partea vatamata I. F.
Pentru aceste motive, petentul a solicitat admiterea plangerii sale.
In drept si-a intemeiat plangerea pe dispozitiile art.171 alin.2 Cod procedura penala, prin raportare la art.240 Cod procedura penala.
Instanta a dispus atasarea dosarului nr.557/P/2014, al Parchetului de pe langa Judecatoria Turnu Magurele.
Analizand actele dosarului nr.557/P/2014, al Parchetului de pe langa Judecatoria T. M., instanta retine ca, prin ordonanta din data de 06 mai 2014, in temeiul dispozitiilor art.171 alin.1 Cod procedura penala, s-a dispus ridicarea silita a autoturismului marca "A, aflat in posesia numitului P. E., inclusiv a randului de chei, aflat asupra acestuia, autoturismul urmand sa fie indisponibilizat la sediul I.P.J, Teleorman, pana la terminarea cercetarilor ce se vor efectua in cauza.
Procurorul a motivat masura dispusa, prin aceea ca autoturismul reprezinta un mijloc de proba in cauza iar, cu ocazia audierii sale, desi i s-a solicitat sa predea autoturismul, in vederea indisponibilizarii, pana la definitivarea cercetarilor, petentul, ce avea calitatea de martor, a refuzat, motivat ca este in masura sa asigure autoturismul impotriva sustragerilor, prin folosirea unui mecanism adecvat, urmand sa schimbe cip-ul de la cheie.
In ordonanta s-a retinut ca, prin ordonanta din 30.04.2014, s-a dispus inceperea urmaririi penale, pentru savarsirea infractiunii de abuz de incredere, prevazuta si pedepsita de art.238 Cod penal, fapta constand in aceea ca in cursul lunii septembrie 2013, persoana vatamata I. F. a vandut, prin act notarial, numitei P. O. C., autoturismul marca "A", cu suma de 50 000 euro, cumparatoarea angajandu-se sa achite contravaloarea autoturismului in doua rate, rata I pana la data de 31.03.2014 si rata a II- a pana la data de 31.05.2014.
In contract, s-a mai stipulat ca, in cazul in care cumparatoarea nu achita prima rata, la termenul scadent, contractul se va rezilia de drept iar vanzatoarea va intra in posesia autoturismului.
La data incheierii tranzactiei, vanzatoarea i-a inmanat cumparatoarei un rand de chei, talonul autoturismului si cartile service ale acestuia, urmand ca, la achitarea integrala a pretului, sa-i fie remise cumparatoarei si cel de al doilea rand de chei, precum si cartea de identitate a autoturismului, in original.
La scadenta prevazuta in contract, cumparatorul nu a achitat pretul, ba mai mult, in perioada respectiva, a vandut autoturismul catre o alta persoana, din municipiul Bucuresti, pe nume P. E., caruia i-a inmanat talonul, un rand de chei (motivand ca celalalt rand de chei il are acasa si il va remite acestuia, ulterior), precum si o carte de identitate a autovehiculului, ce contine data de identificate ale acestuia, care par a fi false, prin raportare la cartea de identitate a autovehiculului, in original, detinuta de persoana vatamata I. F.
Impotriva masurii dispuse prin ordonanta, petentul a formulat plangere, in termenul prevazut de dispozitiile art.171 alin.2 Cod procedura penala, raportat la art.250 alin.1 Cod procedura penala.
Astazi, dupa sedinta, petentul, prin avocat, a depus o cerere, prin care a solicitat amanarea pronuntarii, pentru a depune concluzii scrise.
A anexat cererii: imputernicire avocatiala si (in copii certificate) contracte
de vanzare-cumparare pentru vehicul folosit, carte de identitate a vehiculului, certificat
de inmatriculare, carti de identitate si acte de stare civila.
Examinand actele din dosarul de urmarire penala nr.557/P/2014, al Parchetului de pe langa Judecatoria T.M., Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca plangerea este neintemeiata.
Astfel, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art.170 alin.1 Cod procedura penala, in cazul in care exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni si sunt temeiuri de a se crede ca un obiect ori un inscris poate servi ca mijloc de proba in cauza, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune persoanei fizice sau juridice, in posesia careia de afla, sa le prezinte si sa le predea, sub luare de dovada, iar, potrivit dispozitiilor art.171 alin. Cod procedura penala,  daca obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie, organul de urmarire penala, prin ordonanta sau instanta de judecata, prin incheiere, dispune ridicarea silita.
Asa cum s-a retinut in motivarea ordonantei procurorului si asa cum si instanta constata din verificarea inscrisurilor aflate la dosar, datele din cartea de identitate a autovehiculului, depusa de petent, in copie, nu corespund cu datele din cartea de identitate a autovehiculului, in original, depusa de persoana vatamata I. F., exista suspiciunea rezonabila ca aceasta a fost falsificata.
Pe de alta parte, aceste aspecte pot fi lamurite doar prin expertizarea autovehicu-
lului,in cadrul cercetarii penale.
Pentru aceste considerente, instanta urmeaza sa respinga plangerea formulata de petent, ca neintemeiata.
  In baza dispozitiilor art.275 alin.2 Cod procedura penala, obliga petentul sa plateasca statului suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.