ucidere din culpa - art. 178 Cod penal

                Tip document  -  Sentinta penala
                Nr.  document - 96
    Data elaborarii: 25.05.2011
          Titlul spetei: ucidere din culpa - art. 178 Cod penal
          Domeniu asociat:  ucidere din culpa
    

           Constata ca prin rechizitoriul nr. 1069/P/2008 al Parchetului de pe langa Judecatoria Vatra Dornei s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatei L.T., cercetata sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta si pedepsita de art. 178 alin. 1, 2 Cod penal.
        In fapt, in ziua de 23.08.2008, in jurul orelor 19:30 inculpata L.T., care se afla la volanul autoturismului marca Skoda Octavia, cu nr. de inmatriculare _, proprietatea SC Porche Leasing Bucuresti, impreuna cu sotul sau, aflat pe bancheta din dreapta fata si cu copilul in varsta de 3 ani, aflat pe bancheta din spate, se deplasau dinspre str Unirii, municipiul Vatra Dornei spre strada Calea Transilvaniei catre domiciliul lor din str. _, municipiul Vatra Dornei. In aceeasi directie, in spatele autoturismului Skoda Octavia se deplasa autoturismul marca Ford Mondeo, cu nr. de inmatriculare _, condus de martorul V.I.
      Ajunsa aproape de intersectia strazilor Calea Transilvaniei cu str. Vasile Deac, situata in partea stanga, conducatoarea auto semnalizeaza intentia de virare la stanga, reduce viteza si incepe manevra respectiva. In acelasi timp in spatele celor doua autovehicule, circula pe o motocicleta Suzuki de 750 mc cu nr. de inmatriculare _ numitul S. V. care s-a angajat in depasirea acestora.
        Dupa ce s-a angajat in depasire, conducatorul motocicletei a observat manevra de virare spre stanga a autoturismului marca Skoda si, sesizand starea de pericol a efectuat o manevra de franare energica. Din cauza franarii energice cu blocarea rotii, pierde controlul motocicletei, intra cu laterala dreapta in partea laterala stanga a autoturismului si se rastoarna apoi pe aceeasi parte.
      Dupa producerea accidentului, victima, S.V. Constantin a fost transportat la Spitalul municipal Vatra Dornei in vederea acordarii de ingrijiri medicale dupa care, la data de 24.08.2009 a fost transportat la Spitalul "Prof. Dr. Nicolae Oblu" Iasi unde a ramas internat pana in data de 31.08.2008, cand a survenit decesul.
      Din concluziile Raportului medico legal de necropsie nr. 5600/C/05.11.2008 intocmit de IML Iasi rezulta ca "Moartea numitului S.V. C. a fost violenta si s-a datorat comei consecutive unui politraumatism obiectivat prin hemoragie subarahnoidiana, contuzie pontina, fracturi costale multiple, hemotorax bilateral, contuzii pulmonare, fracturi - disjunctii la nivelul coloanei vertebrale toracale T4 - T5, T8 - T9, T12 - L1 cu interesare medulara si complicat in evolutie cu bronhomneumonie abcedata si piotorax; leziunile traumatice constatate la cadavru s-au putut produce prin proiectare de pe o motocicleta, in cadrul unui accident rutier"
      In vederea lamuririi imprejurarilor in care s-a comis accidentul de circulatie si a evaluarii posibilitatilor de evitare de catre parti, s-au efectuat 3 expertize tehnice auto, efectuate la data de 15.10.2008, 28.11.2008 si 08.04.2009.    
        Astfel, la data de 15.10.2008 prima expertiza tehnica sustine culpa comuna a ambelor parti in producerea accidentului, in sensul ca acesta ar fi putut fi evitat de S.V. daca ar fi respectat regimul legal de viteza respectiv, 50 km/h (in conditiile in care s-a stabilit de catre acelasi expert ca numitul circula cu viteza de 72 - 75 km/h) si de catre L.T. daca s-ar fi asigurat la efectuarea manevrei de virare sau daca, dupa inceperea manevrei de virare, la observarea motociclistului, marea viteza de deplasare.
      La data de 08.11.2008 a doua expertiza tehnica a fost efectuata de expertul A. M. (f 213 - 223, dosar urmarire penala) care sustine faptul ca dupa inceperea manevrei de virare spre stanga, L.T. nu a mai avut posibilitatea sa observe prin oglinda retrovizoare din partea stanga angajarea in efectuarea manevrei de depasire a motocicletei, avand posibilitatea sa observe doar privind in partea stanga prin geamul lateral usa stanga fata dar cand autoturismul se afla deja trecut de axul drumului iar atentia ii era indreptata spre str. Vasile Deac, unde se aflau mai multi pietoni.
         Ulterior, la data de 08.04.2009 deoarece primele doua rapoarte de expertiza contineau concluzii divergente s-a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice de catre expert prof. univ. dr. ing. R.G., care arata ca accidentul putea fi evitat de ambele parti prin reducerea vitezei de catre conducatorul motocicletei si printr-o atentie sporita a conducatoarei auto. Deoarece cei doi experti tehnici care au semnat acest raport de expertiza nu sunt experti tehnici autorizati de Ministerul Justitiei, conform OG nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, expertiza tehnica de specialitate efectuata de Radu Gaiginschi nu poate constitui un mijloc de proba. 
           Drept urmare s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi, pentru a se stabili imprejurarile concrete ale producerii accidentului. Prin raportul de expertiza criminalistica nr. 87 din 07.05.2010, intocmit de catre expertul criminalist S.O., (f 265 - 280, dosar urmarire penala) se arata ca la data de 23.08.2008, numita L.T. se deplasa pe str. Calea Transilvaniei la volanul autoturismului sau marca Skoda Octavia, in spatele acesteia circula numitul V.I. la volanul unui autoturism marca Ford Mondeo si, la un moment dat, conducatoarea autoturismului Skoda a pus in functiune lampile de semnalizare din partea stanga concomitent cu reducerea progresiva a vitezei intrucat intentiona sa vireze la stanga pe str. Vasile Deac. In acelasi timp, din spatele celor doua autoturisme mai sus mentionate se apropia cu viteza superioara numitul S.V., conducand o motocicleta marca Suzuki GSX 750 F, inmatriculata provizoriu cu nr. _ Se mai arata de catre expert ca la un moment dat acesta din urma a luat decizia de a se angaja in depasire, neexistand marcaj longitudinal, din fata neapropiindu-se un alt vehicul, autoturismul Ford Mondeo (care putea fi direct observat) neavand semnalizarea in functiune. In momentul cand a trecut de axul drumului conducatorul motocicletei a sesizat ca lampa de semnalizare stanga a Skodei este in functiune si faptul ca aceasta reduce viteza, manevre specifice schimbarii directiei de mers astfel ca pentru el s-a declansat o stare de pericol iminent si a luat decizia de a frana energic. Astfel, sustine expertul, ca datorita franarii energice, cu blocarea rotii, coroborat cu faptul ca se deplasa cu o viteza de 79 km/h, numitul S.V. a pierdut controlul motocicletei, aceasta intrand intr-o dezechilibrare accentuata, urma de franare devenind intrerupta. Dezechilibrarea a determinat, la un moment dat, caderea motocicletei pe partea sa stanga, la lovirea carosabilului semighidonul stang indoindu-se, imprimand in acelasi timp o urma de destratificare a asfaltului. In momentele imediat urmatoare motocicleta a "ricosat" inclinandu-se si rasturnandu-se, de data aceasta pe partea dreapta, S.V. s-a desprins de pe motocicleta corpul acestuia glisand pe asfalt catre inainte (pe directia vectorului viteza) si intrucat autoturismul Skoda se afla pe traiectoria sa s-a lovit efectiv de partea inferioara a acestuia, unul din membrele inferioare ajungand sub roata din spate. In acel moment numita L.T. a perceput lovitura in partea stanga a autoturismului sau, lovitura de care aminteste in declaratiile sale.
      In ceea ce priveste antecedenta cauzala a evenimentului rutier, s-a evidentiat deopotriva starea potentiala de pericol produsa de conducatoarea autoturismului care, din cauza unei asigurari superficiale, nu a observat motocicleta angajata in depasire (conducatorul autoturismului aflat in spatele acesteia declarand ca a observat in oglinda retrovizoare motocicleta care se apropia cu viteza mare deci era vizibila) si starea iminenta de pericol generata de victima S. V. care circula cu o viteza care depasea cu mult limita legala de 79 km/h, atipica traficului prin localitati si greu de apreciat de eventuali conducatori auto care intentioneaza sa schimbe directia de mers.
       S-a concluzionat ca, numita L.T. putea preveni producerea accidentului daca s-ar fi asigurat temeinic si continuu, inainte de a efectua virajul la stanga, ca nu este angajat vreun alt vehicul in depasire iar numitul S.V., cu siguranta putea preveni producerea accidentului daca s-ar fi deplasat cu viteza de 50 km/h, valoare la care nu ar fi avut loc destabilizarea motocicleteila franarea energica, putand sa opresca in conditii de siguranta iar daca viteza de 50 km/h era insuficienta pentru a efectua depasirea atunci manevra trebuia amanata chiar daca semnalizarea rutiera din acel moment, permitea acest lucru.
        Astfel, din probele administrate in cauza, se retine ca inculpata L.T., prin efectuarea manevrei de virare la stanga, fara a se asigura temeinic a incalcat dispozitiile art. 54 pct. 1 din OUG 195/2002, potrivit carora "conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers (...) sau de virare spre dreapta ori spre stanga (...) este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic".
        Referitor la victima S.V., conduita in trafic a acestuia - prin depasirea regimului legal de viteza de 50 km/h impus pe sectorul de drum respectiv si initierea unei depasiri fara a se asigura ca vehiculele care circula in fata sa nu au initiat o asemenea manevra - atesta ignorarea dispozitiilor art. 48 din OUG 195/2002 si a art. 121 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, potrivit carora "conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare".
      Victima, desi nu s-a asigurat suficient ca vreunul dintre autovehiculele care circulau in fata sa nu are intentia schimbarii deplasarii, obligatie instituita prin art. 45 alin.2 din OUG 195/2002, s-a angajat totusi in depasire, cu viteza peste limita legala pe acel sector de drum.
         Coroborand materialul probator administrat in cauza, instanta retine ca apararile inculpatei nu sunt confirmate in totalitate de probele administrate urmand a le inlatura ca fiind subiective.
        Sub acest aspect, se retine ca desi inculpata L.T. a precizat ca a respectat normele rutiere invederand instantei ca si-a indeplinit obligatia de a semnaliza manevra de virare stanga si de a se asigura, uitandu-se in oglinda retrovizoare centrala a masinii si laterala stanga probele administrate, evidentiaza in parte, contrariul.
     Astfel, inculpata precizeaza in declaratiile date ca inainte de viraj s-a asigurat, a semnalizat si a efectuat manevra relatand in aceasta succesiune etapele efectuate in momentele premergatoare evenimentului rutier, insa acest fapt nu poate atesta o asigurare corespunzatoare in conformitate cu dispozitiile legale care prevad ca un conducator de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers trebuie sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
       Aspectul precizat de inculpata, ca inainte de viraj a semnalizat intentia de a vira la stanga, se coroboreaza cu declaratiile martorului V. I., conducatorul autoturismului care se afla in spatele sau (fila 27) care arata ca "imediat ce a intrat pe Calea Transilvaniei, autoturismul Skoda a inceput sa semnalizeze stanga si din acest moment nu am putut sa o depasesc", astfel ca instanta va retine respectarea de catre aceasta a obligatiei de a semnaliza schimbarea directiei de deplasare cu cca. 50 m inainte de efectuarea manevrei, conform art. 116 alin.2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 "(2) Intentia conducatorilor de autovehicule, (..) de a schimba directia de mers, de a iesi dintr-un rand de vehicule stationate sau de a intra intr-un asemenea rand, de a trece pe o alta banda de circulatie sau de a vira spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze intoarcere, depasire ori oprire se semnalizeaza prin punerea in functiune a luminilor indicatoare de directie cu cel putin 50 m in localitati".
      De altfel, in depozitia sa, martorul C.T.M. (f 135) care se afla in zona producerii accidentului a precizat ca "am vazut o masina Skoda Octavia care era virata spre strada noastra iar semnalizarea spre stanga inca functiona".
           Martorul prezent in autovehiculul Skoda, L. I. (f 136) a confirmat prin detaliile oferite apararile inculpatei aratand ca "dupa ce am trecut de statia PECO sotia a semnalizat spre stanga".
           Este cert astfel ca, efectuarea virajului la stanga de catre inculpata L.T., fara a se asigura temeinic si continuu ca nu pune in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic, inainte de efectuarea manevrei, a declansat starea de pericol ce a avut drept consecinta evenimentul rutier si decesul victimei.
      Aceasta imprejurare insa, in mod singular si desprinsa din complexul cauzal in care s-au petrecut evenimentele, nu era apta sa produca urmarea prevazuta de norma penala, ci acesteia i se adauga conduita victimei S.V.. care, prin depasirea vitezei legale si efectuarea manevrei de depasire fara a se asigura ca autovehiculele din fata sa nu au initiat o asemenea manevra a generat starea de pericol si implicit producerea rezultatului socialmente periculos prevazut de legea penala.
          Este indubitabil faptul ca la producerea accidentului inculpata este in parte culpabila deoarece asa cum se arata si in concluziile rapoartelor de expertiza accidentul putea fi evitat daca inculpata se asigura temeinic si continuu inainte de a efectua virajul la stanga, ca nu este angajat vreun alt vehicul in depasire.
           In raport de aceste aspecte instanta apreciaza ca inculpata L.T. a avut o culpa in producerea accidentului in proportie de 20%.
           Instanta va retine de asemenea ca, din materialul probator administrat la dosarul cauzei, rezulta si culpa majoritara a victimei S.V.,  in proportie de 80%, care, circuland cu o viteza care depasea limita legala admisa a initiat o manevra de depasire fara a se asigura ca vreunul din autoturismele aflate in fata sa nu a semnalizat intentia de schimbare a directiei de mers. Astfel, fata de dinamica producerii accidentului dintre cele doua autovehicule, astfel cum a fost retinuta de catre instanta, nu rezulta daca, in conducerea motocicletei, conducatorul acesteia ar fi respectat obligatiile prevazute de art. 118 lit. a din H.G. nr. 1391 din 2006 care prevad ca « conducatorul de vehicul care efectueaza depasirea este obligat a) sa se asigure ca acela care il urmeaza sau il preceda nu a semnalizat intentia inceperii unei manevre similare si ca poate depasi fara a pune in pericol sau fara a stanjeni circulatia din sens opus, b) sa semnalizeze intentia de efectuare a depasirii". De asemenea, conform ultimului raport de expertiza criminalistica rezulta faptul ca, in premomentul aparitiei starii de pericol viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpata era de 10 - 15 km/h iar viteza de deplasare a motocicletei Suzuki a fost de 79 km/h, valoare superioara limitei maxime admise in localitati. 
       In drept, fapta inculpatei L.T.. care, in data de 23.08.2008 in timp ce se deplasa pe str. Calea Transilvaniei din municipiul Vatra Dornei cu autovehiculul  marca Skoda Octavia, cu nr. de inmatriculare B11577/ nerespectand dispozitiile art. 54 alin 1 din OUG 195/2002 "Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic." si ale art  35 din acelasi act normativ "Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice ori private" a efectuat manevra de viraj stanga pe un drum lateral fara sa se asigure temeinic si, in aceste imprejurari, a determinat declansarea unei stari de pericol iminent pentru conducatorul motocicletei, S.V. ce se angajase in depasirea sa, producandu-se in aceste conditii un accident rutier ce a avut drept consecinta decesul numitului S.V., intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 178 alin.1 si 2 Cod penal, pentru care se va dispune condamnarea inculpatei.
      Sub aspectul laturii subiective inculpatul a savarsit infractiunea de "Ucidere din culpa" prev. de art. 178 alin 1 si 2 Cod penal din culpa, ca forma a vinovatiei, conform prevederilor art. 19 alin. 2 lit. b Cod Penal aceasta neprevazand rezultatul faptei lui desi putea si trebuia sa-l prevada.
        In ceea ce priveste raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatei care a ignorat normele rutiere si rezultatul produs, instanta retine intrunita aceasta conditie intrucat factorul care a declansat starea de pericol a fost manevra efectuata de inculpata L.T.. peste care s-a suprapus actiunea de depasire a victimei care a circulat cu o viteza peste limita legala, activitati care se inscriu printre cauzele care au determinat rezultatul.
      Sustinerile inculpatei in sensul ca nu avea posibilitatea de evitare a impactului intrucat accidentul a devenit inevitabil prin manevra efectuata de victima nu pot fi retinute.
         Probele administrate au evidentiat in mod cert - si chiar expertizele efectuate au concluzionat in  acest sens. Astfel, expertul S.O. (fila 276 dosar UP) arata ca numita L.T. era obligata ca la efectuarea manevrei sa se asigure, "intre locul producerii accidentului si curba la dreapta din dreptul statiei de benzina erau cca. 100 m in aliniament, spatiu suficient pentru ca motociclistul sa poata fi observat chiar daca se deplasa cu 80 km/h". De altfel si ceilalti experti concluzioneaza ca "in momentul inceperii manevrei de virare la stanga motociclistul trecuse de curba si se afla pe portiunea in aliniament dinaintea locului impactului, putand fi observat de conducatoarea autoturismului" (expert R.N., fila 210 dosar UP) si ca "in momentul in care autoturismul a inceput manevra de viraj spre stanga, motociclistul trecuse de curba si se afla in portiunea in aliniament, unde ar fi putut fi observat de conducatoarea auto L.T." (expert A.M. fila 221 dosar UP)
      Astfel, activitatea inculpatei care, din culpa, nu si-a indeplinit in mod corespunzator obligatiile ce ii reveneau in calitate de conducator auto, are valoare cauzala contribuind, alaturi de activitatea victimei la producerea rezultatului.
      La stabilirea si individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatei se vor avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 Cod penal respectiv gradul de pericol social concret al faptei savarsite, reflectat in limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, data fiind culpa concurenta a inculpatei - in proportie de 20% cu cea a victimei - in proportie de 80% la producerea rezultatului socialmente periculos dar si ignorarea obligatiilor adoptarii unei conduite preventive, prin incalcarea normelor rutiere, importanta valorilor sociale afectate, urmarile produse si datele ce particularizeaza persoana inculpatei.
      Sub acest ultim aspect, instanta retine ca inculpata nu este cunoscuta cu antecedente penale (fila 148 dosar UP) s-a prezentat in mod constant in fata autoritatilor pe parcursul solutionarii cauzei, a dat dovada de o atitudine sincera pe parcursul procesului penal - interpretarea proprie data evenimentelor nu echivaleaza cu o atitudine nesincera si a avut o conduita buna anterior comiterii faptei astfel cum rezulta din raportul de ancheta sociala intocmita de catre Primaria municipiului Vatra Dornei ( f 53), de unde reiese ca inculpata este caracterizata ca fiind o persoana onesta, fara probleme in colectivitate si din declaratiilor martorilor V. I. (f 137) si P. R. (f 138).
      Fata de cele relevate mai sus, instanta va retine in favoarea inculpatei circumstantele atenuante prevazute de art. 74 alineatul 1 literele a, c Cod penal, carora le va da eficienta conform dispozitiilor art. 76 alineatul 1 litera d Cod penal.
      In consecinta, instanta va aplica inculpatei L.T. o pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de "Ucidere din culpa"." prevazuta de art. 178 alineatul 1 si 2  Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal, art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal.
      In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, instanta constata indeplinite cumulativ conditiile prev. de art. 81 Cod penal si apreciaza ca resocializarea inculpatei se poate realiza si fara executarea efectiva a pedepsei, in raport de circumstantele personale ale ei.
Fata de aceste considerente, in temeiul disp. art. 81 Cod penal, va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei ce se va aplica inculpatei si va stabili termen de incercare in cond. art. 82 Cod penal.
      In temeiul disp. art. 359 Cod proc. pen., va atrage atentia inculpatei asupra disp. art. 83 Cod penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii altei infractiuni pe durata termenului de incercare.
      In ceea ce priveste aplicarea pedepsei accesorii, potrivit dispozitiilor art. 71 alineatul 2 Cod penal, condamnarea la pedeapsa inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a)-c) din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva, si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.
      Cu toate acestea, in temeiul prevederilor art. 20 din Constitutia Romaniei, instanta este tinuta a interpreta legea interna in lumina tratatelor internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte.
      Prin urmare, normele cuprinse in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si cele din Protocoalele aditionale, impreuna cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, sunt direct aplicabile, avand forta constitutionala si supralegislativa.
      In consecinta, la examinarea continutului pedepsei accesorii trebuie avuta in vedere hotararea Hirst impotriva Marii Britanii (Cererea nr. 74025-2001, Hotararea din 06.10.2005), prin care Curtea a constat incalcarea art.3 din Protocolul 1 ca urmare a interzicerii ope legis a dreptului de a alege persoanei condamnate la pedeapsa inchisorii. Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca o  restrangere generala, automata si nediferentiata, a unui drept fundamental consacrat de Conventie si care are o importanta cruciala, trece peste o marja de apreciere acceptabila oricat de larga ar fi ea si este incompatibila cu art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei.
      De aceea, cu privire la drepturile prevazute de art. 64 litera a teza a II-a si b Cod penal, instanta urmeaza a interzice, in baza art. 71 alineatul 2 Cod penal, exercitarea acestora pe durata executarii pedepsei, retinand ca natura faptei savarsite si circumstantele personale ale inculpatilor duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de textul legal mentionat respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice .
      In ceea ce priveste pedeapsa accesorie prevazuta de art. 71 alineatul 2 raportat la art. 64 alineatul 1 litera a teza I Cod penal, instanta constata ca imprejurarile in care a fost savarsita fapta nu releva o nedemnitate de natura a conduce la concluzia interzicerii exercitiului dreptului prevazut de textul legal mentionat, motiv pentru care nu va face aplicarea dispozitiilor legale mai sus mentionate.
      Astfel fiind, in temeiul dispozitiilor art. 71 alineatul 2 instanta va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 alineatul 1 literele  a teza II si b Cod penal,  pe durata executarii pedepsei.
      In temeiul art. 71 alineatul 5 Cod penal instanta va suspenda conditionat executarea pedepsei accesorii pe perioada suspendarii conditionate a executarii pedepsei. 
         Instanta a fost legal investita cu solutionarea actiunii civile alaturat celei penale, partea civila S.G., tatal victimei, solicitand obligarea inculpatei la plata despagubirilor civile in cuantum de 50.000 lei cu titlu de daune morale si de 50.000 lei cu titlu de daune materiale, reprezentand cheltuieli ocazionate de plata medicamentelor, tratamentelor, personalul medical de la Spitalele din Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc si Iasi, intretinerea sa si a victimei pe durata spitalizarii pana la deces, transportul pe ruta Vatra Dornei - Suceava si retur, cheltuieli de  inmormantare si efectuarea comemorarilor ulterioare, distrugerea motocicletei in proportie de 50%, onorariu si deplasarile aparatorului pe ruta Iasi Vatra Dornei in faza cercetarii penale si a judecatii, plata unor datorii ale victimei (filele 99 - 130).
      In vederea stabilirii cadrului procesual legal, prin incheierea de sedinta din data de 17.09.2010, (fila 68), in conformitate cu disp. art. 16 coroborat cu art. 24 alin. 3 Cod proc. pen. si art. 49 - 51 din Legea 136/1995 s-a dispus introducerea in cauza, in calitate de asiguratori a SC A.T. ASIGURARI SA Bucuresti si a SC O. SA la care erau asigurate, potrivit inscrisurilor depuse la dosar, cele doua vehicule implicate in evenimentul rutier generator de prejudiciu in dauna partilor civile. (_)
      Coroborand probele administrate, avand in vedere situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza ca intre actiunea ilicita a inculpatei si decesul victimei exista legatura directa de cauzalitate astfel incat prin fapta acesteia s-au produs efecte complexe generandu-se atat prejudicii patrimoniale cat si nepatrimoniale partii civile respectiv tatalui victimei.
      La solutionarea actiunii civile instanta va avea in vedere principiul reparatiei integrale a prejudiciului ce guverneaza materia raspunderii civile delictuale pentru a se inlatura toate consecintele daunatoare ale faptelor ilicite si culpabile, in scopul restabilirii pe cat posibil a situatiei anterioare producerii acestora. Astfel, sub un prim aspect, instanta retine ca evenimentul rutier a avut drept consecinta decesul victimei S.V., producandu-se partii civile S.G. pagube materiale cat si morale.
      Din analiza actelor depuse la dosar, instanta a apreciat ca in cauza partea civila a facut dovada unui prejudiciu material actual, cert si determinat in valoare de 25.000 lei reprezentand cheltuieli de inmormantare, ceremoniile crestinesti ulterioare inmormantarii propriu zise (ce au rezultat din facturi si declaratiile martorilor C. I. si M. G. V.) si monumentul funerar (f.110-99). Din probele administrate in cauza (depozitii de martori, chitante, facturi etc.) rezulta ca parintii victimei au efectuat cheltuieli cu spitalizarea victimei, constand in taxe spital, hrana suplimentara, medicamente, etc., cu transportul  la spitalele din municipiul Iasi, cu reparatia motocicletei implicare in accident precum si alte cheltuieli. Referitor la datoriile personale ale defunctului, instanta a apreciat ca acestea au revenit parintilor acestuia, in calitate de mostenitori ai patrimoniului defunctului, cu pasivul si activul existent in patrimoniul acestuia, iar inculpata nu poate a fi tinuta sa raspunda pentru datoriile victimei anterioare momentului decesului.
        In ceea ce priveste prejudiciul nepatrimonial produs partii civile, S. G., instanta retine ca acesta a solicitat obligarea inculpatei la plata daunelor morale in cuantum de 50.000 lei.
         Intelesul notiunii de prejudiciu moral consta in rezultatul daunator direct al faptei ilicite si culpabile prin care se aduce atingere valorilor cu continut nepatrimonial ce definesc personalitatea umana, respectiv sentimentele de dragoste si afectiune, cum este cazul in speta.
      In cauza, acordarea daunelor morale este pe deplin justificata in raport de urmarile produse - decesul victimei S. V. - consecintele pe care acest eveniment tragic le-a avut asupra partii civile, aceasta pierdere a copilului implicand profunde suferinte fizice, generate de lezarea sentimentelor de afectiune existente intre membrii familiei, de sprijinul moral si material pe care partea civila si victima si-l ofereau in familie, consecintele pe plan psihic pe care decesul fiului le-a avut asupra parintelui.
          Este evident ca s-a produs un prejudiciu moral partii civile si datorita schimbarilor survenite in conditiile sale de existenta, de suferintele psihice determinate de decesul unei persoane foarte apropiate, de modificarea cursului firesc al vietii pe care partea civila o ducea anterior savarsirii faptei de catre inculpata.
      La aprecierea cuantumului daunelor morale, instanta va avea in vedere toate aceste criterii in raport de care apreciaza ca justificate pretentiile formulate de partea civila cu acest titlu, apreciind ca suferinta de natura morala cauzata partii civile S.G. prin pierderea fiului sau se ridica la suma de 50.000 lei.
      Fata de situatia mai sus expusa, in conditiile in care s-a retinut culpa concurenta a inculpatei ce se face vinovata in proportie de 20% de producerea prejudiciului generat partii civile prin fapta ilicita a acesteia, in temeiul art. 346, art. 14 Cod procedura penala coroborat cu art. 998 Cod civil instanta va admite in parte actiunea civila a partii civile S. G. si va obliga pe inculpata L.T. la plata sumei totale de 15.000 lei cu titlul de despagubiri civile, (5000 lei daune materiale si 10000 lei daune morale) catre numitul Spinu Gavril.
      In baza art.998 - 999 Cod civil, art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, art. 14 si 346 Cod procedura penala, instanta va obliga inculpata la plata cheltuielilor de spitalizare in cuantum de 2375,38 lei catre partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta "Prof Dr. N. Oblu" Iasi.
          Cat priveste persoana ce va fi obligata la plata despagubirilor mai sus stabilite, instanta retine ca, la data producerii evenimentului rutier cauzator de prejudiciu, autoturismul marca Skoda Octavia cu nr. de inmatriculare condus de inculpata L.T. era asigurat la A.T. ASIGURARI S.A., pentru raspundere civila auto, respectiv cu polita RCA seria RO/07/R7/YD, nr. 111788554 din 17.04.2008, cu valabilitate pentru perioada 09.05.20008-08.05.2009 (fila 35 din dup).
      Conform dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, "despagubirile se platesc de catre asigurator persoanelor fizice sau juridice pagubite".
          Jurisprudenta nationala a statuat deja ca raspunderea asiguratorului nu este una solidara cu a inculpatului, ci este o raspundere izvorata din efectul legii speciale in domeniul asigurarilor.
       Astfel, din dispozitiile art. 48 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, asigurarea obligatorie de raspundere civila vizeaza autovehiculul inregistrat in Romania si nu persoana detinatoare a acestuia, proprietar sau nu. In acceptiunea acestui act normativ, in materia asigurarilor raspunzator pentru producerea accidentului si, pe cale de consecinta, a despagubirilor, nu este persoana - indiferent de persoana acesteia, ci autoturismul asigurat.
         Asiguratorul este tinut sa acorde despagubiri ca efect al contractului de asigurare si in virtutea legii, urmare a producerii riscului asigurat.
      In consecinta, pentru prejudiciile suferite de persoanele vatamate prin producerea unui accident de autovehicule, se angajeaza raspunderea asiguratorului si nu a persoanei vinovate de accident.
          Fata de toate acestea, in baza textelor de lege mentionate, instanta va obliga asiguratorul de raspundere civila A.T. ASIGURARI S.A. sa plateasca partilor civile sumele de bani mai sus stabilite cu titlu de despagubiri materiale si morale, in limita plafonului maximal  prevazut de Ordinul nr. 11 din  2 octombrie 2007 pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, emis de COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURARILOR, publicat in MO nr. 686 din  9 octombrie.
        In baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala, inculpata va fi obligata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, iar in baza art. 193 Cod procedura penala, la plata cheltuielilor judiciare catre partea civila, S.G., reprezentand contravaloare onorarii avocati si contravaloare expertiza, dovedite cu chitantele depuse la dosar.