Neindicarea valorii obiectului cererii de chemare in judecata. Anularea cererii ca insuficient timbrata.

Omisiunea reclamantului de a indica valoarea obiectului pricinii, nu atrage sanctiunea nulitatii conform Legii nr. 146/1997, solutia Tribunalului sub acest aspect fiind de asemenea, nelegala.

-  Articolul 18 alin. 1 si articolul  20 alin. 2  din Legea nr. 146/1997.

  In cauza, instanta de fond a omis sa stabileasca suma datorata cu titlu de taxa judiciara de timbru si sa puna in vedere apelantului reclamant obligatia de plata, astfel incat sanctiunea anularii cererii de chemare in judecata contravine dispozitiilor legale mentionate anterior.
Instanta sesizata, constatand ca nu au fost indeplinite conditiile prevazute de lege privind continutul cererii dechemare in judecata, are posibilitatea de a solicita reclamantului sa completeze cererea, iar neindeplinirea acestei obligatii este prevazuta sub sanctiunea suspendarii, conform art. 339 sau 1551 Cod procedura civila.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA CIVILA NR.12 din 16.01. 2013)
                                  

 Deliberand asupra apelului :
Prin Sentinta civila nr. 11044 din data de 10 septembrie 2012 Tribunalul Bucuresti sectia a  VI a Civila a admis exceptia de netimbrare si a anulat cererea formulata de reclamanta SC O. M. SRL in contradictoriu cu parata SC NBG L. IFN ca insuficient timbrata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca reclamanta nu a indicat valoarea in lei a obiectului cererii de chemare in judecata  pana la termenul fixat in acest scop si cu atat mai mult nu a achitat taxa judiciara de timbru ce ar fi corespuns valorii obiectului litigiului, desi prin citatia emisa pentru acest termen i s-au adus la cunostinta prin grija instantei toate obligatiile ce ii revin in legatura cu taxa judiciara de timbru, incalcand astfel prevederile art. 36 alin. 2 din Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Dispozitiile art.36 alin. 2 din Ordinul ministrului justitiei nr.760/C/1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru nu contravin prevederilor art.20 alin. 3 din Legea nr.146/1997, respectiv nu se poate considera ca aplicarea sanctiunii nulitatii in cazul actiunilor trimise prin posta care nu contin datele necesare calcularii taxelor atunci cand incunostintat cu privire la obligatiile ce ii revin, reclamantul nu furnizeaza aceste date si nu achita taxa judiciara de timbru aferenta cererii, ar contraveni prevederilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, care prevad sanctiunea nulitatii numai in ipoteza neachitarii taxei judiciare de timbru, avand in vedere ca din chiar textul art. 20 alin. 1 si 3 din Legea nr. 146/1997 rezulta ca vointa legiuitorului a fost aceea ca taxa judiciara de timbru sa se plateasca anticipat si sa nu se acorde decat cel mult un termen pentru indeplinirea acestei obligatii procesuale.
Avand in vedere ca acordarea termenului de judecata pentru completarea cererii de chemare in judecata si pentru achitarea taxei judiciare de timbru, conform art. 36 alin. 2 din Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru este cauzata tot de culpa reclamantului, care nu a formulat cererea de chemare in judecata cu respectarea art. 112 pct. 3 C.proc.civ., omitand sa indice valoarea in lei a pretentiilor sale, nu se poate primi nici teza sustinuta de reclamanta in prezenta cauza potrivit careia subsecvent indeplinirii obligatiei de indicare a valorii in lei a obiectului cererii, ar trebui sa i se acorde un nou termen in vederea achitarii taxei judiciare de timbru. Aceasta ar contraveni, in opinia instantei, prevederilor legale suscitate (art. 20 alin. 1 si 3 din Legea nr. 146/1997, art. 5 alin. 2, art. 35 alin. 2 si 36 alin. 2 din Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999.
Impotriva acestei sentinte, cu respectarea termenului prevazut de articolul 284 alineat 1 Cod procedura civil a declarat apel reclamanta SC O. M. SRL, solicitand anularea hotararii si trimiterea cauzei spre solutionare la aceeasi instanta.
In motivare, apelanta a aratat ca dispozitiile art.112 Cod Proc. Civ stipuleaza in mod imperativ ca "cererea de chemare in judecata va cuprinde...3) obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta".
Daca in privinta obiectului cererii nu exista derogare si nicio exceptie care sa particularizeze aceasta obligatie procedurala, in ceea ce priveste valoarea sa, legiuitorul ca si expresie a disponibilitatii procesual-civile, instituie posibilitatea ca aceasta sa fie stabilita "dupa pretuirea reclamantului",lasand la deplina latitudine a acestuia) si doar in situatia in care exista aceasta posibilitate in mod obiectiv de a fi stabilita.
In completare insa legiuitorul a instituit in legatura cu valoarea cererii judiciare posibilitatea procesuala ca in cazul fie a imposibilitatii de evaluare, a contestarii sau a valorii derizorii, "aceasta evaluare sa se faca pe cale de expertiza, dispusa din oficiu sau ia cererea oricarei parti, taxa calculandu-se la valoarea rezultata din expertiza."
Trebuie realizata o distinctie clara intre obligatia de a plati taxa de timbru (obligatie care, conform legii ii incumba reclamantului) si obligatia de a stabili cuantumul taxei de timbru.
Sanctiunea neachitarii taxelor judiciare de timbru in cuantumul stabilit de instanta de judecata atrage sanctiunea anularii cererii in conditiile art, 20 alin. 1 si 2 din Lege. Aceasta sanctiune este insa conditionata de stabilirea valorii cuantumului de achitat asa cum a fost pus in vedere de catre instanta de judecata si nu de neindeplinirea obligatiei de a stabili acest cuantum de catre partea interesata.
  Analizand sentinta apelata in raport de motivele invocate, Curtea constata ca apelul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Conform dispozitiilor art. 18 alin.1 si 20 alin.2 din Legea nr. 146/1997, instanta de judecata este obligata sa determine cuantumul taxei judiciare de timbru, iar in ipoteza in care taxa judiciara nu a fost platita in cuantumul legal la data inregistrarii cererii, instanta este obligata sa puna in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata . Numai dupa indeplinirea acestor cerinte de ordin admnistrativ, daca se constata ca obligatia de plata nu a fost indeplinita la termenul de judecata acordat, este posibila aplicarea sanctiunii anularii cererii, conform art. 20 alin.3 din legea nr. 146/1997
In cauza, instanta de fond a omis sa stabileasca suma datorata cu titlu de taxa judiciara de timbru si sa puna in vedere apelantului reclamant obligatia de plata, astfel incat sanctiunea anularii cererii de chemare in judecata contravine dispozitiilor legale mentionate anterior.
Omisiunea reclamantului de a indica valoarea obiectului pricinii, nu atrage sanctiunea nulitatii conform Legii nr. 146/1997, solutia Tribunalului sub acest aspect fiind de asemenea, nelegala.
Astfel, potrivit art. 112 alin. 3 Cod procedura civila, cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este posibila.
Instanta sesizata, constatand ca nu au fost indeplinite conditiile prevazute de lege privind continutul cererii dechemare in judecata, are posibilitatea de a solicita reclamantului sa completeze cererea, iar neindeplinirea acestei obligatii este prevazuta sub sanctiunea suspendarii, conform art. 339 sau 1551 Cod procedura civila.
De asemenea, stabilirea valoarii obiectului pricinii este lasata la aprecierea reclamantului, iar in ipotezele in care valoarea este contestata sau apreciata de instanta ca derizorie, evaluarea se face pe cale de expertiza tehnica judiciara, urmand ca taxa sa se calculeze la valoarea stabilita prin expertiza, potrivit dispozitiilor art. 2 alin.3 din legea nr. 146/1997 si ale Normelor Metodologice  aprobate prin Ordinul 760/1999.
Pentru aceste considerente, Curtea, in temeiul articolului 297 alin.2 Cod procedura civila a admis apelul si constatand ca prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, a anulat in tot hotararea atacata si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, urmand ca Tribunalul sa stabileasca si sa comunice reclamantei cuantumul taxei judiciare de timbru, conform celor expuse anterior.