Raspundere civila delictuala. Lipsa faptei ilicite a coproprietarului care foloseste integral imobilul aflat In coproprietate. Incertitudinea prejudiciului solicitat spre reparatie.

Raspundere civila delictuala. Lipsa faptei ilicite a coproprietarului care foloseste integral imobilul aflat In coproprietate. Incertitudinea prejudiciului solicitat spre reparatie.


        Prin Sentinta civila nr. x, Judecatoria Brasov a dispus respingerea cererii formulata si precizata de reclamanta SC. R. SRL In contradictoriu cu parata  MMM prin care s-a solicitat obligarea acesteia din urma la  plata sumei de 2776,85 lei  reprezentand contravaloarea folosintei fara titlu locativ a cotei de ½  parte din imobilul situat In Brasov, str. T constituit din teren  de 468 mp si casa  familiala  compusa din: la demisol 2 camere, antreu, spalatorie; la parter 2 camere, antreu si baie, construita din ziduri de caramida, acoperita cu tigla si fundatie din beton, suma calculata pentru perioada 15.10.2007-31.08.2010; a sumei de 90 lei lunar Incepand cu luna septembrie 2010 pana la solutionarea dosarului civil nr. X/197/2009 al Judecatoriei Brasov si a  cheltuielilor de judecata.
       Pentru a  dispune In acest sens, instanta a avut In vedere ca asupra imobilului situat In Brasov,  str. T constituit din teren  de 468 mp si din casa  familiala  compusa din: la demisol 2 camere, antreu, spalatorie; la parter 2 camere, antreu si baie, construita din ziduri de caramida, acoperita cu tigla si fundatie din beton au calitatea de coproprietari, In cote egale de ½ parte fiecare, Statul Roman si parata.
        Reclamanta detine dreptul de administrare operativa asupra cotei de ½ din dreptul de proprietate Inscris In favoarea Statului Roman si pretinde cu titlul de despagubiri, pe temeiul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, contravaloarea lipsei de folosinta a cotei statului, calculata prin raportare la chiria pe care ar fi Incasat-o pentru aceasta cota, conform notei atasate la filele 16-18 dosar.
        Parata exercita In fapt folosinta Intregului imobil cu Incepere din 2007, fapt necontestat si nu a  formulat obiectiuni cu privire la modul de calcul al daunelor pretinse de reclamanta.
        In drept, judecatoria a dat relevanta disp. art. 129 alin. 4 C.p.civ si a retinut ca are obligatia de a se pronunta numai cu privire la obiectul dedus judecatii, fara a se putea substitui partii In formularea apararilor ori alegerea procedurii pentru valorificarea pretentiilor formulate.
        In consecinta, instanta a procedat la examinarea pretentiilor formulate de reclamanta pe baza regulilor aplicabile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, invocate de aceasta ca temei juridic al actiunii (art. 998-art. 999 C.civ).
        S-a retinut ca sarcina probarii Indeplinirii acestor conditii revine, In baza art. 1169 C.civ reclamantei iar neIndeplinirea unei singure cerinte dintre cele aratate conduce la respingerea cererii.
        Prejudiciul invocat de reclamanta consta In contravaloarea chiriei pe care ar fi Incasat-o prin Inchirierea imobilului, corespunzator cotei de proprietate a statului, daca parata nu ar fi exercitat folosinta Intregului bun. Aceste daune ar rezulta din Incalcarea dreptului  de coproprietate al Statului, Incalcare ce ar concretiza si fapta ilicita a paratei.
        Caracterul ilicit al folosintei exercitate de catre parata este sprijinit pe lipsa unui titlu locativ al acesteia, pentru cota de 1/2 din imobil care nu Ii apartine.
        Sub acest aspect, instanta a constatat ca parata si Statul Roman, avand calitatea de coproprietari, cu cate o cota ideala de 1/2 din dreptul de proprietate asupra casei familiale si a terenului aferent acesteia sunt Indreptatiti sa exercite folosinta bunului, atat timp cat nu Isi aduc atingere propriilor drepturi asupra imobilului.
        De esenta coproprietatii este Imprejurarea ca fiecare dintre coproprietari poate dispune liber si In limitele legale de cota sa ideala de proprietate dar nu are un astfel de drept asupra unei portiuni  determinata material din lucru. Cu alte cuvinte, dreptul de proprietate este fractionat iar nu bunul asupra caruia poarta acesta.
        In consecinta, atat timp cat parata are calitatea de coproprietara nu se poate pretinde acesteia sa prezinte un titlu locativ pentru  a justifica folosinta Intregului imobil.
         Potrivit art. 480 C.civ, parata are posibilitatea juridica de a stapani si exploata  Intregul bun, atat timp cat nu lezeaza alte drepturi concurente de proprietate, fara a i se putea retine In sarcina o fapta ilicita Intrucat dreptul ei de proprietate nu este exclus si nici nu exclude  proprietatea statului In privinta unei anumite portiuni a imobilului ci coexista In bunul care, pana la partaj, nu este fractionat sub aspect material corespunzator cotelor de proprietate.
        In speta, reclamanta nu a  probat ca ar fi fost Impiedicata de catre parata sa administreze imobilul si ca, astfel, aceasta ar fi Impiedicat coproprietarul sa-si exercite propriile drepturi recunoscute de lege.
        Prejudiciul ce se solicita a fi reparat de catre parata nu este asadar unul cert, nefiind sigur  sub aspectul existentei ori posibilitatilor de evaluare si u provine din comiterea unei fapte ilicite.
        In acest sens, societatea reclamanta nu a propus probe din care sa rezulte ca a avut posibilitatea efectiva, concreta de a Inchiria parte din imobil si ca aceasta nu s-a transformat In realitate din cauza opozitiei paratei. De altfel, In absenta unui partaj de folosinta a bunului este discutabil In ce conditii societatea ar fi putut proceda la Inchirierea anumitor spatii.
        In ceea ce priveste posibilitatea evaluarii prejudiciului pretins cauzat de parata, instanta a retinut ca atat timp cat nu se cunoaste partea din imobil care ar fi putut fi Inchiriata, evaluarea lipsei de folosinta prin raportare la chiria care ar fi fost perceputa  de reclamanta este de asemenea una incerta. Chiria se fixeaza prin negociere libera Intre parti, cu respectarea dispozitiilor legale incidente dar In functie de suprafata care face obiectul contractului, veniturile chiriasilor, starea tehnica a imobilului si alte criterii care se raporteaza  nu la o cota ideala de proprietate ci la elemente de fapt concrete Intre care si o locuinta precis individualizata.
        Aceste  elemente de fapt nu au fost dovedite In cauza, calculul prezentat de reclamanta fiind unul abstract, arbitrar si bazat pe o analogie care nu poate fi justificata fata de circumstantele de fapt ale spetei.
        In consecinta, retinand ca reclamanta pretinde reparatia unui  prejudiciu incert si ca In cauza nu s-a probat existenta unei fapte ilicite a paratei, instanta a  dispus respingerea cererii principale.