LOVIRE SAU ALTE VIOLENTE

Prin rechizitoriul nr. 104/P/2104 din data de 28.08.2014, intocmit de Parchetul de pe langa Judecatoria T. M. si inregistrat pe rolul Judecatoriei T. M. la data de 03.09.2014, sub nr. 1943/329/2014, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor B. G. C. ?i P. M. F, ambii pentru infrac?iunea de lovire sau alte violen?e prevazuta de art. 193 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C.pen.
In rechizitoriu a fost retinuta, in esenta, urmatoarea situatie de fapt: in seara de 30.12.2013, aflandu-se impreuna in dreptul ?colii generale din satul T. V., inculpa?ii au agresat-o fizic pe persoana vatamata T. F, astfel: inculpatul B. G. C. prin lovire cu pumnul in zona fe?ei, trantind-o la pamant, precum ?i cu piciorul in zona abdomenului ?i cu un lemn peste spate ?i corp, iar inculpatul P. M. F. cu o bata in zona capului, peste corp ?i in zona membrelor superioare, provocandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare  aproximativ 25 de zile de ingrijiri medicale.
In cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: -plangere persoana vatamata .T. F.  (fila 16 d.u.p.); - certificatul medico-legal nr. 22/C/42 DIN 13.01.2014 eliberat de S.M.L. Teleorman (fila 17 d.u.p.), - declaratie persoana vatamata (filele 18-20 d.u.p.), - declaratie martor T. M. (filele 22-23 d.u.p.), - declaratii martor D. C. (filele 24-28 d.u.p.), - declaratii martor B. M. F. (filele 29-31 d.u.p.), - declaratie martor B. G. C. (filele 32-33 d.u.p.), - declaratie suspect B. G. C. (filele 35-36 d.u.p.), - declaratie inculpat B. G. C. (filele 37-39 d.u.p.), - declaratie suspect P. M. F. (filele 42-44 d.u.p.), - declaratie inculpat P. M. F.( filele 45-47 d.u.p.), - conven?ie civila de prestari servicii incheiata intre Primaria S. ?i T. F. (fila 52 d.u.p.);
De asemenea, la dosarul de urmarire penala au fost ata?ate fi?ele de cazier judiciar ale inculpa?ilor (filele 41, 49).
Prin incheierea din data de 16.10.2014 a fost constatata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si s-a dispus inceperea judecatii cu privire la inculpatii B. G. C. ?i P. M. F..
Prin adresa nr. 8218/03.11.2014, Spitalul Municipal T. M. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 969,72 lei (fila 23).
La termenul de judecata din 09.12.2014 (filele 40-41), inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, la cererea si dupa ascultarea inculpatului, instanta a incuviintat judecarea cauzei privind pe inculpatul P. M. F.  conform procedurii prevazute de art. 374 alin. (4) C.pr.pen, numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.
La acelasi termen, persoana vatamata T. F., prezenta personal in instanta, a declarat ca isi retrage plangerea prealabila fata de inculpatul B. G. C.
Astfel, prin incheierea de sedinta din data de 09.12.2014, instanta a luat act de retragerea plangerii prealabile a persoanei vatamate T. F. fata de inculpatul B. G. C. (filele 40-41).
Pe latura civila a cauzei a fost administrata proba cu martorii M. T. (fila 63), C. V. (fila 64), T. M. (fila 65) si au fost depuse de catre partea civila Spitalul Municipal T. M., in copii certificate pentru conformitate cu originalul, urmatoarele inscrisuri: act aditional nr. 11/30.12.2013 la contractul de furnizare de servicii medicale spitalicesti 902/30.04.2013, foaie de observatie clinica generala, fisa de circuit a pacientului, analize medicale, bilet de iesire din spital, foaie de medicatie ingrijire, foaie de evolutie si tratament (filele 48-61).

I. INCULPATUL B. G. C.
          
 In ceea ce-l priveste pe inculpatul B. G. C., sub aspectul laturii penale, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. 158 alin. (2) C.pen. retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala a persoanei cu privire la care plangerea a fost retrasa, iar art. 16 C.pr.pen. enumera printre cazurile in care exercitarea actiunii penale este impiedicata, situatia in care a fost retrasa plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care retragerea acesteia inlatura raspunderea penala.
De asemenea, conform art. 158 alin. (1) C.pen. retragerea plangerii prealabile poate interveni pana la pronuntarea unei hotarari definitive, in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile, iar art. 193 alin. (3) C.pen. prevede ca  actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Astfel, apreciind, in raport de aceste exigente ale prevederilor legale, instanta constata ca prin manifestarea de vointa a persoanei vatamate T. F.,  exprimata in fata instantei si consemnata in incheierea din data de 09.12.2014 (filele 40-41), aceasta si-a retras plangerea prealabila cu privire la inculpatul B. G. C..
In consecinta, in baza  art. 396 alin. (1), (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. g) C.pr.pen. inceteaza procesul penal fa?a de inculpatul B. G. C. pentru infrac?iunea de lovire sau alte violen?e prev. de art. 193 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen, ca urmare a retragerii plangerii prealabile.

II. INCULPATUL P. M. F.

1. SITUATIA DE FAPT
Analizand probele administrate in faza de urmarire penala, in raport de dispozitiile art. 374 alin. (4) C.pr.pen., instanta retine aceeasi situatie de fapt ca in actul de sesizare, respectiv:
Asa cum rezulta din declaratiile persoanei vatamate T. F. (filele 19-21 d.u.p.), la data de 30.12.2013, in jurul orei 22.00, aceasta patrula pe raza satului T. V., in calitate de paznic, insotit de martorul D. C.. Cand a ajuns in dreptul fostei scoli din sat i-a observat pe inculpatul P. M. F. si pe inculpatul B. G. C. venind din spatele sau cu bate in mana, iar in momentul in care  a incercat sa fuga a fost prins de inculpatul B. G. C. care l-a trantit la pamant. Ulterior, inculpatul P. M. F. a lovit-o pe persoana vatamata cu o bata in zona capului, peste corp ?i in zona membrelor superioare.
Sub aceste aspecte declaratia persoanei vatamate se coroboreaza cu declaratia martorilor B. M. F (filele 29-31) si D. C. (filele 24-28).
Astfel, din declaratia martorului B. M. F. (filele 29-31 d.u.p.)  rezulta ca, in seara de 30.12.2013, in jurul orei 21.30, a plecat de la locuinta inculpatului P. M. F. din satul T. V. impreuna cu acesta si cu inculpatul B. G. C. in sat, iar dupa ce au trecut prin curtea gradinitei, au vazut-o pe persoana vatamata insotita de martorul D. C., moment in care inculpatul P. M. F. si B. G. C. s-au dus catre persoana vatamata, iar acesta a fugit, fiind prinsa de inculpatul B. G. C., care a lovit-o si a trantit-o la pamant. Ulterior, in timp ce persoana vatamata era cazuta la pamant si imobilizata de inculpatul B. G. C., inculpatul P. M. Fl. a lovit-o pe aceasta cu o bata de mai multe ori in zona capului si a corpului.
De asemenea, conform declaratiei martorului D. C. (filele 24-28 d.u.p.), aflandu-se impreuna cu persoana vatamata in executarea serviciului de paza pe raza satului T. V., a vazut ca din curtea fostei scoli din sat au iesit trei barbati, iar doi dintre acestia au fugit dupa persoana vatamata T. F., iar in momentul in care au prins-o au lovit-o cu bate in zona capului si a intregului corp.
Totodata, prezinta relevanta declaratiile date in faza de urmarire penala de inculpatul B. G. C. (filele 35-39 d.u.p.) care a aratat ca in timp ce el a imobilizat-o pe persoana vatamata, inculpatul P. M. F. a lovit-o pe aceasta cu o bata din lemn, atat in zona corpului, cat si a fetei.
Declaratiile personei vatamate si ale martorilor B. M. F. si D. C. sunt sustinute si de certificatul medico-legal nr. 22/C/42 din 13.01.2014 eliberat de S.M.L. T. (fila 17 d.u.p.), in care s-a mentionat ca persoana vatamata a fost internata la spital in perioada 30.12.2013 - 10.01.2014 cu diagnosticul traumatism cranio-cerebral acut cu placi contuze occipitale, traumatism umar si regiunea scapulara stanga, fracturi C7, C8 stanga, retinandu-se ca a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu si de corp dur care pot data din data de 30.12.2014, necesitand aproximativ 25 de zile de ingrijiri medicale.
Initial, in cursul urmaririi penale, inculpatul P. M. F. nu a recunoscut comiterea faptei, sustinand ca in seara de 30.12.2013 nu a intalnit-o pe persoana vatamata T. F., intrucat se afla in satul S., la un bar, unde a stat pana in jurul orei 00.30, insa sustinerile inculpatului sunt contrazise de declaratiile persoanei vatamate, ce se coroboreaza cu declaratiile martorilor B. M. F. si D. C. si ale inculpatului B. G. C..
De altfel, prin declaratia din 09.12.2014 (fila 38), data in cursul judecatii,  inculpatul P. M. F. a recunoscut comiterea faptei retinuta in sarcina sa prin rechizitoriu.

II. INCADRAREA JURIDIC?

Instanta constata ca in conformitate cu art. 246 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii 286/2009 privind Codul penal, la data de 01.02.2014 a intrat in vigoare  Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal (in continuare C.pen.)
Asadar, in cauza, de la momentul savarsirii infractiunii (30.12.2013) si pana la judecarea definitiva a intervenit o succesiune de legi penale, devenind incidente dispozitiile art. 5 C.pen., instanta urmand sa examineze comparativ cele doua legi pentru a determina, in concret, legea penala mai favorabila. Instanta constata ca Legea 286/2009 privind Codul penal simplifica reglementarea in cazul infrac?iunilor contra integrita?ii corporale sau sanata?ii. In ceea ce prive?te criteriul zilelor de ingrijiri medicale, legea noua re?ine numai doua trepte, renun?and la treptele intermediare de 20, respectiv de 60 de zile de ingrijiri medicale. Infrac?iunea de lovire sau alte violen?e prev. de art. 193 din acest cod cuprinde atat lovirile care nu au determinat leziuni care sa necesite zile de ingrijiri medicale dar ?i vatamarile care au generat leziuni traumatice care necesita pentru vindecare pana la 90 de zile de ingrijire medicala.
Avand in vedere ca potrivit certificatului medico-legal nr. nr. 22/C/42 din 13.01.2014  (fila 17 d.u.p.) leziunile persoanei vatamate au necesitat aproximativ 25 de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, instanta constata ca potrivit legii vechi, fapta ar fi incadrata la infrac?iunea de vatamare corporala prev. de art. 181 alin. 1 C. Pen. 1969 [6 luni - 5 ani] ?i potrivit legii noi, la infrac?iunea de lovire sau alte violen?e prev. de art. 193 alin. 2 [6 luni - 5 ani sau amenda]. Astfel cum va fi aratat la individualizarea judiciara a pedepsei, instanta considera ca in prezenta cauza este necesara aplicarea unei amenzi penale inculpatului si, prin urmare, legea mai favorabila inculpatului este legea noua, intrucat numai aceasta prevede posibilitatea aplicarii amenzii penale
In drept, fapta inculpatului P. M. F., care in seara de 30.12.2013, aflandu-se impreuna cu B. G. C., in dreptul ?colii generale din satul T. V.,  a agresat-o fizic pe persoana vatamata T. F., cu o bata in zona capului, peste corp ?i in zona membrelor superioare, provocandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare  aproximativ 25 de zile de ingrijiri medicale intruneste  elementele constitutive ale  infractiunii de lovire sau alte violen?e prevazuta de art. 193 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii este reprezentat de actiunea de lovire a persoanei vatamate.
Urmarea imediata a infractiunii consta in cauzarea unor leziuni traumatice persoanei vatamate ce au necesitat pentru vindecare aproximativ 25  de zile de ingrijiri medicale.
Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata este dovedita cu certitudine de certificatul medico-legal precum si de celelalte mijloace de proba administrate, din care a rezultat faptul ca intre actiunea de lovire si leziunile traumatice exista legatura directa de cauzalitate, neinterpunandu-se nicio cauza sau conditie care ar fi putut sa intrerupa lantul cauzal.
In ceea ce priveste latura subiectiva, instanta apreciaza ca  inculpatul a actionat in forma intentiei directe prev. de art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., acesta prevazand rezultatul vatamator pe care il va avea actiunea sa si urmarind producerea unei leziuni persoanei vatamate.
III. Constatand ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 396 alin.2 C.pr.pen., intrucat fapta exista, a fost savarsita de inculpat si constituie infractiune, instanta dispune condamnarea inculpatului P. M. F..
IV. La individualizarea pedepsei principale, instanta are in vedere scopul pe care il indeplinesc pedepsele si dipozitiile art. 74 C.pen., care prevad ca stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
In ceea ce priveste alegerea pedepsei penale ce urmeaza sa fie aplicata inculpatului, instanta retine ca in practica judiciara anterioara Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, pentru savarsirea unor asemenea infractiuni instantele judecatoresti aplicau pedepse cu inchisoarea indreptate spre minimul special cu supendarea conditionata a executarii. Prin noua legislatie penala a fost adaugata posibilitatea aplicarii amenzii penale pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente prev. de art. 193 alin. 2 C.pen.
Astfel, este oferita posibilitatea instantelor, atunci cand considera ca, fata de gravitatea infractiunii si persoana inculpatului, nu este necesara stabilirea unui termen de supraveghere, sa aplice pedeapsa amenzii penale cu executarea acesteia. Instanta apreciaza ca o asemenea ipoteza se regaseste in cauza, avand in vedere urmarile provocate persoanei vatamate - 25 de zile de ingrijiri medicale si persoana inculpatului.
In continuare, la stabilirea cuantumului pedepsei amenzii penale, instanta are in vedere limitele speciale ale zilelor-amenda prev. de art. 61 alin. 4 lit. c) C.pen. - 180 - 300 zile-amenda, reduse cu 1/4 - 135 - 225 zile-amenda si criteriile generale de individualizare mentionate mai sus. In ceea ce priveste cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda, aceasta se stabileste tinand seama de situatia materiala a condamnatului si de obligatiile legale ale condamnatului fata de persoanele aflate in intretinerea sa.
Astfel, se retine ca inculpatul  a avut de la inceput intentia de a o lovi pe persoana vatamata  (intentie initiala), ca nu a avut nicio retinere in a ataca victima intr-un loc public, insa pe timp de noapte, cand posibilitatea victimei de a primi ajutor din partea altor persoane era redusa,  precum si ca violentele au constat in lovire cu o bata in zona capului si a corpului, aspecte ce denota o  dezinhibitie in savarsirea unor fapte antisociale.
Cu privire la persoana inculpatului, se retine ca gradul de dezvoltare psihica si intelectuala, prin prisma  varstei  (35 ani), i-au permis sa inteleaga de la inceput caracterul antisocial al faptei, precum si faptul ca desi este tanar si apt din punct de vedere fizic, inculpatul nu desfasoara nicio activitate lucrativa.
Totodata, existenta condamnarilor anterioare inlatura posibilitatea retinerii conduitei bune a inculpatului, anterioara infractiunii, iar in ceea ce priveste conduita in cursul procesului penal, instanta retine ca atitudinea de recunoastere a faptei a fost deja valorificata prin aplicarea art.396 alin. (10) C.pr.pen. Desi aplicarea acestui text nu exclude, in sine, si retinerea acestui criteriu de individualizare a pedepsei, in cauza, nu se impune acordarea unei relevante si mai substantiale pozitiei de recunoastere, avand in vedere ca inculpatul  in cursul urmaririi penale nu a recunoscut fapta.
In consecinta, avand in vedere individualizarea judiciara realizata in cele ce preced, instanta apreciaza ca pentru sanctionarea si prevenirea savarsirii de noi infractiuni este necesara stabilirea unui numar de zile-amenda indreptat spre maximul special, respectiv 200 zile-amenda si 20 de lei cuantumul unei zile-amenda, inculpatului urmand  sa ii fie aplicata o amenda penala in cuantum de 4000 lei.

V. In ceea ce priveste pedepsele complementare, conform art. 67 alin. 1 C.pen., instanta are posibilitatea de a aplica pedeapsa complementara si in cazurile in care pedeapsa principala este amenda penala.
In cauza de fata, instanta considera ca modalitatea de savarsire a infractiunii, prin violenta fata de un alt membru al societatii, releva o nedemnitate a inculpatului de a exercita functii publice sau care implica exercitarea autoritatii de stat. Fata de acestea, instanta va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsa complementara, pe o durata de 1 (un) an dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice) si lit. b (dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat).
VI. LATURA CIVILA

In ceea ce priveste actiunea civila exercitata fata de inculpatul B. G. C., instanta va lasa nesolutionata aceasta actiune, potrivit dispozitiilor art.25 alin.(5) C.pr.pen., avand in vedere ca se va pronunta o solutie de incetare a procesului penal in baza art. 16 alin. (1) lit. g).
De aceea, in continuare, instanta va solutiona actiunea civila numai cu privire la inculpatul P. M. F..
Astfel, cu privire la actiunea civila exercitata de persoana vatamata T. F., instanta retine ca aceasta s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 16.000 lei, reprezentand despagubiri materiale - 6000 lei si morale - 10000 lei (incheierea de sedinta din data de 09.12.2014 - fila 40)
Din analiza dispozitiilor art.1357 C.civ., potrivit carora "cel care cauzeaza un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare", se desprind conditiile angajarii raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, respectiv: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu ?i vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.
In ceea ce prive?te indeplinirea acestor condi?ii, in spe?a, instan?a constata ca, fapta ilicita este concretizeaza in savarsirea de catre inculpatul P. M. F. a infractiunii de lovire sau alte violen?e prevazuta de art. 193 alin. (2) C. pen cu vinovatia in forma intentiei directe, prevazute de art. 16 alin. 3 lit. a C.pen.
Sub aspectul prejudiciului material, constand in cheltuieli cu transportul, spitalizarea si medicamentele, instanta retine ca in perioada 30.12.2013 - 10.01.2014, partea civila T. F.  a fost internata in Spitalul Municipal T. M.. Din decalaratiile martorilor M. T. (fila 63) si C. V. (fila 64) reiese ca ulterior externarii, partea civila a continuat sa se simta rau - "se delasa greu; nici macar nu se putea aseza in pat", astfel incat s-a deplasat la spital in vederea efectuarii de controale medicale. In acest sens, martorul M. T. a relatat ca a condus-o cu masina personala pe persoana vatamata la spital, aceasta efectuand cheltuieli cu transportul de aproximativ 200 lei, iar martorul C. V. a aratat ca stie de la partea civila ca cheltuielile efectuate in vederea recuperarii au fost de aproximativ 5000 lei, tinand cont si de deplasarile de la domiciliu la spital.
De asemenea, martorul T. M. a declarat ca timp de o luna a mers de doua ori pe zi pentru a-i face masaj partii civile, iar aceasta l-a platit cu 300-400 lei, precum si faptul ca stie de la partea civila ca a cheltuit cu ingrijirile medicale aproximativ 8000 lei.
Instanta constata ca exista contradictii intre declaratiile martorilor in ceea ce priveste cuantumul cheltuielilor efectuate de partea civila in vederea recuperarii, insa aceste contradictii sunt justificate de faptul ca martorii nu au perceput in mod direct efectuarea cheltuielilor de catre partea civla, declarand ceea ce au auzit de la aceasta, in calitate de persoane apropiate. De altfel, in mod rezonabil, nu i se poate solicita partii civile, vicitima unei infractiuni, ca in perioada in care are nevoie de ingrijire medicala de specialitate, sa fie preocupata sa-si procure dovezi ale cheltuielilor efectuate, astfel incat in asemenea situatii poate sa dovedeasca pretentiile sale si cu martori care, de cele mai multe ori, percep aceste aspecte legate de efectuaarea cheltuielilor in mod indirect.
In ceea ce priveste declaratia martorului C. V. potrivit careia partea civila a dat bani la medic si asistente, instanta retine ca  nu va putea lua in calcul aceste relatari deoarece instanta nu-si poate fundamenta dispozitia de acordare a despagubirilor materiale pe un comportament situat in afara legii.
Totodata, instanta nu poate tine cont nici de depozitia martorului M. T., in sensul ca a auzit de la partea civila ca cheltuielile de deplasare ale echipajului SMURD vor fi efectuate de aceasta - 700 lei, intrucat partea civila nu a precizat ca a efectuat aceste cheltuieli.
Cu toate acestea, instanta retine ca este de notorietate ca leziunile suferite de catre partea civila presupun o serie de cheltuieli nu numai cu interventiile medicale, dar si cu deplasarea membrilor familiei, alimentatia specifica, medicamentatia ce nu pot fi dovedite integral cu inscrisuri sau martori. Prin urmare, instanta considera ca un cuantum de 5000 lei acordat cu titlu de daune materiale, este in masura a reprezenta o reparatie integrala a prejudiciului suferit, in lipsa administrarii unor mijloace de proba care sa justifice intreaga suma solicitata de catre partea civila.
In ceea ce priveste criteriile pentru stabilirea daunelor morale, potrivit art. 1391 alin.1  C. Civ., in caz de vatamare a integritatii corporale sau sanatatii, poate fi acordata si o despagubire pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala. Totodata, potrivit art. 253 alin. 4 C. Civ. persoana prejudiciata poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile. Instanta retine ca despagubirile pentru daunele morale nu se stabilesc pe baza de probe directe, ci pe baza evaluarii instantei de judecata. Chiar daca este adevarat ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii cum ar fi: consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala.
Atat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cat si Inalta Curte de Casatie si Justitie, atunci cand acorda despagubiri morale, nu opereaza cu criterii de evaluare prestabilite, ci judeca in echitate, adica procedeaza la o apreciere subiectiva a circumstantelor particulare a cauzei.
Fata de acestea, avand in vedere numarul de aproximativ 25 de zile de ingrijiri medicale, precum si leziunile suferite, mentionate in certificatul medico-legal, respectiv "traumatism cranio-cerebral acut cu placi contuze occipitale, traumatism umar si regiunea scapulara stanga, fracturi C7, C8 stanga", instanta apreciaza ca agresiunea i-a provocat partii civile suferinte fizice si psihice importante, fiindu-i, de asemenea, afectata acesteia posibilitatea de a desfasura activitati cotidiene si prin urmare considera ca reprezinta o satisfactie echitabila pentru aceste suferinte suma de 5000 lei.
Cu privire la cuantumul prejudiciului la care va fi obligat inculpatul P. M. F., instanta retine ca pentru comiterea faptei au fost trimise in judecata doua persoane, iar cu privire la una dintre acestea - inculpatul B. G. C., se va pronunta o solutie de incetarea a procesului penal, astfel incat, asa cum s-a aratat, va fi lasata nesolutionata actiunea civila.
Fata de aceste aspecte, instanta apreciaza ca intreg prejudiciul de 10000 lei (5000 lei daune materiale si 5000 lei daune morale) constituie rezultatul direct al activitatii ilicite a inculpatului P. M. F. intrucat, desi acesta a actionat impreuna cu o alta persoana in executarea activitatii infractionale, fapta ilicita este unica, iar prejudiciul de asemenea, astfel incat din moment ce la comiterea ei au participat mai multe persoane, obligatia de acoperi paguba revine fiecaruia pentru intreg prejudiciul.
Asadar, relevant pentru modul de solutionare a laturii civile nu este sanctionarea penala a tuturor participantilor, ci stabilirea imprejurarii ca prejudiciul a fost cauzat de inculpatul P. M. F. impreuna cu alte persoane, de vreme ce, in temeiul solidaritatii- art.1003 C.civ., oricare dintre autorii faptei ilicite este obligat sa acopere intreg prejudiciul.
Pe de alta parte, solutia contrara (a obligarii numai la o parte din prejudiciu) ar face ca retragerea plangerii prealabile a persoanei vatamate cu privire la inculpatul B. G. C. sa aduca atingere drepturilor partii civile constand in beneficiul solidaritatii inculpatilor.
Totodata, mai trebuie aratat ca solutia obligarii in intregime la acoperirea prejudiciului nu confera partii civile vreun beneficiu injust si nici nu este vatamatoare pentru inculpat. Astfel, obligarea in totalitate a inculpatului nu inseamna ca partea civila ar putea obtine de mai multe ori repararea aceluiasi prejudiciu intrucat, in situatia in care aceasta ar introduce actiune la instanta civila impotriva inculpatului cu privire la care actiunea civila a fost lasata nesolutionata, acesta din urma va putea invoca eliberarea sa prin plata efectuata de celalalt inculpat (in civil, codebitor), iar, pe de alta parte, inculpatul care a platit partii civile intreg prejudiciul va putea regresa impotriva celuilalt inculpat, urmand ca in plan civil, desocotirea sa se faca intre acestia.
Prin urmare, in temeiul art. 397 alin. 1 rap. la art. 25 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 1357 alin. 1 C.civ. va admite in parte actiunea civila formulata de catre partea civila Tilmaciu Fanica si, in consecinta, va obliga inculpatul Puranu Milian Florin la plata sumei de 10000 lei, reprezentand daune materiale in cuantum de 5000 lei si daune morale in cuantum de 5000 lei.
In ceea ce priveste actiunea civila formulata de catre Spitalul Municipal Turnu Magurele (fila 23) conform art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane, precum si daune sanatatii propriei persoane, din culpa, raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata. Sumele reprezentand cheltuielile efective vor fi recuperate de catre furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile avand ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale caselor de asigurari de sanatate si dobandesc calitatea procesuala a acestora in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata.
Avand in vedere ca prin comiterea de catre inculpat a faptei de lovire s-au produs leziuni partii vatamate, aceasta necesitand ingrijiri medicale care au ocazionat cheltuieli suportate de catre furnizorul de servicii medicale constituit ca parte civila, cheltuieli dovedite prin actul aditional nr. 11/30.12.2013 la contractul de furnizare de servicii medicale spitalicesti nr. 902/30.04.2013, foaia de observatie clinica generala si fisele de evolutie si tratament a victimei, reiese ca in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale a inculpatului privitoare la fapta, prejudiciu, raportul de cauzalitate si vinovatia inculpatului.
Prin urmare, in temeiul art. 397 alin. 1 rap. la art. 25 alin. 1 C.pr.pen. rap. la art. 1357 alin. 1 C.civ. coroborat cu art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 va admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Municipal T. M. ?i, in consecin?a, va obliga inculpatul P.M. F. la plata sumei de 969, 72 lei, reprezentand daune materiale.
VII. CHELTUIELI JUDICIARE

Avand in vedere solutia de condamnare dispusa in cauza, in temeiul art. 274 alin. (1) art. 275 alin. (4) C.pr.pen. va obliga inculpatul P. M. F. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cuantum de 160 lei (60 lei - faza de urmarire penala + 100 lei -faza de judecata).
Fata de solutia de incetarea a procesului penal cu privire la inculpatul B. G. C., ca urmare a retragerii plangerii prealabile de catre persoana vatamata, in temeiul art. 275 alin. (1) pct. 2) lit. b), alin. (4) C.pr.pen. va obliga persoana vatamata T. F. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cuantum de 160 lei (60 lei - faza de urmarire penala + 100 lei -faza de judecata).
In ceea ce priveste cererea partii civile T. F. de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare facute de catre aceasta, instanta constata ca potrivit art. 276 alin. (1), in caz de condamnare [_] inculpatul este obligat sa plateasca persoanei vatamate, precum si partii civile careia i s-a admis actiunea civila cheltuielile judicare facute de acestea, iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, cand actiunea civila este admisa numai in parte, instanta il poate obliga pe inculpat la plata totala sau partiala a cheltuielilor judiciare.
Avand in vedere activitatea prestata de catre avocatul ales al partii civile, instanta urmeaza sa admita cererea partii civile de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare si, in consecinta, sa-l oblige pe inculpatul P. M. F. la plata catre partea civila T. F. a sumei de 1500 lei, cu titlu de onorariu avocat avocat (chitantele seria E nr. 21 si seria E nr. 22 - filele 66-67).