Actiune in constatare

Tip speta: sentinta civila
Titlu: actiune in anulare
Data speta: 04.11.2010




Prin cererea inregistrata  pe rolul acestei instante sub nr. 933/199/2010 din 08.07.2010 debitoarea S.C. G. S.R.L. B. a formulat in contradictoriu cu creditoarea S. C. M.U. cerere in anulare a somatiei de plata dispuse prin sentinta civila nr. 553 din 22.06.2010 pronuntata de Judecatoria Buhusi in D. 762/199/2010.
In motivarea cererii formulate debitoarea a aratat in esenta ca intre parti a fost incheiat un contract de inchiriere pentru un spatiu comercial, contract care a expirat la data de 31.03.2009, data pana la care toate facturile fusesera achitate la zi.
     Prin somatia de plata a carei anulare se cere a fost solicitata contravaloarea unor facturi emise de catre creditoare, care a invocat tacita relocatiune a contractului de inchiriere, emitand, in acest sens, facturi pentru chiria aferenta perioadei aprilie –noiembrie 2009, precum si pentru utilitati. Precizeaza debitoarea faptul ca aceste ultime facturi sunt emise pentru sume mai mari decat cele prevazute in contractul initial, si, mai mult, acestea nu au fost insusite de catre debitoare, asa cum s-a mentionat in sentinta a carei anulare se cere. Considera ca, atat timp cat singura obligatie de plata ce rezulta din inscrisurile de la dosar se refera la valoarea chiriei lunare de 211,58 lei, in mod gresit a fost obligata debitoarea la plata a mai multe chirii lunare in cuantum de 241,81 lei, in conditiile in care nu a fost depusa nicio hotarare de majorare a chiriei, din partea consiliului de administratie al societatii creditoare.
Actiunea a fost legal timbrata cu 39 lei taxa de timbru si 0,5 de lei timbru judiciar.
La dosarul cauzei debitoarea a depus copii acte.
     Creditoarea, legal citata, nu a depus intampinare insa a depus o serie de inscrisuri. A fost dispusa atasarea dosarului nr.762/199/2009 al Judecatoriei Buhusi, in care a fost solutionata somatia de plata.
     Analizand probele administrate in cauza, instanta retine ca actiunea reclamantei este intemeiata, pentru urmatoarele considerente:
     In fapt, prin sentinta civila nr.553/22.06.2010  pronuntata in dosarul nr. 762/199/2010 al Judecatoriei Buhusi a fost obligata debitoarea la plata sumei de 1977,65 lei, reprezentand contravaloare chirie restanta, dobanda in cuantum de 806,43 lei, precum si cheltuieli de judecata de  39,3 lei.
     In dosarul avand ca obiect ordonanta de plata debitoarea nu a formulat aparari, insa, o data cu formularea actiunii in anulare, debitoarea invedereaza faptul ca pretinsa creanta nu are caracter cert, lichid si exigibil, in sensul prevederilor art. 1., al.1 din OUG nr.5/2001. Din inscrisurile depuse de catre creditoare instanta retine ca facturile fiscale nr. 05252561/30.04.2009, 05252562/29.05.2009 05252664/30.06.2009, 05252718/31.07.2009,05252768/31.08.2009 ,43/30.09.2009, 96/30.10.2009, 116/30.11.2009 prezentate de catre creditoare nu indeplinesc conditiile pentru a fi interpretate ca o asumare expresa a obligatiei de plata, in sarcina debitoarei.
     Astfel, analizand, pe de o parte, facturile depuse de catre creditoare in sustinerea actiunii, instanta constata ca nu sunt semnate de primire de catre cumparator-in speta, societatea debitoare, astfel incat nu se poate stabili daca sumele pretinse au fost insusite de catre aceasta, caracterul cert al creantei fiind, astfel, pus sub semnul indoielii.
     Pe de alta parte, in ceea ce priveste valoarea acestor facturi, respectiv, cuantumul chiriei lunare datorate de catre societatea debitoare, instanta constata ca, la punctul nr.4 al contractului nr.324/27.03.2008 intervenit intre parti a fost stabilita valoarea chiriei la suma de 211,58 lei/luna, iar facturile pentru care s-a solicitat emiterea unei somatii de plata au inserat suma de 241,81 lei ca reprezentand chirie spatiu, modalitatea de calcul mentionata fiind „conform contractului”. Cu toate acestea, nu a fost depus decat in cadrul actiunii in anulare un act aditional care sa justifice aceasta chirie majorata (fila 23), act care nu a fost semnat de catre reprezentantul societatii debitoare. Mai mult, debitoarea invoca, in aparare, chestiuni care tin de fondul raporturilor juridice dintre cele doua societati, respectiv, faptul ca, in stabilirea cuantumului debitului datorat, creditoarea s-ar fi prevalat de incidenta, in cauza, a tacitei relocatiuni, astfel incat s-ar justifica insasi existenta debitului acumulat dupa expirarea termenului pentru care a fost incheiat contractul.
     In conditiile in care procedura ordonantei de plata se desfasoara la cererea creditorului in scopul realizarii prin executare silita sau de buna voie a unor creante certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani asumate printr-un contract ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii, insa creditorul nu a dovedit indeplinirea acestor conditii, instanta apreciaza ca cererea sa nu este fondata. In cadrul procedurii privind emiterea ordonantei de plata, instanta nu poate sa administreze probe pentru a stabili existenta creantei, aceasta fiind specifica procedurii de drept comun, la care partea interesata poate recurge.
     Prin urmare, instanta va admite cererea si va anula ordonanta care cuprinde somatia de plata a sumelor pentru care a fost investita instanta de fond.
     In baza art.274 C.pr.civ., instanta va obliga parata-creditoare la plata cheltuielilor de judecata reprezentand taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu avocat.



     
     
      Red. I.M.A.