Lovirea sau alte violente[art 180 cp] Interpretarea gresita a probatoriului .Retinerea unei stari de fapt nereale Casare cu rejudecare Reindividualizarea judiciara in recurs

Constata ca prin sentinta penala pronuntata de Judecatoria Saliste s-a dispus in baza  art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c  C.p.p. achitarea  inculpatului D I, , fara antecedente penale, pentru savarsirea a doua infractiuni de lovire prevazute de art. 180 alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 33 C. pen.
In baza art. 346 coroborat cu art. 14 C.p.p.  au fost respinse pretentiile civile formulate de partile civile T O si  S G R,..
In baza art. 313 Lg. 95/2006 modificat prin OUG 72/2006 au fost respinse pretentiile civile formulate de Spitalul Clinic Judetean de Urgenta
In baza art. 192 pct. 1 lit. b C.p.p. au fost obligate partile civile sa plateasca catre stat suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei reprezentand cheltuieli la urmarirea penala.
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut sub aspectul starii de fapt ca la data de 7.05.2008, partile vatamate T O si S G R au formulat plangere penala impotriva faptuitorului D I pentru savarsirea infractiunii de lovire.
Din materialul probator administrat in cauza, respectiv declaratiile partilor vatamate, ale martorilor C I,  S I,  A M,  D M, instanta de fond a retinut ca intre parti exista un conflict mai vechi avand ca obiect casa parinteasca, astfel ca pe fondul acestor disensiuni de cate ori se intalnesc inculpatul si partile vatamate se jignesc reciproc si provoaca conflicte. Analizand in continuare probele privind fapta din 28.04.2008, instanta de fond a constatat ca intre declaratiile martorilor audiati in faza de urmarire penala si cele date in faza de judecata exista o totala contradictie. Astfel, se retine ca daca in cursul urmaririi penale aproape toti martorii au aratat ca l-au vazut pe inculpat ca le-a lovit pe cele doua parti vatamate, in faza de judecata si-au retractat aceste declaratii, mentionand ca nu au fost prezente in momentul in care inculpatul le-a lovit pe cele doua parti vatamate si ca ceea ce cunosc au aflat din relatarile partilor vatamate.
Instanta de fond retine ca cert faptul ca partile vatamate si inculpatul s-au imbrancit reciproc, insa nu s-a putut constata daca partile vatamate au fost lovite de inculpat, chiar daca acestea detin certificate medico-legale.
Instanta de fond analizeaza in continuare, declaratia fiecarui martor audiat, constatand ca toti si-au modificat declaratiile, si nici unul nu mai poate afirma ca au vazut cand inculpatul le-a lovit pe cele doua parti vatamate. In concluzie, instanta de fond retine ca si-a format convingerea ca intre inculpat si cele doua parti vatamate au existat discutii aprinse soldate cu imbranceli din partea tuturor, insa din probele administrate nu se poate dovedi vinovatia inculpatului cu privire la leziunile suferite de partile vatamate si aplicand principiul conform caruia orice dubiu profita inculpatului, instanta a dispus in baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c achitarea inculpatului sub aspectul savarsirii a doua infractiuni de lovire prev. de art. 180 alin. 2 C.p.
Impotriva sentintei pronuntate de instanta de fond au formulat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Saliste solicitand in baza art. 3859 pct. 18 C.p.p. casarea sentintei atacate si rejudecand pe fond sa se dispuna condamnarea inculpatului pentru savarsirea a doua infractiuni de lovire in dauna partilor vatamate T Q si  S G R
In motivele de recurs se invedereaza ca instanta de fond a interpretat eronat probele administrate in cauza, care a dat eficienta declaratiilor inculpatului, a martorelor D M si A M conform carora leziunile suferite de partile vatamate s-au produs prin imbrancelile reciproce ale partilor.
In mod nejustificat instanta de fond a inlaturat proba obiectiva cu certificatele medico-legale eliberate partilor vatamate, care confirma ca leziunile au fost produse prin lovire cu corp contondent si cu corp dur, precum si prin zgariere.
Or, fata de starea de fapt retinuta de instanta de fond ca fiind dovedita putea pronunta cel mult o achitare retinand legitima aparare, din moment ce nu a inlaturat mecanismul de producere a leziunilor traumatice suferite de partile vatamate, retinut in ambele certificate medico-legale nr. I/a/420 si nr. I/a/419.
Tribunalul Sibiu analizand sentinta atacata potrivit motivelor de recurs invocate, precum si analizand cauza sub toate aspectele de fapt si de drept potrivit art. 3856 alin. 3 rap. la art. 38514 C.p.p. a constatat ca prezentul recurs este fondat, in sensul   ca instanta de fond a interpretat in mod gresit probele administrate in cauza, retinand in mod eronat o stare de fapt nereala.
In motivarea solutiei pronuntate, instanta de fond apreciaza ca probele administrate sunt contradictorii, intrucat o parte din martorii audiati in cursul urmaririi penale si-au schimbat declaratiile in fata instantei. Tribunalul a constatat ca retractarea declaratiilor date in cursul urmaririi penale, nu echivaleaza cu caracterul contradictoriu al probelor, in cauza fiind necesar ca in raport de circumstantele concrete ale cauzei sa se evalueze motivele care au determinat o astfel de retractare. Avand in vedere relatiile de rudenie dintre parti, inculpatul si partile vatamate sunt frati, martora D M este mama acestora, A M  este concubina inculpatului, martorul C I, fiul partii vatamate T O, tribunalul a apreciat ca retractarea declaratiilor date de martori in fata instantei a fost determinata de motive pus subiective.
Ca atare, nu a existat nici o justificare obiectiva pentru inlaturarea declaratiilor date de parti in cursul urmaririi penale, cu atat mai mult cu cat aceste declaratii fiind date imediat dupa savarsirea faptei sunt mai credibile.
In concluzie, la analiza starii de fapt tribunalul a avut in vedere toate probele administrate in cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza cercetarii judecatoresti, si a retinut ca in data de 28.04.2008 partile vatamate s-au deplasat insotite de mama acestora, martora D M si fiul partii vatamate T O la imobilul in care locuieste inculpatul, imobil care este proprietatea mamei partilor.
Din declaratiile partilor vatamate, precum si a martorei D M a rezultat ca intre parti exista o stare tensionata determinata de faptul ca in urma unor discutii dintre inculpat si martora D M, aceasta a fost nevoita sa-si paraseasca propria casa. De aceea la data savarsirii faptei partile vatamate au insotit-o pe martora D M la casa proprietatea acesteia, unde locuieste insa si inculpatul si concubina acestuia pentru a-i solicita inculpatului sa-i permita martorei sa revina in locuinta sa. Partile vatamate, martorul C I si martora D M au intrat in imobil si la scurt timp a venit si inculpatul care se afla in gradina. Acesta fiind in stare de ebrietate a inceput sa se certe cu acestia, asa cum chiar inculpatul recunoaste in declaratia data in fata instantei de fond.
In timpul scandalului, inculpatul, asa cum confirma atat partile vatamate cat si martorul C I a lovit-o cu pumnul in piept pe partea vatamata T O, iar apoi cu un scaun a lovit-o pe partea vatamata S G, care imediat dupa ce a fost lovita a mers in camera alaturata spunandu-le ce s-a intamplat celor prezenti. In ce priveste apararea inculpatului conform careia acesta ar fi fost cel lovit, prin impingere pe un pat si prin aplicarea de lovituri cu pumnii, acest fapt nu este confirmat de acte medico – legale si nici de martorii prezenti, cu exceptia martorei A M care este concubina inculpatului si care in mod evident are o pozitie subiectiva, din moment ce declaratia sa nu se coroboreaza cu nici una din probele din dosar. i
Apararea inculpatului conform careia nu le-ar fi lovit pe cele doua parti vatamate a fost infirmata de actele medico-legale depuse in cauza, care descriu mecanismul de producere a leziunilor ca fiind produse prin lovire cu un corp contondent, proba care au confirmat faptul ca inculpatul a exercitat violente asupra celor doua parti vatamate.
In ce priveste modificarea declaratiilor martorilor in fata instantei, acest fapt este explicabil in prezenta cauza fata de relatiile de rudenie apropiate dintre parti, sunt explicabile sub aspect subiectiv, insa nu sunt suficiente sub aspectul realitatii obiective, fapta fiind dovedita cu declaratiile coroborate de inculpat, partile vatamate, ale martorului Cojoc Ioan, precum si concluziile certificatelor medico-legale depuse in cauza.
Pentru considerentele de fapt retinute, Tribunalul a constatat ca fapta savarsita de inculpat intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente prev. de art. 180 alin. 2 C.p.(2 fapte). In baza art. 180 alin. 2 C.p. s-a  dispus condamnarea inculpatului D I la pedeapsa amenzii de 500 lei pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente prev. de art. 180 alin. 2 C.p. in dauna partii vatamate T O si la pedeapsa amenzii de 1.000 lei pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente prev. de art. 180 alin. 2 C.p., in dauna partii vatamate S G R
La individualizarea judiciara s-a avut  in vedere gradul de pericol social al faptei, conturat de urmarile produse asupra integritatii fizice a partilor vatamate, precum si de relatia de rudenie, partile fiind frati, astfel ca fapta este cu atat mai grava, inculpatul avand chiar obligatia de a-si proteja si ocroti rudele apropiate.
In baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. c C.p. s-au contopit  pedepsele aplicate, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv amenda de 1.000 lei.
In baza art. 631 C.p. s-a  atras atentia inculpatului asupra cauzelor de inlocuire a amenzii aplicate cu pedeapsa inchisorii in cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii.
Partile vatamate s-au constituit parti civile cu sumele de 500 lei si respectiv 1.000 lei reprezentand daune morale, ce s-au   acordat  data fiind suferinta fizica dar mai ales psihica, determinata de faptul ca vatamarea acestora a fost produsa de fratele lor.