incredintare minor, exercitarea autoritatii parintesti si stabilire domiciliu minor

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr. 1026/174/14.12.2011, astfel cum a fost ulterior precizata, reclamantul  .. in contradictoriu cu parata .., solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna:
     1.  ca reclamantul si parata in calitate de parinti ai copilului minor Cernea Iustin, nasc. la data de 23.06.2007, sa aiba dreptul de a exercita impreuna in mod egal autoritatea parinteasca asupra acestuia;
2. stabilirea locuintei minorului la domiciliul paratei;
3. stabilirea in favoarea reclamantului a unui program de pastrare a legaturilor parintesti cu copilul minor dupa cum urmeaza:
- prin luarea minorului la domiciliul reclamantului in prima si a treia saptamana din luna, de vineri ora 1600 pana duminica ora 1600;
- prin luarea minorului la domiciliul reclamantului in perioada sarbatorilor de Paste in anii pari, incepand din ziua de sambata orele 1800 pana in ziua de luni orele 1800 , precum si in perioada sarbatorilor de Craciun, in anii impari, incepand din data de 24 decembrie orele 1300 pana in data de 26 decembrie orele 1800;
- prin luarea minorului la domiciliul reclamantului timp de o luna in timpul vacantei de vara, respectiv in luna iulie in anii pari si in luna august in anii impari;
cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, s-a aratat ca prin sentinta civila nr.341/21.06.2011 a Judecatoriei Agnita s-a dispus desfacerea casatoriei cu parata din culpa comuna si s-a dispus incredintarea copilului minor Cernea Iustin, nasc. la 23.06.2007 catre parata.
Dispozitiile art.483 si 503 alin. 1 Noul Cod Civil privind ansamblu de drepturi si indatoriri, definesc ca autoritatea parinteasca se exercita in interesul superior al copilului minor si este egal pentru ambii parinti. Fata de aceste dispozitii reclamantul doreste sa participe in mod activ si permanent la buna  crestere si educare a copilului minor, precum sa pastreze legaturile parintesti asa cum a fost evidentiat in programul de vizitare al minorului propus.
Reclamantul a mai aratat ca parata nu-i permite vizitarea minorului nici la domiciliul reclamantului si nici la domiciliul acesteia. Doreste pastrarea legaturilor parintesti cu minorul pentru a putea veghea permanent la conditiile de crestere si educare, pentru a-i asigura cele necesare cresterii si nu doar sa se rezume la strict la plata pensiei de intretinere stabilita prin hotarare judecatoreasca. Dupa pronuntarea hotararii de divort, minorul a ramas o perioada de 6 luni in grija exclusiva a lui, astfel acesta este puternic atasat de reclamant. Pentru a i se da parintelui posibilitatea de a intretine legaturi personale cu minorii care nu i-au fost incredintati spre crestere si educare, se impune ca exercitarea in concret a acestui drept sa nu fie stanjenita de prezenta celuilalt parinte, comunicarea dintre parinte si copiii sai minori trebuind sa aiba loc in mod firesc, fara nici o restrangere.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art.483 si urm. C. civ., art. 496 C. civ. si art. 274 C.pr.civ.
In dovedirea cererii, reclamantul a solicitat proba cu inscrisuri, proba cu 2 martori, interogatoriul paratei, si a depus la dosarul cauzei: sentinta civila nr. 341/21.06.2011 (f. 5-6), declaratii de martori (f. 43-45), fisa postului (f. 46-47), nota de apreciere (f. 48).
Cererea a fost legal timbrata, potrivit dovezilor anulate si atasate la dosarul cauzei                   (f. 7).
Parata .. a depus la dosar intampinare (f. 11-12) prin care a  aratat ca este de acord cu stabilirea domiciliului minorului la adresa sa si cu pastrarea legaturilor reclamantului cu minorul insa doar prin luarea minorului la domiciliul reclamantului din Agnita, …., jud. Sibiu in primul sfarsit de saptamana al fiecarei luni de vineri orele 16,00 pana duminica orele 16,00, respectiv prin luarea minorului la domiciliul reclamantului de Craciun si de Pa?ti asa cum s-a solicitat.
           In motivarea intampinarii, s-a aratat ca locuinta minorului se afla la 40 km de domiciliul reclamantului. Acesta din urma, desi este atasat de minor, da dovada de o imensa ura fata de parata si de multa iresponsabilitate cauzata de excesul de alcool. Reclamantul locuieste singur cu tatal sau, consumator de alcool. Parata a permis reclamantului in numeroase sfarsituri de saptamana sa il ia pe minor, iar cu aceste ocazii minorul a invatat numeroase expresii obscene, inclusiv la adresa mamei parate, reclamantul a tinut multe ore minorul la un magazin pentru a putea sa consume bauturi alcoolice, iar cand a fost bolnav minorul nu l-a dus la medic ci i-a administrat o medicatie excesiva.
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 397, 398, 483, 496, 503 din Noul C. civ. si art. 2, 6 din Legea nr. 272/2004.
In dovedire, parata a solicitat proba cu 2 martori, interogatoriul reclamantului si ascultarea minorului.
Instanta a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu cate 2 martori (din care unul comun), proba cu interogatoriul. Din oficiu s-a dispus efectuarea de anchete psihosociale atat la domiciliul reclamantului, cat si la domiciliul paratei. A fost respinsa ascultarea minorului.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma probelor administrate, instanta                retine urmatoarele: 
In fapt, prin Sentinta civila nr. 341/21.06.2011 pronuntata de Judecatoria Agnita in dos. nr. 325/174/2011, definitiva prin neapelare, s-a dispus desfacerea, din culpa comuna, a casatoriei dintre reclamantul . si parata .., minorul ., nascut din casatorie la data de 23.06.2007, fiind incredintat paratei spre crestere si educare.
S-a retinut in considerentele sentintei mentionate ca ambele parti pot oferi conditii materiale si familiale corespunzatoare. Reclamantul poate oferi conditii materiale mai bune iar minorul manifesta atasament predominat fata de acesta in detrimentul paratei. Pe de alta parte insa, minorul are o varsta de doar 4 ani, moment al vietii in care este incontestabila necesitatea unei legaturi apropiate cu mama. In acest context, s-a apreciat ca atitudinea actuala a reclamantului indreptata spre o distantare a minorului fata de mama parata, coroborata cu adversitatea manifestata de bunicul patern (care se implica in mod constant in ingrijirea minorului) fata de aceeasi parata pledeaza in mod peremptoriu pentru concluzia ca  este in interesul minorului ca acesta sa fie incredintat spre crestere si educare mamei sale, respectiv paratei. In baza declaratiilor martorilor audiati si anchetelor sociale efectuate in dos. nr. 325/174/2011, s-a retinut ca atat reclamantul cat si paratul s-au ocupat in aceeasi masura in mod corespunzator de cresterea si educarea minorului (f. 5-6).
Din declaratiile martorilor ascultati in prezenta cauza si interogatoriile partilor rezulta ca exista si in prezent o semnificativa stare conflictuala in raporturile dintre reclamant si parata. Dupa desfacerea casatoriei, acestia nu au reusit sa ajunga la un acord privind modul de exercitare a legaturilor personale ale minorului cu reclamantul, esuand in a concilia opiniile discordante privind interesul superior al minorului (f. 34-38, 39, 40). Dupa cum rezulta din declaratia martorei .., din cauza acestor relatii tensionate, parata nu i-a spus reclamantului exact unde locuieste in prezent, intalnirile pentru luarea minorului la domiciliul reclamantului avand loc intr-o terta locatie. Mai mult decat atat, dupa perioade petrecute alaturi de reclamant, minorul a avut manifestari de adversitate fata de parata si chiar a insultat-o iar explicatia oferita de minor pentru aceasta atitudine a facut trimitere la influenta exercitata de reclamant (f. 37-38).
Potrivit anchetei sociale efectuate la domiciliul paratei coroborate cu declaratia martorului …, locuinta paratei asigura conditii materiale si morale corespunzatoare pentru cresterea si educarea minorului (f. 27, 37).
Potrivit anchetei sociale efectuate la domiciliul reclamantului coroborate cu declaratiile martorilor … si .. locuinta reclamantului asigura conditii materiale corespunzatoare pentru dezvoltarea legaturilor personale ale minorului. De asemenea, minorul pastreaza o puternica legatura afectiva cu tatal reclamant. Partile locuiesc in localitati diferite, la o distanta de aproximativ 30 km (f. 16-18, 34-36).
Declaratiile acelorasi martori … si … releva disponibilitatea si capacitatea efectiva manifestate de reclamant in a gasi modalitati pentru a aduce minorul de la domiciliul paratei si de a aloca perioade semnificative de timp ingrijirii minorului atunci cand acesta se afla la reclamant (f. 34-36).
Dupa cum rezulta din declaratia martorei … coroborata cu declaratiile martorilor … si .., exista date privind consumul de alcool uneori in exces (si atunci urmat de implicare in conflicte cu terte persoane) de catre tatal reclamantului, care locuieste la aceeasi adresa cu acesta. De asemenea, exista date privind consumul de alcool de catre reclamant, insa nu se poate retine caracterul excesiv doar in baza declaratiei martorei …. Declaratiile celor 3 martori concorda in privinta unei atitudini mai permisive a reclamantului in calitate de tata al minorului. (f. 16-18, 34-36, 37-38)
In drept, odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod civil, legiuitorul a adoptat o pozitie diferita fata de regulile instituite prin Codul familiei, acest din urma act fiind abrogat. Astfel, in prezent, in baza art. 504 rap. la art. 396-398 din Noul Cod civil, in principiu, in cazul parintilor chiar divortati, autoritatea parinteasca asupra minorului se exercita de catre ambii parinti. Totusi,  daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta poate hotari ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. In acest caz, celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului.
Conform art. 483 din  Noul Cod civil, autoritatea parinteasca reprezinta ansamblul de drepturi si indatoriri ale parintilor care privesc atat persoana cat si bunurile copilului. Parintii sunt raspunzatori pentru cresterea copilului si sunt datori sa exercite autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si sa il asocieze pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.
In cauza de fata, instanta constata ca partile, in prezent ca si inainte de desfacerea casatoriei, sunt in raporturi conflictuale, tensionate, neavand capacitatea de a concilia diferentele de opinie si de a asigura in comun protejarea optima a interesului superior al minorului. Reclamantul are o atitudine de adversitate fata de parata, atitudine pe care o transmite intr-o anumita masura si minorului iar ambii parinti ai minorului sunt inca marcati de distrugerea raporturilor de casatorie si inca se situeaza pe pozitii opuse.
Coroborand aceste imprejurari cu faptul ca partile locuiesc stabil in localitati diferite, instanta considera ca ocrotirea interesului superior al minorului nu se poate realiza faptic prin exercitarea autoritatii parintesti in comun, de catre ambele parti ale cauzei, urmand a fi respins primul petit al actiunii formulate.
In temeiul art. 92 si 400 din Noul Cod civil, avand in vedere acordul partilor si conditiile locative de la domiciliul paratei, va fi admis al doilea petit in sensul stabilirii locuintei minorului la domiciliul paratei.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care a dezvoltat relatii de atasament, iar parintii nu pot impiedica relatiile personale ale minorului cu persoane alaturi de care acesta s-a bucurat de viata de familie.
Conform art. 15 din Legea nr. 272/2004, relatiile personale se pot realiza prin intalniri ale copilului cu parintele care are dreptul la relatii personale cu acesta, dar si prin gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele la care acesta nu locuieste in mod obisnuit.
In temeiul art. 401 din Noul Cod civil, parintele separat de copilul sau are dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, in caz de neintelegere intre parinti instanta urmand a decide modalitatea concreta de exercitare a acestui drept.
In lumina acestor texte de lege, instanta are in vedere varsta minorului, atasamentul puternic al acestuia fata de reclamant, disponibilitatea si capacitatea efectiva manifestate de reclamant in a gasi modalitati pentru a aduce minorul de la domiciliul paratei si de a aloca perioade semnificative de timp ingrijirii minorului atunci cand acesta se afla la reclamant, conditiile locative de la domiciliul reclamantului si faptul ca legaturile personale ale reclamantului cu minorul urmeaza a se desfasura exclusiv la domiciliul celui dintai.
In aceste conditii, instanta va admite in intregime petitul reclamantului privind stabilirea unui program de legaturi personale cu minorul, considerand ca sunt astfel respectate cerintele de ocrotire atat a interesului superior al minorului cat si a dreptului acestuia, ca si al reclamantului, de a pastra legaturi personale.
Sustinerile paratei privind problemele create de consumul de alcool din partea reclamantului si a tatalui acestuia nu au fost in totalitate dovedite. Astfel, desi s-a probat consumul de alcool din partea reclamantului si a tatalui acestuia, nu s-a dovedit consumul excesiv de alcool din partea reclamantului si nici existenta unor manifestari care sa puna in pericol concret dezvoltarea fizica si psihica a minorului. Simpla eventualitate a afectarii dezvoltarii minorului nu inlatura temeinicia argumentelor retinute in sprijinul solutiei dispuse asupra programului de legaturi personale. Totusi, in masura in care vor exista fapte care sa indice ca interesul superior al minorului ar fi afectat prin desfasurarea, in concret, a legaturilor personale ale reclamantului cu minorul in modalitatea incuviintata de instanta, este deschisa calea unei noi actiuni in justitie pentru a fi stabilite masurile legale optime.
Retinand culpa procesuala a partilor, solutia ce urmeaza a fi pronuntata si natura cauzei, in baza art. 274 si art. 276 C.p.c., instanta va dispune compensarea in totalitate a cheltuielilor de judecata efectuate.