InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Bucuresti

Procedura insolventei. Formularea actiunii in raspundere prevazuta de art. 138 din Legea nr. 85/2006. Legitimare procesuala activa

(Decizie nr. 23 din data de 14.01.2008 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)

Domeniu Societati comerciale | Dosare Curtea de Apel Bucuresti | Jurisprudenta Curtea de Apel Bucuresti

Procedura insolventei. Formularea actiunii in raspundere prevazuta de art. 138 din Legea nr. 85/2006. Legitimare procesuala activa
      Legea nr. 85/2006, art. 138 alin.  3
Art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 instituie o legitimare procesuala  speciala pentru comitetul creditorilor ca organ colectiv, astfel ca nu este ingaduit fiecarui creditor in parte sa formuleze actiune in raspundere prevazuta de art. 138 din Legea nr. 85/2006 ( in conditiile in care creditorii s-au constituit intr-un astfel de comitet ).

(C.Ap. Bucuresti, Sectia a V a Comerciala
      decizia nr. 23 din 14 ianuarie 2008)
      
Prin sentinta  comerciala nr.2518/22.06.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII a Comerciala  a fost respinsa cererea  formulata de creditoarea AVAS impotriva paratului I.S.,  cu privire la obligarea acestuia  sa suporte pasivul debitoarei SC P.X.G. SRL,  ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.
Pentru a pronunta aceasta hotarare judecatorul-sindic a retinut ca potrivit articolului 138 alin. 3 din Legea nr.85/2006 numai comitetul creditorilor poate cere judecatorului -sindic  sa fie autorizat sa introduca actiune prevazuta la alineatul 1, daca administratorul/lichidatorul judiciar a omis sa indice cauzele insolventei, persoanele culpabile de  starea de insolventa ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea si aceasta ameninta sa  se prescrie. Drept urmare, judecatorul-sindic  a autorizat astfel comitetul creditorilor, sa formuleze cerere impotriva paratului. Judecatorul-sindic subliniaza ca autorizarea  s-a dat comitetului creditorilor, iar nu presedintelui acestui comitet, respectiv creditoarei A.V.A.S. Pe de alta parte, s-a retinut ca nici comitetul creditorilor nu a mandatat-o pe creditoarea A.V.A.S. sa formuleze aceasta cerere, ci dimpotriva, Comitetul creditorilor a decis  sa nu  se formuleze o astfel de cerere.
Pe cale de consecinta, A.V.A.S. nu avea calitate procesuala activa sa formuleze cererea intemeiata  pe  dispozitiile articolului 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs creditoarea  AVAS,  ce a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a V a Comerciala.
In motivarea recursului se arata ca in mod gresit s-a respins cererea A.V.A.S., deoarece, in calitate de presedinte al Comitetului creditorilor A.V.A.S. a fost autorizat sa formuleze cerere  pentru angajarea raspunderii fostului administrator, in vederea recuperarii creantei privind  intregul pasiv al debitoarei .
Se mai arata, de asemenea, ca fiecare creditor in parte  are calitate procesuala activa sa formuleze aceasta cerere. Este asa deoarece  scopul rezultat din articolul 2 din lege este acela al instituirii unui sprijin pentru creditori ale caror interese sunt  concurentiale, precum si acela  al celeritatii actului de justitie .
In cauza, A.V.A.S. are calitate de creditor   si a fost desemnat presedinte al Comitetului Creditorilor, cele  doua ipostaze conferind acestuia calitatea procesuala activa. Legiuitorul  cand  a prevazut faptul ca poate fi  autorizat de instanta comitetul creditorilor, nu a exclus posibilitatea ca  acei creditori neconstituiti  in comitet sa fie autorizati sa actioneze in  instanta persoanele  responsabile de ajungerea debitoarei in faliment. Intentia legiuitorului exprimata prin norma juridica incidenta  in cauza a fost aceea de a oferi creditorilor un mijloc procedural prin care creditorii isi pot recupera creantele prin  sanctionarea membrilor organelor de conducere.
Pe  fond, recurenta sustine in esenta ca desi nu exista un raport amanuntit al cauzelor care au condus la insolventa  debitoarei, nici pana in prezent fostul administrator al debitoarei nu a raspuns  solicitarilor prevazute de articolul 35 din Legea nr. 85/2006 de a preda actele  si informatiile prevazute de articolul 28 alin. 1 din aceeasi lege . Din informatiile prezentate in rapoartele lichidatorului judiciar reiese faptul ca acesta a  fost nevoit sa faca demersurile la administratia fiscala pentru a obtine  cel putin copii ale  unor bilanturi contabile si minimum de raportari contabile. Din acestea rezulta ca este vizibila continuarea activitatii, debitoarei la nivelul cheltuielilor  pe care societatea a continuat sa le  intreprinda, respectiv ca in perioada 1999 -2004 inclusiv societatea a  acumulat datorii de 551 % .
Potrivit articolului 2 si 6 din Legea nr. 82/1991 contabilitatea trebuie sa cuprinda si furnizarea  informatiilor necesare stabilirii  patrimoniului, inregistrarile facandu-se cronologic si sistematic, aceasta obligatie nefiind indeplinita de  administratori.
De aceea , recurenta considera ca sunt incidente  dispozitiile articolului 138 lit. a,d si c  din  Legea nr. 85/ 2006.
In drept se invoca dispozitiile articolului 374   si urmatoarele din codul comercial, articolul 138 din Legea nr. 85/2006, articolul 72 si 73 alin. 2   din Legea nr. 31/1990 republicata si articolului 3041  Cod Procedura Civila si articolul 304 pct. 9 Cod Procedura Civila .
Analizand  recursul formulat, prin prisma criticilor invocate cu privire la  sentinta recurata, a dispozitiilor legale aplicabile in cauza si a probelor administrate, Curtea  a apreciat ca recursul este nefondat si a fost respins ca atare pentru urmatoarele considerente:
Potrivit articolului 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 comitetul creditorilor  poate cere judecatorului-sindic  sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. 1, daca administratorul  judiciar  sau lichidatorul a  omis  sa indice in raportul sau cauzele si persoanele vinovate de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin.  1  si raspunderea persoanelor la care se refera alin. 1 ameninta sa se prescrie.
Textul instituie o legitimare procesuala  speciala pentru acest organ colectiv (comitetul creditorilor) astfel ca nu este ingaduit fiecarui creditor in parte sa formuleze aceasta  actiune ( in conditiile in care creditorii      s-au constituit intr-un astfel de comitet) . Este asa deoarece procedura insolventei este o procedura concursuala colectiva,  iar nu individuala.
Prin urmare, daca in cadrul sedintei, Comitetul Creditorilor nu a decis cu majoritate sa formuleze actiunea privind atragerea raspunderii patrimoniale a  administratorului debitoarei, asa cum rezulta din  procesul verbal din 07.02.2007, rezulta  ca A.V.A.S. nu justifica legitimare procesuala pentru formularea acestei actiuni.
Pe  de alta parte, A.V.A.S. nu a formulat cererea, in numele Comitetului Creditorilor adica in calitate de mandatar al acestuia, ci in nume propriu, ca si creditor individual.
Or, fata de dispozitiile art. 138 alin.  3  din Legea nr. 85/2006 si de procesul-verbal  din  7.02.2007, acesta nu putea formula aceasta actiune.
Chiar daca dispozitiile Legii nr. 85/2006 protejeaza interesele creditorilor, exercitarea  actiunii prevazute de art. 138 alin. 3  din Legea nr. 85/2006 este lasata la latitudinea  Comitetului Creditorilor, chiar daca judecatorul-sindic  a autorizat formularea acesteia.
Caracterul colectiv si concursual al procedurii presupune in cazul de fata o majoritate simpla a creditorilor care sa voteze pentru exercitarea actiunii, ceea ce  nu  s-a intrunit in sedinta din 7.02.2006.
De aceea, Curtea, constatand ca in mod corect a fost admisa exceptia lipsei  calitatii procesuale active a A.V.A.S.  in temeiul articolului 312 alin. 1 raportat la articolul 304 pct.9 si articolul 3041 Cod Procedura Civila  a respins recursul ca nefondat.






??

??

??

??




3


Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Societati comerciale

Nulitate act juridic - Hotarare nr. 615 din data de 19.09.2017
Debite intre societati comerciale - Hotarare nr. 403 din data de 14.07.2017
Litigiu Curtea de Conturi - Hotarare nr. 176 din data de 01.03.2018
Ordonanta presedintiala - Hotarare nr. 2 din data de 22.01.2018
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Sentinta civila nr. 84 din data de 02.02.2016
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Decizie nr. 238 din data de 15.03.2015
LITIGIU CU PROFESIONISTI - Decizie nr. 775 din data de 19.06.2015
PROCEDURA INSOLVENTEI - Sentinta comerciala nr. 1124/C din data de 19.11.2014
PROCEDURA INSOLVENTA - Sentinta comerciala nr. 753 din data de 24.06.2014
Nulitate absoluta a obiectului de activitate a societatii comerciale - Sentinta comerciala nr. 1900/C din data de 08.12.2009
Societati comerciale - Sentinta comerciala nr. 1900 din data de 08.12.2009
Amanare hotarare AGA - Sentinta comerciala nr. 28/CC din data de 14.07.2009
Anulare hotarare AGA - Sentinta comerciala nr. 116/CC din data de 19.11.2009
somatie de plata - Sentinta civila nr. 376 din data de 19.08.2009
Insolventa. Confirmare plan reorganizare. In reorganizare este necesar ca cel putin o categorie de creante sa primeasca mai mult decat in cazul falimentului, altfel reorganizarea nu si-ar avea ratiunea. Nu este insa neaparat necesar ca toti creditorii sa - Decizie nr. 224 din data de 26.02.2014
Termenul de perimare a judecarii recursului prevazut de art 248 cod procedura civila curge de la data legalei citari a recurentului, a carei analiza se realizeaza si prin prisma dispozitiilor art 98 cod procedura civila. - Decizie nr. 3753/R din data de 06.09.2013
Modificarea unilaterala a Contractului Individual de Munca determinata de incompatibilitatea detinerii functiei in conditiile inceperii urmaririi penale - Decizie nr. 2010/R din data de 06.11.2013
Accident de munca/accident de traseu - Decizie nr. 2092/R din data de 25.11.2013
Procedura insolventei. Contestatie impotriva tabelului preliminar al creantelor. Creante sub conditie suspensiva art. 64 alin. 4 din Legea nr. 85/2006. Fata de clauza din contractul de credit, creanta creditorului asociat este o creanta sub conditia suspe - Decizie nr. 2129/R din data de 04.12.2013
Un prim aspect este cel retinut de instanta de fond potrivit caruia pentru a opera compensarea trebuie sa existe raporturi juridice reciproce directe intre partile implicate, ceea ce in speta nu s-a realizat. - Decizie nr. 463/R din data de 31.01.2013