Inexistenta unui prejudiciu ca urmare a reducerii termenelor legale de depunere a ofertelor
(Decizie nr. 1604 din data de 18.03.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)Dreptul de a reduce termenul de depunere a ofertelor reglementat de art. 75 alin. 2 si 4 din OUG nr. 34/2006 si conditiile stabilite de art. 75 alin. 3 din OUG nr. 34/2006 pentru aplicarea reducerii prevazute de art. 75 alin. 2 din OUG nr. 34/2006.
2. Inexistenta unui prejudiciu ca urmare a reducerii termenelor legale de depunere a ofertelor.
3. Natura termenului de 60 de zile prevazut de art. 21 alin 26 din OUG nr. 66/2011 pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor.
1. Astfel cum rezulta din datele spetei, in vederea atribuirii contractului de servicii intocmire studii de fezabilitate cu o valoare mai mare decat pragul stabilit in art. 55 alin 2 din OUG nr. 34/2006, recurentul-reclamant a publicat in SEAP anuntul de intentie la data de 16.03.2007, ulterior acesta fiind transmis spre publicare in Jurnalul Oficial, in format electronic, si publicat la 17.03.2007.
Anuntul de participare a fost publicat in SEAP la 28.06.2007, iar in Jurnalul Oficial la 29.06.2007.
Data fiind modalitatea de transmitere a anuntului de participare spre publicare, in Jurnalul Oficial, recurentul-reclamant beneficia, fara indoiala, de dreptul de a reduce termenul de depunere a ofertelor de la 52 de zile la 45 de zile, prin aplicarea reducerii de 7 zile prevazuta de alin 4 al art. 75 din OUG nr. 34/2006.
In speta insa, recurentul - reclamant a redus perioada minima de 52 de zile dintre data publicarii in Jurnalul Oficial si data limita de depunere a ofertelor pana la 34 de zile, operand astfel o reducere de 18 zile, motivata prin aceea ca o astfel de reducere era posibila, prin prisma dispozitiilor art. 75 alin 2 din OUG nr. 34/2006.
Curtea va constata insa, din actele dosarului, ca potrivit alineatului 3 al art. 75, reducerea termenului de depunere a ofertelor pana la 36 de zile, prevazuta la alineatul 2, este posibila doar daca anuntul de intentie contine toate informatiile prevazute pentru anuntul de participare, in masura in care sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie, iar anuntul de intentie a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni inainte de transmiterea anuntului de participare si cu cel putin 52 de zile inaintea acestui moment.
Daca in privinta tezei ultime, referitoare la intervalul de timp minim si maxim dintre publicarea anuntului de intentie si a anuntului de participare, nu exista contestari, Curtea va observa ca partile au viziuni diferite cu privire la interpretarea dispozitiilor referitoare la conditia ca anuntul de intentie sa contina toate informatiile prevazute pentru anuntul de participare, in masura in care acestea sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie.
Din motivarea contestatiei, a cererii de chemare in judecata si, mai apoi, din motivarea recursului, Curtea va observa ca recurentul-reclamant a interpretat aceste prevederi legale in sensul ca, daca informatiile nu sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie, in mod evident ele nu pot fi inserate in acest anunt, dar acest lucru nu produce nici un efect asupra dreptului sau de a urgenta procedura prin reducerea termenului de depunere a ofertelor.
Curtea va constata ca Tribunalul a inlaturat in mod corect aceasta interpretare data de reclamant dispozitiilor art. 75 alin 3 din OUG nr. 34/2006.
Astfel, se va aprecia ca intentia legiuitorului, dedusa din interpretarea sistematica a textului de lege, a fost de a oferi posibilitatea autoritatii contractante sa urgenteze procedura de achizitie publica prin reducerea unor termene, fara insa a leza drepturile ofertantilor in ceea ce priveste respectarea unor termene minime in care sa redacteze si sa depuna ofertele de participare.
Astfel, Curtea va avea in vedere ca prin inserarea situatiei de exceptie de la art. 75 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 legiuitorul a urmarit posibilitatea reducerii termenului de depunere a ofertelor pana la 36 de zile doar in cazul in care informatiile minime prevazute pentru anuntul de participare � respectiv valoarea contractului, cerintele minime de calificare, garantii � au fost aduse la cunostinta potentialilor ofertanti inca de la publicarea anuntului de intentie.
In cazul in care recurentul-reclamant, astfel cum a precizat si in fata instantei, nu a informat potentialii ofertanti cu privire la date esentiale participarii la procedura inca de la data publicarii anuntului de intentie, deoarece aceste date nu ii erau cunoscute, atunci in mod corect nu i s-a recunoscut dreptul de a scurta durata depunerii ofertelor.
Sintagma �in masura in care ii sunt cunoscute�, utilizata in mod nefericit de legiuitor, nu poate fi interpretata in sensul dat de recurent, deoarece in acest mod s-ar aduce atingere dreptului ofertantilor la o corecta informare, precum si dreptului acestora de a beneficia de un termen rezonabil pentru conceperea si depunerea ofertelor.
Prin interpretarea data, recurentul a scurtat nepermis durata de timp pusa la dispozitia ofertantilor, pentru conceperea si depunerea ofertelor in considerarea informatiilor esentiale din anuntul de participare, de la 52 de zile minim, asa cum prevede art. 75 alin 1 din OUG nr. 34/2006, la 34 de zile, afectand drepturile acestora conferite si garantate de actul normativ mentionat si restrangand in mod nepermis accesul acestora la procedura.
2. Criticile privind inexistenta unui prejudiciu ca urmare a reducerii termenelor legale de depunere a ofertelor.
Curtea va retine ca recurentul reclamant a invocat lipsa oricarui prejudiciu cauzat de fapta retinuta in sarcina sa, constand in reducerea termenelor legale de depunere a ofertelor, motivand ca in lipsa unui prejudiciu concret nicio fapta a autoritatii nu poate fi calificata drept neregula, de natura a conduce la stabilirea unei corectii.
Curtea, cu privire la acest aspect, va avea in vedere ca potrivit art. 2 alin 1 din HGR 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, pentru a fi eligibila, o cheltuiala trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii cu caracter general, fara a incalca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 si art. 5 alin. (2): a) sa fie efectiv platita de catre beneficiar, intre 1 ianuarie 2007 si 31 decembrie 2015, daca autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru si in numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finantare/decizia/ordinul de finantare; b) sa fie insotita de facturi, in conformitate cu prevederile legislatiei nationale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalenta facturilor, pe baza carora cheltuielile sa poata fi auditate si identificate; c) sa fie in conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finantare sau ale contractului de finantare, incheiat de catre autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru si in numele acesteia, pentru aprobarea operatiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) si art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006; sa fie conforma cu prevederile legislatiei nationale si comunitare�.
Potrivit art. 1 din Regulamentul 2988/95 al Consiliului UE, orice incalcare a unei dispozitii de drept comunitar , ca urmare a unei actiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunitatilor sau bugetele generate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct in numele comunitatilor fie prin cheltuieli nejustificate, constituie abatere.
Pe cale de consecinta, Curtea va retine ca in mod corect Tribunalul a concluzionat ca din interpretarea coroborata a acestor texte rezulta cu evidenta ca existenta unei abateri, ori a unor cheltuieli angajate cu incalcarea legislatiei europene, presupune implicit prejudicierea bugetului UE.
Or, in cauza, recurentul-reclamanta, cu ocazia incheierii contractului de finantare, a acceptat finantarea nerambursabila si, potrivit dispozitiilor art. 9 alin 25, s-a obligat la respectarea prevederilor nationale in privinta achizitiilor publice.
Prin incalcarea acestei obligatii, incalcare constatata cu ocazia analizei primei critici din recurs, recurentul-reclamant in calitate de beneficiar al contractului de finantare s-a expus aplicarii art. 14 din contractul de finantare, privind constatarea neregulilor si aplicarea sanctiunilor in acord cu dispozitiile OUG nr. 66/2011.
Prejudiciul care a luat nastere in bugetul Uniunii consta in suma platita recurentului pentru cheltuieli efectuate fara respectarea legislatiei in materia achizitiilor publice, fiind vorba asadar despre plata unei sume necuvenite.
In sensul in care nu este necesara dovedirea existentei prejudiciului, in cazul constatarii unor nereguli la utilizarea fondurilor UE, s-a pronuntat si CJUE in cauza C-199/03 in care a retinut ca �inclusiv abaterile care nu au un impact financiar specific pot aduce prejudicii serioase intereselor financiare ale Uniunii, pentru acest motiv fiind justificata aplicarea unor corectii pe seama Comisiei� (par.31).
3. Critica referitoare la gresita calificare, de catre instanta de fond, a naturii termenului de 60 de zile, prevazut de art. 21 alin 26 din OUG nr. 66/2011 pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor.
In speta, se invoca faptul ca termenul pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare a fost depasit, astfel ca, fiind vorba despre un termen de decadere, in opinia recurentului, orice act administrativ intocmit in afara acestuia este lovit de nulitate.
Curtea va retine ca decaderea reprezinta termenul stabilit de lege sau de parti, in limitele caruia trebuie exercitat un drept subiectiv sau trebuie savarsit un act unilateral.
Astfel, potrivit art. 2545 alin 1 Cod civil �prin lege sau prin vointa partilor se pot stabili termene de decadere pentru exercitarea unui drept sau savarsirea unor acte unilaterale�, iar alin (2) dispune ca � neexercitarea dreptului subiectiv inauntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar in cazul actelor unilaterale, impiedicarea, in conditiile legii, a savarsirii lor�
Curtea va mai avea in vedere si dispozitiile art. 2547 Cod civil, potrivit carora �daca din lege sau din conventia partilor nu rezulta in mod neindoielnic ca un anumit termen este de decadere, sunt aplicabile regulile de la prescriptie�.
Asadar, trebuie sa se faca distinctie intre situatiile in care prin lege sau prin actul juridic al partilor se instituie un termen si se prevede ca depasirea termenului atrage decaderea, in acest caz fiind vorba despre o decadere expresa si situatiile in care prin lege (sau vointa partilor) s-a instituit un termen pentru exercitarea dreptului si nu s-a prevazut ca nerespectarea lui atrage pierderea dreptului subiectiv sau impiedicarea efectuarii unui act unilateral.
In acest caz, termenul trebuie calificat ca fiind termen de prescriptie extinctiva, iar nu de decadere.
In speta, se observa ca, in privinta termenului de 60 de zile mentionat in cuprinsul art. 21 pct. 26 din OUG nr. 66/2011, nu s-a prevazut sanctiunea aplicabila pentru depasirea/nerespectarea acestuia.
Pe cale de consecinta, potrivit regulii generale stabilita de Codul civil, acest termen ar putea fi apreciat drept termen de prescriptie extinctiva, in lipsa unei dispozitii contrare din norma speciala.
In cazul constatarii si alicarii corectiilor insa, potrivit OUG nr. 66/2011, exista o norma speciala contrara, cu privire la termenul de prescriptie extinctiva, mai exact art. 45 alin 1 din acest act normativ, care prevede un termen de prescriptie de 5 ani.
Asadar, termenul de 60 de zile stabilit pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor nu este termen de prescriptie extinctiva.
Avand in vedere aceste aspecte, coroborate cu aceea ca intocmirea actului cu depasirea termenului de 60 de zile nu vatama in nici un fel pe recurentul reclamant, acesta fiind obligat a se supune verificarilor cu consecinta stabilirii corectiilor in termenul general de 5 ani prevazut de art. 45 din OUG nr. 66/2011, Curtea va concluziona ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca art. 21 pct. 26 se refera la un termen de recomandare, iar nu la un termen de decadere, depasirea sa putand conduce, cel mult la aplicarea unei sanctiuni disciplinare persoanelor vinovate.
(Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 1604/18.03.2015, dosar nr. 27460/3/2012)
Prin sentinta civila nr. 6165/07.10.2014 a Tribunalului Bucuresti a fost respinsa, ca neintemeiata, contestatia formulata de reclamantul C. J. B. in contradictoriu cu paratul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI TURISMULUI - DIRECTIA GENERALA DE CONSTATARE SI STABILIRE NEREGULI FONDURI EUROPENE, avand ca obiect anularea Deciziei nr. 65/27.04.2012 emisa de Comisia de solutionare a contestatiilor si a Notei de Constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr.CA-18145/09.03.2012.
A fost respinsa actiunea in contradictoriu cu parata Curtea de Conturi - Autoritatea de Audit, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pronuntand aceasta hotarare, Tribunalul a retinut, in privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Curtii de Conturi ca aceasta nu este emitenta actelor contestate, care au fost emise de catre MDRT, astfel ca parata nu are calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a retinut, in privinta situatiei de fapt, ca in baza O.U.G. nr.66/2011 a fost desfasurata o activitate de audit la C. J. B., in privinta implementarii proiectului cod SMIS 3857, cu titlul �Reabilitare Muzeul Judetean Buzau�, beneficiar fiind Unitatea Administrativ Teritoriala Buzau, iar aceasta activitate s-a finalizat cu emiterea Notei de Constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr.CA-18145/09.03.2012, prin care s-a aplicat o corectie financiara de 10% (conform pct.1 subpunctul 1.12 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011) din valoarea aferenta contractului de servicii nr. 73/21.09.2007 incheiat cu SC Consilier Construct SRL, rezultand o creanta bugetara de 18.376 lei si TVA recuperabila in suma de 3.491,44 lei.
Contestatia promovata in urma comunicarii acestei Note de constatare a fost respinsa, ca nefondata.
In privinta motivului de nelegalitate referitor la nerespectarea art.21 al.26 din OUG nr.66/2011, privind termenul de 60 de zile in care trebuie intocmita Nota, ce curge de la comunicarea raportului de audit, Tribunalul a constatat ca acest termen nu este unul de decadere, ci unul de recomandare, neexistand sanctiuni pentru nerespectarea sa.
Retine instanta de fond ca in speta exista un singur termen imperativ cu privire la dreptul de a stabili creanta bugetara, prevazut de art.45 din O.U.G. nr. 66/2011, in sensul ca acesta se prescrie in 5 ani de la data de 01 ianuarie a anului urmator datei de inchidere a programului.
In ceea ce priveste prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale, Tribunalul a constatat ca art. 91 din Codul de procedura fiscala consacra dreptul organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 5 ani, cu exceptia in care legea dispune altfel.
Referitor la apararile reclamantei privind lipsa prejudiciului cauzat prin fapta/faptele acestuia, Tribunalul le-a inlaturat cu mentiunea ca in speta s-a constatat savarsirea unei abateri, in sensul art. 2 alin. (1), lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv o actiune/ inactiune a beneficiarului, prin care s-au incalcat prevederile legale in vigoare si ale contractului de finantare, precum si un prejudiciu ce consta in suma platita necuvenit.
Neregula constatata se refera la abaterea de la dispozitiile legale in materia achizitiilor publice, precum si de la prevederile contractului de finantare, prin nerespectarea prevederilor art.75 alin. (1) - (4) din O.U.G. nr. 34/2006, ce a condus la atribuirea contractului fara organizarea unei licitatii adecvate, producandu-se prejudicii atat bugetului Uniunii Europene, cat si bugetului de stat, prin incasarea de catre beneficiar a unor sume platite necuvenit.
Arata instanta de fond ca potrivit art.2 pct.7. din Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului U.E "neregularitate" inseamna orice incalcare a unei dispozitii a dreptului comunitar care rezulta dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzatoare bugetului general.
In concluzie, in acord cu legislatia europeana, existenta abaterii/neregulii/cheltuielii nejustificate presupune implicit potentialitatea/existenta prejudicierii bugetului U.E.
Cheltuielile sunt considerate eligibile daca sunt in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit pct.1, subpct. 1.12 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011, corectia financiara de 10% din nota de constatare si mentinuta prin Decizia nr. 65/27.04.2012, a fost aplicata pentru nerespectarea unor obligatii auxiliare respectiv publicarea anuntului de intentie a contractului care nu a cuprins toate informatiile care sunt cuprinse in Anexa 3A a O.U.G. nr.34/2006, respectiv nerespectarea prevederilor art. 75 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006. S-a retinut si incalcarea art. 38 alin. (4) din Directiva 2004/18/CE, prevederi ce se regasesc implementate in legislatia nationala mentionata mai sus.
Retine Tribunalul ca, in cauza de fata, organul de control a constatat ca reclamanta nu a respectat art. 75 alin. (1) - (4) din O.U.G. nr. 34/2006, referitor la conditiile ce trebuie indeplinite pentru a beneficia de reducerea termenului limita pentru depunerea ofertelor, in cadrul procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica.
Astfel, autoritatea a publicat anuntul de intentie nr. 4.129/16.03.2007 in SEAP si in Jurnalul JOUE in data de 17.03.2009, iar anuntul de participare a fost publicat in JOUE in data de 29.06.2007. Anuntul de participare a fost publicat in SEAP sub nr. 21.156/28.06.2007, transmis spre publicare in data de 27.06.2007. Data limita stabilita pentru depunerea ofertelor a fost 01.08.2007.
Autoritatea contractanta a redus perioada minima de 52 de zile prevazuta intre data transmiterii spre publicare in JOUE a anuntului de participare (27.06.2007) si data limita de depunere a ofertelor (01.08.2007), la 34 de zile, in conditiile in care anuntul de intentie nu a cuprins toate informatiile care sunt prevazute in Anexa 3A a O.U.G nr. 34/2006 pentru anuntul de participare, cu privire la informatiile esentiale pe baza carora potentialii ofertanti si-ar fi putut evalua capacitatea de a participa in procedura de atribuire, respectiv criteriile de calificare si selectie a ofertantilor.
Retine instanta de fond ca autoritatea contractanta ar fi putut beneficia doar de reducerea cu 7 zile a termenului de 52 de zile, ca urmare a transmiterii anuntului de participare in format electronic, spre publicare in JOUE, conform art. 75, alin. (4).
Valoarea estimata a contractului (cu cele patru loturi) este mai mare decat plafonul/pragul stabilit in legislatia nationala privind achizitiile publice pentru care exista obligatia publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, si in consecinta, s-a stabilit ca pentru abaterea mentionata se impune aplicarea unor corectii financiare potrivit pct. 1.12 din anexa la O.G. nr. 66/2011 de 10% din valoarea contractului de 183.760,00-lei, fara TVA aferenta contractului de servicii nr. 73/21.09.2007 atribuit fara organizarea unei licitatii adecvate, respectiv suma de 18.376,00 lei, fara TVA.
Pe cale de consecinta, nu se poate retine inexistenta unui prejudiciu si nici faptul ca niciuna dintre informatiile prevazute de lege pentru anuntul de participare nu era disponibila la momentul transmiterii spre publicare a anuntului de intentie, nefiind aplicabila exceptia prevazuta de art.75 din OUG nr.34/2006 a alin.2(� in masura in care acestea erau cunoscute la data publicarii sale�) invocata de reclamant.
Totodata, s-a avut in vedere ca reclamantul nu este la prima abatere de acest gen, prin nota de constatare a neregulilor nr.CA-18042/09.03.2012 fiind sanctionat pentru incalcarea prev.art.75 al.1-4 din OUG nr.34/2006.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul C. J. B., invocand incidenta motivul de casare prevazut de art. 488 pct. 8 NCPC.
Arata recurentul-reclamant ca instanta de fond a interpretat si aplicat gresit art. 75 alin. (4) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privitoare la reducerea termenelor ca urmare a publicarii unui anunt de intentie.
Dispozitiile legale invocate de instanta in motivarea temeiniciei deciziei si notei de constatare a neregulilor sunt interpretate in mod restrictiv, fara o justificare legala. Legiuitorul a transcris in legislatia nationala la art. 75 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 dispozitiile prevazute la art. 38, alin. (4) din Directiva 2004/18/CE, potrivit caruia: �Termenul redus mentionat la primul paragraf este permis cu conditia ca anuntul de informare prealabila sa fi cuprins toate informatiile necesare pentru anuntul de participare prevazut de anexa VIIA, in cazul in care respectivele informatii sunt disponibile in momentul publicarii anuntului si in cazul in care respectivul anunt de informare prealabila a fost trimis spre publicare cu minimum 52 de zile si maximum 12 luni inainte de data trimiterii anuntului de participare".
Arata recurentul ca la data publicarii anuntului de intentie informatiile prevazute de lege pentru anuntul de participare nu erau cunoscute de autoritatea contractanta, acestea fiind in legatura directa si nemijlocita, dar si cauzala in acelasi timp, cu valoarea estimata a unui contract. Ori, aceasta valoare a fost definitiv stabilita prin referatul Directiei de dezvoltare regionala a Consiliului Judetean Buzau inregistrat sub nr. 4776/25.06.2007, respectiv mult ulterior anuntului de intentie.
Solicita sa se constate ca aceste aspecte nu sunt nefundamentate, cum a retinut instanta de fond, deoarece ele sunt sustinute de inscrisurile atasate la dosarul de achizitie. In acest sens, arata ca legiuitorul nu a prevazut o situatie alternativa celei in care autoritatea contractanta nu detine informatiile prevazute pentru anuntul de atribuire la data publicarii anuntului de intentie si nici nu sanctioneaza o astfel de situatie prin inaplicabilitatea dispozitiilor legale in conditiile in care nu se poate retine producerea unui prejudiciu.
De asemenea, mai arata recurentul ca instanta de fond a aplicat si interpretat gresit legea si atunci cand a analizat prejudiciul.
In solutionarea cererii, a incalcat principiul proportionalitatii prevazut de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 66/2011 potrivit caruia orice masura administrativa adoptata trebuie sa fie adecvata, necesara si corespunzatoare scopului urmarit iar stabilirea creantelor bugetare rezultate din nereguli sa tina seama de natura si frecventa neregulilor constatate precum si de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.
Astfel, potrivit art. 17 din OUG nr. 66/2011, orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicarea principiului proportionalitatii in scopul evitarii stabilirii unor debite excesive in sarcina beneficiarilor fondurilor europene.
Arata ca nu este corecta concluzia instantei de fond potrivit careia existenta unei nereguli presupune implicit existenta unui prejudiciu adus bugetului Uniunii Europene, opinie contrara principiului proportionalitatii.
Instanta fondului si-a motivat opinia invocand art. 2, pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene, ce defineste termenul de neregularitate insa nu coreleaza aceasta reglementare cu dispozitiile prevazute de art. 98 alin. (1) din acelasi Regulament, ce statueaza obligatia statelor membre de a tine seama in aplicarea corelatiilor, de natura si gravitatea neregularitatilor precum si a pierderii financiare care rezulta din fonduri.
Dispozitiile legale nu converg spre solutia instantei in sensul ca existenta unei nereguli presupune automat si existenta unui prejudiciu. Intrucat nici Proiectul de nota de constatare a neregulilor si nici Nota efectiva ce se constituie in titlul de creanta nu stabilesc in mod concret si argumentat care este prejudiciul cauzat bugetului UE sau statului este, hotararea fondului este neintemeiata.
A treia critica invocata in recurs se refera la modul de solutionare al exceptiei decaderii reglementata prin art. 21, alin. (26) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 66/2011, potrivit caruia procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare se efectueaza in termen de maximum 60 de zile de la data comunicarii de catre OLAF a actului de control emis in conformitate cu normele si procedurile proprii, respectiv de la data primirii raportului de inspectie emis de OLAF.
Arata recurentul ca procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare la data de 14.03.2012 a fost intocmit cu neresepctarea termenului de 60 de zile prevazut de textul mentionat, fiind decazut emitentul din dreptul de a mai intocmi actul.
Termenul de 60 de zile nu este un termen de recomandare, ci este un termen de prescriptie, depasirea sa atragand nulitatea actului.
Existenta unui termen de prescriptie de 5 ani, reglementat de art. 45 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 66/2011, nu constituie o premisa corecta pentru interpretarea termenului de 60 de zile ca fiind un termen de recomandare. Cele doua institutii (sanctiuni) nu se exclud reciproc, decaderea face sa se stinga insusi dreptul subiectiv spre deosebire de prescriptie care face sa se stinga numai dreptul la actiune.
Intimatul parat MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE Sl ADMINISTRATIEI PUBLICE (M.D.R.A.P.) a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Arata intimatul ca, in privinta criticilor referitoare la legalitatea procedurii de achizitie desfasurate, trebuie constatat ca recurentul nu a respectat prevederile art. 75 alin. (1) - (4) din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la conditiile ce trebuie indeplinite pentru a beneficia de reducerea termenului limita pentru depunerea ofertelor, in cadrul procedurii de atribuire a contractului de achizitie.
In vederea atribuirii contractului autoritatea contractanta a publicat anuntul de intentie cu nr. 4.129/16.03.2007 in SEAP si in Jurnalul JOUE in data de 17.03.2009, anuntul de participare fiind publicat in JOUE in data de 29.06.2007, iar in SEAP sub nr. 21.156/28.06.2007, transmis spre publicare in data de 27.06.2007. Data limita stabilita pentru depunerea ofertelor a fost 01.08.2007.
Din analiza anuntului de intentie nu reiese faptul ca acesta contine �toate informatiile care sunt prevazute pentru anuntul de intentie" asa cum solicita art. 75 alin.(3) din OUG nr.34/2006, pentru a putea beneficia de reducerea mentionata la alineatul 2 al aceluiasi articol, respectiv nu contine date despre conditiile de participare prevazute la sectiunile III sl IV din anuntul de participare.
Potrivit prevederilor art. 75 - (2) din OUG 34/2006, cu completarile si modificarile ulterioare �in cazul in care autoritatea contractanta a publicat un anunt de intentie referitor la contractul de achizitie publica ce urmeaza sa fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada prevazuta la alin. (1) pana la 36 de zile�. Reducerea termenului este permisa doar in cazul in care anuntul de intentie a continut toate informatiile care sunt prevazute pentru anuntul de participare - in masura in care acestea sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie - si a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni si cu cel putin 52 de zile inainte de data transmiterii spre publicare a anuntului de participare.
Avand in vedere dispozitiile art. 75 alin. (3) din OUG nr. 34/2006, precum si prevederile art. 38 alin. (4) din Directiva 2004/18/CE, pentru a beneficia de reducerea prevazuta la art. 75 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, recurenta trebuia sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa mentioneze in anuntul de intentie toate informatiile cuprinse in anuntul de participare: informatiile cuprinse in anuntul de participare sa fie disponibile la data anuntului de intentie: anuntul de intentie sa fie publicat cu cel mult 12 luni si cu cel putin 52 de zile inainte de data transmiterii spre publicare a anuntului de participare.
Aceasta este si interpretarea data de auditorii Curtii Europene de Conturi si a reprezentantilor serviciilor tehnice ale Comisiei Europene.
Prin faptul ca autoritatea contractanta nu a cuprins in Anuntul de intentie toate informatiile care au fost prevazute in Anuntul de participare, UAT Judetul Buzau a incalcat prevederile art. 75 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, motiv pentru care nu se putea prevala de reducerea perioadei acordata de prevederile legale mai sus mentionate.
In ceea ce priveste imposibilitatea identitatii informatiilor din anuntul de intentie si cele din anuntul de participare, datorate in exclusivitate imposibilitatii de cunoastere a valorii estimate a contractului de servicii achizitie studiu de fezabilitate, apreciem ca aceste aspecte nu corespund realitatii si nu pot fi avute in vedere.
In acest sens, arata intimatul ca atat anuntul de intentie cat si anuntul de participare contin aceasta informatie, respectiv este mentionata valoarea estimata a contractului, de 4.953.407 lei (conform anuntului de intentie), respectiv 4.460.158 lei (conform anuntului de participare). Din analiza anuntului de intentie reiese faptul ca acesta nu contine date despre conditiile de participare prevazute la Sectiunea III Informatii juridice, economice, financiare si tehnice din anuntul de participare, si nici informatiile prevazute la Sectiunea IV Procedura.
In ceea ce priveste critica referitoare la inexistenta unui prejudiciu, arata intimata ca in cauza s-a savarsit o neregula, in sensul art. 2 alin. (1), lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, iar potrivit acestui text de lege, pentru a fi in prezenta unei nereguli, trebuie sa existe o abatere, care consta in actiunea/inactiune beneficiarului prin care s-au incalcat prevederile legale in vigoare si ale contractului de finantare, precum si un prejudiciu ce consta in suma platita necuvenit.
In speta, neregula consta in actiunea recurentei de a se abate de la dispozitiile legale in materia achizitiilor publice, precum si de la prevederile contractului de finantare. Prin neregula savarsita s-a adus astfel prejudicii atat bugetului Uniunii Europene cat si bugetului de stat, prin incasarea de catre beneficiar a unor sume platite necuvenit.
Suma platita necuvenit este suma platita pentru cheltuieli efectuate fara respectarea legislatiei in materia achizitiilor publice, respectiv a prevederilor art. 207 alin. (2) lit. c) si d) din OUG nr. 34/2006 si art. 205 alin. (.1) lit. b) din OUG nr. 34/2006.
Incadrarea ca neregula a abaterilor constatate se face respectandu-se Anexa la OUG nr. 66/2011 unde sunt specificate tabelar Abaterea constatata/Descrierea abaterii constatate/ Corectie /Reducere.
Scopul legiuitorului a fost de a atribui in sarcina beneficiarilor fondurilor nerambursabile o raspundere contractuala si legala care nu impune autoritatii care a acordat aceste fonduri alte cerinte pentru a constanta caracterul neeligibil al acestora cu exceptia constatarii unor nereguli, astfel incat in masura identificarii unor astfel de nereguli sa rezulte in mod direct existenta unei astfel de legaturi de cauzalitate intre actiunea neconforma si posibilitatea producerii unui prejudiciu.
Art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului U.E arata ca "neregularitate" inseamna orice incalcare a unei dispozitii a dreptului comunitar care rezulta dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzatoare bugetului general.
Referitor la �existenta sau potentialitatea unui efect prejudiciabil al incalcarii/abaterii pentru bugetul general al Uniunii Europene...", art. 1 din Regulamentul nr. 2988/95 al Consiliului U.E. prevede ca: " Constituie abatere orice incalcare a unei dispozitii de drept comunitar, ca urmare a unei actiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunitatilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct in numele Comunitatilor, fie prin cheltuieli nejustificate."
Existenta unui prejudiciu nu depinde de inexistenta eventualelor contestatii depuse de participantii la procedura sau de numarul acestora. O neregula cu impact financiar reprezinta o situatie in care s-a realizat plata unor fonduri ce constituie cheltuieli ne justificate, prejudiciindu-se astfel bugetul european.
Arata intimatul ca in jurisprudenta sa. CJUE a statuat ca inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot efectua interesele financiare a Uniunii - C-465/10 pct.47 si C-199/03 pct. 31. statul fiind in masura sa solicite beneficiarului in cauza rambursarea finantarii C-271 oct. 48. C-465/10 pct. 32 regula generala fiind ca orice abatere trebuie sa duca la retragerea avantajului obtinut in mod fraudulos C-199/03. pct. 15.
In concluzie, este corecta concluzia potrivit careia obligatia de recuperare a fondurilor UE exista in toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fara a fi necesara probarea existentei producerii unui prejudiciu."
In concluzie, atata timp cat beneficiarii fondurilor europene nerambursabile incalca dispozitiile legale in materia achizitiilor publice in implementarea proiectului, bugetul Uniunii Europene si cel national aferent acestuia este prejudiciat, sens in care se impune aplicarea unor corectii financiare.
In ceea ce priveste critica referitoare la "exceptia decaderii reglementata prin art. 21, alin. 26 din OUG nr. 66/2011", arata intimatul ca termenul mentionat de textul de lege reglementeaza o obligatie a structurii de control fata de institutia care a sesizat neregula si nu este opozabil structurii verificate, fata de care sunt aplicabile prevederile art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit carora "Dreptul de a stabili creanta bugetara se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator datei de inchidere a programului, comunicata oficial de catre Comisia Europeana/donatorul public international prin emiterea declaratiei finale de inchidere, cu exceptia cazului in care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public international prevad un termen mai mare."
Mai mult decat atat, termenul reglementat la art. 21 alin. (26) din ordonanta nu este un termen imperativ, ci are caracter de recomandare atat timp cat nu exista prevazuta nicio sanctiune care sa fie aplicata in urma nerespectarii acestui termen.
Analizand cererea de recurs prin prisma dispozitiilor art. 488 pct. 8 NCPC, ale OUG nr. 66/2011 si prin raportare la criticile formulate Curtea, in temeiul art. 20 din Legea nr.554/2004 si al art. 498 NCPC, va respinge recursul ca nefondat, pentru urmatoarele considerente:
1/ Critica intemeiata pe dispozitiile art. 488 pct. 8 NCPC, privitoare la gresita interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 75 din OUG nr. 66/2011.
Curtea va retine ca abaterea constatata prin cele 2 acte administrative ce fac obiectul contestatiei consta in aceea ca, in procedura prevazuta de OUG nr. 34/2006, recurentul-reclamant, in calitate de autoritate contractanta, a redus perioada minima de 52 de zile dintre data transmiterii spre publicare in JOUE a anuntului de participare si data limita de depunere a ofertelor la 34 de zile, in conditiile in care anuntul de intentie nu a cuprins toate informatiile care sunt prevazute in Anexa 3A a OUG nr. 34/2006 pentru anuntul de participare. A retinut intimatul ca recurentul ar fi putut beneficia doar de reducerea de 7 zile a termenului de 52 de zile mentionat, conform art. 74 alin 4 din OUG nr. 34/2006.
Recurentul a contestat aceste concluzii, sustinand, la randul sau, ca a beneficiat de reducerea prevazuta de art. 75 alin 2 din OUG nr. 34/2006.
Analizand textul invocat de ambele parti in sustinerea tezelor contrarii expuse in speta, Curtea va retine ca acesta dispune urmatoarele:
�(1) (�) In cazul in care valoarea estimata a contractului de achizitie publica este mai mare decat cea prevazuta la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsa intre data transmiterii anuntului de participare spre publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si data limita de depunere a ofertelor trebuie sa fie de cel putin 52 de zile.
(2) In cazul in care autoritatea contractanta a publicat un anunt de intentie referitor la contractul de achizitie publica ce urmeaza sa fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada prevazuta la alin. (1) pana la 36 de zile.
(3) Reducerea prevazuta la alin. (2) este permisa in cazul in care anuntul de intentie a continut toate informatiile care sunt prevazute pentru anuntul de participare - in masura in care acestea sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie - si a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni si cu cel putin 52 de zile inainte de data transmiterii spre publicare a anuntului de participare.
(4) In cazul in care anuntul de participare este transmis, in format electronic, spre publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada prevazuta la alin. (1) sau, dupa caz, la alin. (2) se poate reduce cu 7 zile�.
Astfel cum rezulta din datele spetei, in vederea atribuirii contractului de servicii intocmire studii de fezabilitate cu o valoare mai mare decat pragul stabilit in art. 55 alin 2 din OUG nr. 34/2006, recurentul-reclamant a publicat in SEAP anuntul de intentie la data de 16.03.2007, ulterior acesta fiind transmis spre publicare in Jurnalul Oficial, in format electronic, si publicat la 17.03.2007.
Anuntul de participare a fost publicat in SEAP la 28.06.2007, iar in Jurnalul Oficial la 29.06.2007.
Data fiind modalitatea de transmitere a anuntului de participare spre publicare, in Jurnalul Oficial, recurentul-reclamant beneficia, fara indoiala, de dreptul de a reduce termenul de depunere a ofertelor de la 52 de zile la 45 de zile, prin aplicarea reducerii de 7 zile prevazuta de alin 4 al art. 75 din OUG nr. 34/2006.
In speta insa, recurentul - reclamant a redus perioada minima de 52 de zile dintre data publicarii in Jurnalul Oficial si data limita de depunere a ofertelor pana la 34 de zile, operand astfel o reducere de 18 zile, motivata prin aceea ca o astfel de reducere era posibila, prin prisma dispozitiilor art. 75 alin 2 din OUG nr. 34/2006.
Curtea va constata insa, din actele dosarului, ca potrivit alineatului 3 al art. 75, reducerea termenului de depunere a ofertelor pana la 36 de zile, prevazuta la alineatul 2, este posibila doar daca anuntul de intentie contine toate informatiile prevazute pentru anuntul de participare, in masura in care sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie, iar anuntul de intentie a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni inainte de transmiterea anuntului de participare si cu cel putin 52 de zile inaintea acestui moment.
Daca in privinta tezei ultime, referitoare la intervalul de timp minim si maxim dintre publicarea anuntului de intentie si a anuntului de participare, nu exista contestari, Curtea va observa ca partile au viziuni diferite cu privire la interpretarea dispozitiilor referitoare la conditia ca anuntul de intentie sa contina toate informatiile prevazute pentru anuntul de participare, in masura in care acestea sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie.
Din motivarea contestatiei, a cererii de chemare in judecata si, mai apoi, din motivarea recursului, Curtea va observa ca recurentul-reclamant a interpretat aceste prevederi legale in sensul ca, daca informatiile nu sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie, in mod evident ele nu pot fi inserate in acest anunt, dar acest lucru nu produce nici un efect asupra dreptului sau de a urgenta procedura prin reducerea termenului de depunere a ofertelor.
Curtea va constata ca Tribunalul a inlaturat in mod corect aceasta interpretare data de reclamant dispozitiilor art. 75 alin 3 din OUG nr. 34/2006.
Astfel, se va aprecia ca intentia legiuitorului, dedusa din interpretarea sistematica a textului de lege, a fost de a oferi posibilitatea autoritatii contractante sa urgenteze procedura de achizitie publica prin reducerea unor termene, fara insa a leza drepturile ofertantilor in ceea ce priveste respectarea unor termene minime in care sa redacteze si sa depuna ofertele de participare.
Astfel, Curtea va avea in vedere ca prin inserarea situatiei de exceptie de la art. 75 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 legiuitorul a urmarit posibilitatea reducerii termenului de depunere a ofertelor pana la 36 de zile doar in cazul in care informatiile minime prevazute pentru anuntul de participare � respectiv valoarea contractului, cerintele minime de calificare, garantii � au fost aduse la cunostinta potentialilor ofertanti inca de la publicarea anuntului de intentie.
In cazul in care recurentul-reclamant, astfel cum a precizat si in fata instantei, nu a informat potentialii ofertanti cu privire la date esentiale participarii la procedura inca de la data publicarii anuntului de intentie, deoarece aceste date nu ii erau cunoscute, atunci in mod corect nu i s-a recunoscut dreptul de a scurta durata depunerii ofertelor.
Sintagma �in masura in care ii sunt cunoscute�, utilizata in mod nefericit de legiuitor, nu poate fi interpretata in sensul dat de recurent, deoarece in acest mod s-ar aduce atingere dreptului ofertantilor la o corecta informare, precum si dreptului acestora de a beneficia de un termen rezonabil pentru conceperea si depunerea ofertelor.
Prin interpretarea data, recurentul a scurtat nepermis durata de timp pusa la dispozitia ofertantilor, pentru conceperea si depunerea ofertelor in considerarea informatiilor esentiale din anuntul de participare, de la 52 de zile minim, asa cum prevede art. 75 alin 1 din OUG nr. 34/2006, la 34 de zile, afectand drepturile acestora conferite si garantate de actul normativ mentionat si restrangand in mod nepermis accesul acestora la procedura.
In concluzie, Curtea va retine ca abaterea de la legalitate a fost in mod corect constatata de intimatul-parat si mentinuta de instanta de fond, astfel ca prima critica aduce prin cererea de recurs va fi respinsa ca nefondata.
2/ Criticile privind inexistenta unui prejudiciu ca urmare a reducerii termenelor legale de depunere a ofertelor.
Curtea va retine ca recurentul reclamant a invocat lipsa oricarui prejudiciu cauzat de fapta retinuta in sarcina sa, constand in reducerea termenelor legale de depunere a ofertelor, motivand ca in lipsa unui prejudiciu concret nicio fapta a autoritatii nu poate fi calificata drept neregula, de natura a conduce la stabilirea unei corectii.
Curtea, cu privire la acest aspect, va avea in vedere ca potrivit art. 2 alin 1 din HGR 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, pentru a fi eligibila, o cheltuiala trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii cu caracter general, fara a incalca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 si art. 5 alin. (2): a) sa fie efectiv platita de catre beneficiar, intre 1 ianuarie 2007 si 31 decembrie 2015, daca autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru si in numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finantare/decizia/ordinul de finantare; b) sa fie insotita de facturi, in conformitate cu prevederile legislatiei nationale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalenta facturilor, pe baza carora cheltuielile sa poata fi auditate si identificate; c) sa fie in conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finantare sau ale contractului de finantare, incheiat de catre autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru si in numele acesteia, pentru aprobarea operatiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) si art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006; sa fie conforma cu prevederile legislatiei nationale si comunitare�.
Potrivit art. 1 din Regulamentul 2988/95 al Consiliului UE, orice incalcare a unei dispozitii de drept comunitar , ca urmare a unei actiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunitatilor sau bugetele generate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct in numele comunitatilor fie prin cheltuieli nejustificate, constituie abatere.
Pe cale de consecinta, Curtea va retine ca in mod corect Tribunalul a concluzionat ca din interpretarea coroborata a acestor texte rezulta cu evidenta ca existenta unei abateri, ori a unor cheltuieli angajate cu incalcarea legislatiei europene, presupune implicit prejudicierea bugetului UE.
Or, in cauza, recurentul-reclamanta, cu ocazia incheierii contractului de finantare, a acceptat finantarea nerambursabila si, potrivit dispozitiilor art. 9 alin 25, s-a obligat la respectarea prevederilor nationale in privinta achizitiilor publice.
Prin incalcarea acestei obligatii, incalcare constatata cu ocazia analizei primei critici din recurs, recurentul-reclamant in calitate de beneficiar al contractului de finantare s-a expus aplicarii art. 14 din contractul de finantare, privind constatarea neregulilor si aplicarea sanctiunilor in acord cu dispozitiile OUG nr. 66/2011.
Prejudiciul care a luat nastere in bugetul Uniunii consta in suma platita recurentului pentru cheltuieli efectuate fara respectarea legislatiei in materia achizitiilor publice, fiind vorba asadar despre plata unei sume necuvenite.
In sensul in care nu este necesara dovedirea existentei prejudiciului, in cazul constatarii unor nereguli la utilizarea fondurilor UE, s-a pronuntat si CJUE in cauza C-199/03 in care a retinut ca �inclusiv abaterile care nu au un impact financiar specific pot aduce prejudicii serioase intereselor financiare ale Uniunii, pentru acest motiv fiind justificata aplicarea unor corectii pe seama Comisiei� (par.31).
Pe cale de consecinta, Curtea va retine ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca abaterea constand in nerespectarea, de catre recurentul-reclamant, a legislatiei interne cu privire la procedura achizitiilor publice derulata in executarea unui contract de finantare, este de natura, prin ea insasi, sa produca un prejudiciu bugetului Uniunii, care nu trebuie dovedit.
3. Critica referitoare la gresita calificare, de catre instanta de fond, a naturii termenului de 60 de zile, prevazut de art. 21 alin 26 din OUG nr. 66/2011 pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor.
Curtea va retine ca potrivit textului indicat, �procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare se emite in termen de 60 de zile de la data comunicarii documentelor de constatare emise de Autoritatea de Audit, conform regulamentului prevazut la art. 24�.
In speta, se invoca faptul ca termenul pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare a fost depasit, astfel ca, fiind vorba despre un termen de decadere, in opinia recurentului, orice act administrativ intocmit in afara acestuia este lovit de nulitate.
Curtea va retine ca decaderea reprezinta termenul stabilit de lege sau de parti, in limitele caruia trebuie exercitat un drept subiectiv sau trebuie savarsit un act unilateral.
Astfel, potrivit art. 2545 alin 1 Cod civil �prin lege sau prin vointa partilor se pot stabili termene de decadere pentru exercitarea unui drept sau savarsirea unor acte unilaterale�, iar alin (2) dispune ca � neexercitarea dreptului subiectiv inauntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar in cazul actelor unilaterale, impiedicarea, in conditiile legii, a savarsirii lor�
Curtea va mai avea in vedere si dispozitiile art. 2547 Cod civil, potrivit carora �daca din lege sau din conventia partilor nu rezulta in mod neindoielnic ca un anumit termen este de decadere, sunt aplicabile regulile de la prescriptie�.
Asadar, trebuie sa se faca distinctie intre situatiile in care prin lege sau prin actul juridic al partilor se instituie un termen si se prevede ca depasirea termenului atrage decaderea, in acest caz fiind vorba despre o decadere expresa si situatiile in care prin lege (sau vointa partilor) s-a instituit un termen pentru exercitarea dreptului si nu s-a prevazut ca nerespectarea lui atrage pierderea dreptului subiectiv sau impiedicarea efectuarii unui act unilateral.
In acest caz, termenul trebuie calificat ca fiind termen de prescriptie extinctiva, iar nu de decadere.
In speta, se observa ca, in privinta termenului de 60 de zile mentionat in cuprinsul art. 21 pct. 26 din OUG nr. 66/2011, nu s-a prevazut sanctiunea aplicabila pentru depasirea/nerespectarea acestuia.
Pe cale de consecinta, potrivit regulii generale stabilita de Codul civil, acest termen ar putea fi apreciat drept termen de prescriptie extinctiva, in lipsa unei dispozitii contrare din norma speciala.
In cazul constatarii si alicarii corectiilor insa, potrivit OUG nr. 66/2011, exista o norma speciala contrara, cu privire la termenul de prescriptie extinctiva, mai exact art. 45 alin 1 din acest act normativ, care prevede un termen de prescriptie de 5 ani.
Asadar, termenul de 60 de zile stabilit pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor nu este termen de prescriptie extinctiva.
Avand in vedere aceste aspecte, coroborate cu aceea ca intocmirea actului cu depasirea termenului de 60 de zile nu vatama in nici un fel pe recurentul reclamant, acesta fiind obligat a se supune verificarilor cu consecinta stabilirii corectiilor in termenul general de 5 ani prevazut de art. 45 din OUG nr. 66/2011, Curtea va concluziona ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca art. 21 pct. 26 se refera la un termen de recomandare, iar nu la un termen de decadere, depasirea sa putand conduce, cel mult la aplicarea unei sanctiuni disciplinare persoanelor vinovate.
In concluzie, Curtea va constata ca si aceasta ultima critica adusa de recurentul-reclamant hotararii instantei de fond este nefondata, urmand a fi inlaturata, depasirea termenului de 60 de zile prevazut de art. 21 alin 26 din OUG nr. 66/2011 nefiind de natura a constitui motiv de nelegalitate a actelor administrative contestate.
2. Inexistenta unui prejudiciu ca urmare a reducerii termenelor legale de depunere a ofertelor.
3. Natura termenului de 60 de zile prevazut de art. 21 alin 26 din OUG nr. 66/2011 pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor.
1. Astfel cum rezulta din datele spetei, in vederea atribuirii contractului de servicii intocmire studii de fezabilitate cu o valoare mai mare decat pragul stabilit in art. 55 alin 2 din OUG nr. 34/2006, recurentul-reclamant a publicat in SEAP anuntul de intentie la data de 16.03.2007, ulterior acesta fiind transmis spre publicare in Jurnalul Oficial, in format electronic, si publicat la 17.03.2007.
Anuntul de participare a fost publicat in SEAP la 28.06.2007, iar in Jurnalul Oficial la 29.06.2007.
Data fiind modalitatea de transmitere a anuntului de participare spre publicare, in Jurnalul Oficial, recurentul-reclamant beneficia, fara indoiala, de dreptul de a reduce termenul de depunere a ofertelor de la 52 de zile la 45 de zile, prin aplicarea reducerii de 7 zile prevazuta de alin 4 al art. 75 din OUG nr. 34/2006.
In speta insa, recurentul - reclamant a redus perioada minima de 52 de zile dintre data publicarii in Jurnalul Oficial si data limita de depunere a ofertelor pana la 34 de zile, operand astfel o reducere de 18 zile, motivata prin aceea ca o astfel de reducere era posibila, prin prisma dispozitiilor art. 75 alin 2 din OUG nr. 34/2006.
Curtea va constata insa, din actele dosarului, ca potrivit alineatului 3 al art. 75, reducerea termenului de depunere a ofertelor pana la 36 de zile, prevazuta la alineatul 2, este posibila doar daca anuntul de intentie contine toate informatiile prevazute pentru anuntul de participare, in masura in care sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie, iar anuntul de intentie a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni inainte de transmiterea anuntului de participare si cu cel putin 52 de zile inaintea acestui moment.
Daca in privinta tezei ultime, referitoare la intervalul de timp minim si maxim dintre publicarea anuntului de intentie si a anuntului de participare, nu exista contestari, Curtea va observa ca partile au viziuni diferite cu privire la interpretarea dispozitiilor referitoare la conditia ca anuntul de intentie sa contina toate informatiile prevazute pentru anuntul de participare, in masura in care acestea sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie.
Din motivarea contestatiei, a cererii de chemare in judecata si, mai apoi, din motivarea recursului, Curtea va observa ca recurentul-reclamant a interpretat aceste prevederi legale in sensul ca, daca informatiile nu sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie, in mod evident ele nu pot fi inserate in acest anunt, dar acest lucru nu produce nici un efect asupra dreptului sau de a urgenta procedura prin reducerea termenului de depunere a ofertelor.
Curtea va constata ca Tribunalul a inlaturat in mod corect aceasta interpretare data de reclamant dispozitiilor art. 75 alin 3 din OUG nr. 34/2006.
Astfel, se va aprecia ca intentia legiuitorului, dedusa din interpretarea sistematica a textului de lege, a fost de a oferi posibilitatea autoritatii contractante sa urgenteze procedura de achizitie publica prin reducerea unor termene, fara insa a leza drepturile ofertantilor in ceea ce priveste respectarea unor termene minime in care sa redacteze si sa depuna ofertele de participare.
Astfel, Curtea va avea in vedere ca prin inserarea situatiei de exceptie de la art. 75 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 legiuitorul a urmarit posibilitatea reducerii termenului de depunere a ofertelor pana la 36 de zile doar in cazul in care informatiile minime prevazute pentru anuntul de participare � respectiv valoarea contractului, cerintele minime de calificare, garantii � au fost aduse la cunostinta potentialilor ofertanti inca de la publicarea anuntului de intentie.
In cazul in care recurentul-reclamant, astfel cum a precizat si in fata instantei, nu a informat potentialii ofertanti cu privire la date esentiale participarii la procedura inca de la data publicarii anuntului de intentie, deoarece aceste date nu ii erau cunoscute, atunci in mod corect nu i s-a recunoscut dreptul de a scurta durata depunerii ofertelor.
Sintagma �in masura in care ii sunt cunoscute�, utilizata in mod nefericit de legiuitor, nu poate fi interpretata in sensul dat de recurent, deoarece in acest mod s-ar aduce atingere dreptului ofertantilor la o corecta informare, precum si dreptului acestora de a beneficia de un termen rezonabil pentru conceperea si depunerea ofertelor.
Prin interpretarea data, recurentul a scurtat nepermis durata de timp pusa la dispozitia ofertantilor, pentru conceperea si depunerea ofertelor in considerarea informatiilor esentiale din anuntul de participare, de la 52 de zile minim, asa cum prevede art. 75 alin 1 din OUG nr. 34/2006, la 34 de zile, afectand drepturile acestora conferite si garantate de actul normativ mentionat si restrangand in mod nepermis accesul acestora la procedura.
2. Criticile privind inexistenta unui prejudiciu ca urmare a reducerii termenelor legale de depunere a ofertelor.
Curtea va retine ca recurentul reclamant a invocat lipsa oricarui prejudiciu cauzat de fapta retinuta in sarcina sa, constand in reducerea termenelor legale de depunere a ofertelor, motivand ca in lipsa unui prejudiciu concret nicio fapta a autoritatii nu poate fi calificata drept neregula, de natura a conduce la stabilirea unei corectii.
Curtea, cu privire la acest aspect, va avea in vedere ca potrivit art. 2 alin 1 din HGR 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, pentru a fi eligibila, o cheltuiala trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii cu caracter general, fara a incalca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 si art. 5 alin. (2): a) sa fie efectiv platita de catre beneficiar, intre 1 ianuarie 2007 si 31 decembrie 2015, daca autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru si in numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finantare/decizia/ordinul de finantare; b) sa fie insotita de facturi, in conformitate cu prevederile legislatiei nationale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalenta facturilor, pe baza carora cheltuielile sa poata fi auditate si identificate; c) sa fie in conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finantare sau ale contractului de finantare, incheiat de catre autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru si in numele acesteia, pentru aprobarea operatiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) si art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006; sa fie conforma cu prevederile legislatiei nationale si comunitare�.
Potrivit art. 1 din Regulamentul 2988/95 al Consiliului UE, orice incalcare a unei dispozitii de drept comunitar , ca urmare a unei actiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunitatilor sau bugetele generate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct in numele comunitatilor fie prin cheltuieli nejustificate, constituie abatere.
Pe cale de consecinta, Curtea va retine ca in mod corect Tribunalul a concluzionat ca din interpretarea coroborata a acestor texte rezulta cu evidenta ca existenta unei abateri, ori a unor cheltuieli angajate cu incalcarea legislatiei europene, presupune implicit prejudicierea bugetului UE.
Or, in cauza, recurentul-reclamanta, cu ocazia incheierii contractului de finantare, a acceptat finantarea nerambursabila si, potrivit dispozitiilor art. 9 alin 25, s-a obligat la respectarea prevederilor nationale in privinta achizitiilor publice.
Prin incalcarea acestei obligatii, incalcare constatata cu ocazia analizei primei critici din recurs, recurentul-reclamant in calitate de beneficiar al contractului de finantare s-a expus aplicarii art. 14 din contractul de finantare, privind constatarea neregulilor si aplicarea sanctiunilor in acord cu dispozitiile OUG nr. 66/2011.
Prejudiciul care a luat nastere in bugetul Uniunii consta in suma platita recurentului pentru cheltuieli efectuate fara respectarea legislatiei in materia achizitiilor publice, fiind vorba asadar despre plata unei sume necuvenite.
In sensul in care nu este necesara dovedirea existentei prejudiciului, in cazul constatarii unor nereguli la utilizarea fondurilor UE, s-a pronuntat si CJUE in cauza C-199/03 in care a retinut ca �inclusiv abaterile care nu au un impact financiar specific pot aduce prejudicii serioase intereselor financiare ale Uniunii, pentru acest motiv fiind justificata aplicarea unor corectii pe seama Comisiei� (par.31).
3. Critica referitoare la gresita calificare, de catre instanta de fond, a naturii termenului de 60 de zile, prevazut de art. 21 alin 26 din OUG nr. 66/2011 pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor.
In speta, se invoca faptul ca termenul pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare a fost depasit, astfel ca, fiind vorba despre un termen de decadere, in opinia recurentului, orice act administrativ intocmit in afara acestuia este lovit de nulitate.
Curtea va retine ca decaderea reprezinta termenul stabilit de lege sau de parti, in limitele caruia trebuie exercitat un drept subiectiv sau trebuie savarsit un act unilateral.
Astfel, potrivit art. 2545 alin 1 Cod civil �prin lege sau prin vointa partilor se pot stabili termene de decadere pentru exercitarea unui drept sau savarsirea unor acte unilaterale�, iar alin (2) dispune ca � neexercitarea dreptului subiectiv inauntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar in cazul actelor unilaterale, impiedicarea, in conditiile legii, a savarsirii lor�
Curtea va mai avea in vedere si dispozitiile art. 2547 Cod civil, potrivit carora �daca din lege sau din conventia partilor nu rezulta in mod neindoielnic ca un anumit termen este de decadere, sunt aplicabile regulile de la prescriptie�.
Asadar, trebuie sa se faca distinctie intre situatiile in care prin lege sau prin actul juridic al partilor se instituie un termen si se prevede ca depasirea termenului atrage decaderea, in acest caz fiind vorba despre o decadere expresa si situatiile in care prin lege (sau vointa partilor) s-a instituit un termen pentru exercitarea dreptului si nu s-a prevazut ca nerespectarea lui atrage pierderea dreptului subiectiv sau impiedicarea efectuarii unui act unilateral.
In acest caz, termenul trebuie calificat ca fiind termen de prescriptie extinctiva, iar nu de decadere.
In speta, se observa ca, in privinta termenului de 60 de zile mentionat in cuprinsul art. 21 pct. 26 din OUG nr. 66/2011, nu s-a prevazut sanctiunea aplicabila pentru depasirea/nerespectarea acestuia.
Pe cale de consecinta, potrivit regulii generale stabilita de Codul civil, acest termen ar putea fi apreciat drept termen de prescriptie extinctiva, in lipsa unei dispozitii contrare din norma speciala.
In cazul constatarii si alicarii corectiilor insa, potrivit OUG nr. 66/2011, exista o norma speciala contrara, cu privire la termenul de prescriptie extinctiva, mai exact art. 45 alin 1 din acest act normativ, care prevede un termen de prescriptie de 5 ani.
Asadar, termenul de 60 de zile stabilit pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor nu este termen de prescriptie extinctiva.
Avand in vedere aceste aspecte, coroborate cu aceea ca intocmirea actului cu depasirea termenului de 60 de zile nu vatama in nici un fel pe recurentul reclamant, acesta fiind obligat a se supune verificarilor cu consecinta stabilirii corectiilor in termenul general de 5 ani prevazut de art. 45 din OUG nr. 66/2011, Curtea va concluziona ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca art. 21 pct. 26 se refera la un termen de recomandare, iar nu la un termen de decadere, depasirea sa putand conduce, cel mult la aplicarea unei sanctiuni disciplinare persoanelor vinovate.
(Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, decizia civila nr. 1604/18.03.2015, dosar nr. 27460/3/2012)
Prin sentinta civila nr. 6165/07.10.2014 a Tribunalului Bucuresti a fost respinsa, ca neintemeiata, contestatia formulata de reclamantul C. J. B. in contradictoriu cu paratul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI TURISMULUI - DIRECTIA GENERALA DE CONSTATARE SI STABILIRE NEREGULI FONDURI EUROPENE, avand ca obiect anularea Deciziei nr. 65/27.04.2012 emisa de Comisia de solutionare a contestatiilor si a Notei de Constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr.CA-18145/09.03.2012.
A fost respinsa actiunea in contradictoriu cu parata Curtea de Conturi - Autoritatea de Audit, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pronuntand aceasta hotarare, Tribunalul a retinut, in privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Curtii de Conturi ca aceasta nu este emitenta actelor contestate, care au fost emise de catre MDRT, astfel ca parata nu are calitate procesuala pasiva.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a retinut, in privinta situatiei de fapt, ca in baza O.U.G. nr.66/2011 a fost desfasurata o activitate de audit la C. J. B., in privinta implementarii proiectului cod SMIS 3857, cu titlul �Reabilitare Muzeul Judetean Buzau�, beneficiar fiind Unitatea Administrativ Teritoriala Buzau, iar aceasta activitate s-a finalizat cu emiterea Notei de Constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr.CA-18145/09.03.2012, prin care s-a aplicat o corectie financiara de 10% (conform pct.1 subpunctul 1.12 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011) din valoarea aferenta contractului de servicii nr. 73/21.09.2007 incheiat cu SC Consilier Construct SRL, rezultand o creanta bugetara de 18.376 lei si TVA recuperabila in suma de 3.491,44 lei.
Contestatia promovata in urma comunicarii acestei Note de constatare a fost respinsa, ca nefondata.
In privinta motivului de nelegalitate referitor la nerespectarea art.21 al.26 din OUG nr.66/2011, privind termenul de 60 de zile in care trebuie intocmita Nota, ce curge de la comunicarea raportului de audit, Tribunalul a constatat ca acest termen nu este unul de decadere, ci unul de recomandare, neexistand sanctiuni pentru nerespectarea sa.
Retine instanta de fond ca in speta exista un singur termen imperativ cu privire la dreptul de a stabili creanta bugetara, prevazut de art.45 din O.U.G. nr. 66/2011, in sensul ca acesta se prescrie in 5 ani de la data de 01 ianuarie a anului urmator datei de inchidere a programului.
In ceea ce priveste prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale, Tribunalul a constatat ca art. 91 din Codul de procedura fiscala consacra dreptul organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 5 ani, cu exceptia in care legea dispune altfel.
Referitor la apararile reclamantei privind lipsa prejudiciului cauzat prin fapta/faptele acestuia, Tribunalul le-a inlaturat cu mentiunea ca in speta s-a constatat savarsirea unei abateri, in sensul art. 2 alin. (1), lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv o actiune/ inactiune a beneficiarului, prin care s-au incalcat prevederile legale in vigoare si ale contractului de finantare, precum si un prejudiciu ce consta in suma platita necuvenit.
Neregula constatata se refera la abaterea de la dispozitiile legale in materia achizitiilor publice, precum si de la prevederile contractului de finantare, prin nerespectarea prevederilor art.75 alin. (1) - (4) din O.U.G. nr. 34/2006, ce a condus la atribuirea contractului fara organizarea unei licitatii adecvate, producandu-se prejudicii atat bugetului Uniunii Europene, cat si bugetului de stat, prin incasarea de catre beneficiar a unor sume platite necuvenit.
Arata instanta de fond ca potrivit art.2 pct.7. din Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului U.E "neregularitate" inseamna orice incalcare a unei dispozitii a dreptului comunitar care rezulta dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzatoare bugetului general.
In concluzie, in acord cu legislatia europeana, existenta abaterii/neregulii/cheltuielii nejustificate presupune implicit potentialitatea/existenta prejudicierii bugetului U.E.
Cheltuielile sunt considerate eligibile daca sunt in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit pct.1, subpct. 1.12 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011, corectia financiara de 10% din nota de constatare si mentinuta prin Decizia nr. 65/27.04.2012, a fost aplicata pentru nerespectarea unor obligatii auxiliare respectiv publicarea anuntului de intentie a contractului care nu a cuprins toate informatiile care sunt cuprinse in Anexa 3A a O.U.G. nr.34/2006, respectiv nerespectarea prevederilor art. 75 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006. S-a retinut si incalcarea art. 38 alin. (4) din Directiva 2004/18/CE, prevederi ce se regasesc implementate in legislatia nationala mentionata mai sus.
Retine Tribunalul ca, in cauza de fata, organul de control a constatat ca reclamanta nu a respectat art. 75 alin. (1) - (4) din O.U.G. nr. 34/2006, referitor la conditiile ce trebuie indeplinite pentru a beneficia de reducerea termenului limita pentru depunerea ofertelor, in cadrul procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica.
Astfel, autoritatea a publicat anuntul de intentie nr. 4.129/16.03.2007 in SEAP si in Jurnalul JOUE in data de 17.03.2009, iar anuntul de participare a fost publicat in JOUE in data de 29.06.2007. Anuntul de participare a fost publicat in SEAP sub nr. 21.156/28.06.2007, transmis spre publicare in data de 27.06.2007. Data limita stabilita pentru depunerea ofertelor a fost 01.08.2007.
Autoritatea contractanta a redus perioada minima de 52 de zile prevazuta intre data transmiterii spre publicare in JOUE a anuntului de participare (27.06.2007) si data limita de depunere a ofertelor (01.08.2007), la 34 de zile, in conditiile in care anuntul de intentie nu a cuprins toate informatiile care sunt prevazute in Anexa 3A a O.U.G nr. 34/2006 pentru anuntul de participare, cu privire la informatiile esentiale pe baza carora potentialii ofertanti si-ar fi putut evalua capacitatea de a participa in procedura de atribuire, respectiv criteriile de calificare si selectie a ofertantilor.
Retine instanta de fond ca autoritatea contractanta ar fi putut beneficia doar de reducerea cu 7 zile a termenului de 52 de zile, ca urmare a transmiterii anuntului de participare in format electronic, spre publicare in JOUE, conform art. 75, alin. (4).
Valoarea estimata a contractului (cu cele patru loturi) este mai mare decat plafonul/pragul stabilit in legislatia nationala privind achizitiile publice pentru care exista obligatia publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, si in consecinta, s-a stabilit ca pentru abaterea mentionata se impune aplicarea unor corectii financiare potrivit pct. 1.12 din anexa la O.G. nr. 66/2011 de 10% din valoarea contractului de 183.760,00-lei, fara TVA aferenta contractului de servicii nr. 73/21.09.2007 atribuit fara organizarea unei licitatii adecvate, respectiv suma de 18.376,00 lei, fara TVA.
Pe cale de consecinta, nu se poate retine inexistenta unui prejudiciu si nici faptul ca niciuna dintre informatiile prevazute de lege pentru anuntul de participare nu era disponibila la momentul transmiterii spre publicare a anuntului de intentie, nefiind aplicabila exceptia prevazuta de art.75 din OUG nr.34/2006 a alin.2(� in masura in care acestea erau cunoscute la data publicarii sale�) invocata de reclamant.
Totodata, s-a avut in vedere ca reclamantul nu este la prima abatere de acest gen, prin nota de constatare a neregulilor nr.CA-18042/09.03.2012 fiind sanctionat pentru incalcarea prev.art.75 al.1-4 din OUG nr.34/2006.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul C. J. B., invocand incidenta motivul de casare prevazut de art. 488 pct. 8 NCPC.
Arata recurentul-reclamant ca instanta de fond a interpretat si aplicat gresit art. 75 alin. (4) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privitoare la reducerea termenelor ca urmare a publicarii unui anunt de intentie.
Dispozitiile legale invocate de instanta in motivarea temeiniciei deciziei si notei de constatare a neregulilor sunt interpretate in mod restrictiv, fara o justificare legala. Legiuitorul a transcris in legislatia nationala la art. 75 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 dispozitiile prevazute la art. 38, alin. (4) din Directiva 2004/18/CE, potrivit caruia: �Termenul redus mentionat la primul paragraf este permis cu conditia ca anuntul de informare prealabila sa fi cuprins toate informatiile necesare pentru anuntul de participare prevazut de anexa VIIA, in cazul in care respectivele informatii sunt disponibile in momentul publicarii anuntului si in cazul in care respectivul anunt de informare prealabila a fost trimis spre publicare cu minimum 52 de zile si maximum 12 luni inainte de data trimiterii anuntului de participare".
Arata recurentul ca la data publicarii anuntului de intentie informatiile prevazute de lege pentru anuntul de participare nu erau cunoscute de autoritatea contractanta, acestea fiind in legatura directa si nemijlocita, dar si cauzala in acelasi timp, cu valoarea estimata a unui contract. Ori, aceasta valoare a fost definitiv stabilita prin referatul Directiei de dezvoltare regionala a Consiliului Judetean Buzau inregistrat sub nr. 4776/25.06.2007, respectiv mult ulterior anuntului de intentie.
Solicita sa se constate ca aceste aspecte nu sunt nefundamentate, cum a retinut instanta de fond, deoarece ele sunt sustinute de inscrisurile atasate la dosarul de achizitie. In acest sens, arata ca legiuitorul nu a prevazut o situatie alternativa celei in care autoritatea contractanta nu detine informatiile prevazute pentru anuntul de atribuire la data publicarii anuntului de intentie si nici nu sanctioneaza o astfel de situatie prin inaplicabilitatea dispozitiilor legale in conditiile in care nu se poate retine producerea unui prejudiciu.
De asemenea, mai arata recurentul ca instanta de fond a aplicat si interpretat gresit legea si atunci cand a analizat prejudiciul.
In solutionarea cererii, a incalcat principiul proportionalitatii prevazut de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 66/2011 potrivit caruia orice masura administrativa adoptata trebuie sa fie adecvata, necesara si corespunzatoare scopului urmarit iar stabilirea creantelor bugetare rezultate din nereguli sa tina seama de natura si frecventa neregulilor constatate precum si de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.
Astfel, potrivit art. 17 din OUG nr. 66/2011, orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicarea principiului proportionalitatii in scopul evitarii stabilirii unor debite excesive in sarcina beneficiarilor fondurilor europene.
Arata ca nu este corecta concluzia instantei de fond potrivit careia existenta unei nereguli presupune implicit existenta unui prejudiciu adus bugetului Uniunii Europene, opinie contrara principiului proportionalitatii.
Instanta fondului si-a motivat opinia invocand art. 2, pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene, ce defineste termenul de neregularitate insa nu coreleaza aceasta reglementare cu dispozitiile prevazute de art. 98 alin. (1) din acelasi Regulament, ce statueaza obligatia statelor membre de a tine seama in aplicarea corelatiilor, de natura si gravitatea neregularitatilor precum si a pierderii financiare care rezulta din fonduri.
Dispozitiile legale nu converg spre solutia instantei in sensul ca existenta unei nereguli presupune automat si existenta unui prejudiciu. Intrucat nici Proiectul de nota de constatare a neregulilor si nici Nota efectiva ce se constituie in titlul de creanta nu stabilesc in mod concret si argumentat care este prejudiciul cauzat bugetului UE sau statului este, hotararea fondului este neintemeiata.
A treia critica invocata in recurs se refera la modul de solutionare al exceptiei decaderii reglementata prin art. 21, alin. (26) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 66/2011, potrivit caruia procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare se efectueaza in termen de maximum 60 de zile de la data comunicarii de catre OLAF a actului de control emis in conformitate cu normele si procedurile proprii, respectiv de la data primirii raportului de inspectie emis de OLAF.
Arata recurentul ca procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare la data de 14.03.2012 a fost intocmit cu neresepctarea termenului de 60 de zile prevazut de textul mentionat, fiind decazut emitentul din dreptul de a mai intocmi actul.
Termenul de 60 de zile nu este un termen de recomandare, ci este un termen de prescriptie, depasirea sa atragand nulitatea actului.
Existenta unui termen de prescriptie de 5 ani, reglementat de art. 45 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 66/2011, nu constituie o premisa corecta pentru interpretarea termenului de 60 de zile ca fiind un termen de recomandare. Cele doua institutii (sanctiuni) nu se exclud reciproc, decaderea face sa se stinga insusi dreptul subiectiv spre deosebire de prescriptie care face sa se stinga numai dreptul la actiune.
Intimatul parat MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE Sl ADMINISTRATIEI PUBLICE (M.D.R.A.P.) a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat.
Arata intimatul ca, in privinta criticilor referitoare la legalitatea procedurii de achizitie desfasurate, trebuie constatat ca recurentul nu a respectat prevederile art. 75 alin. (1) - (4) din O.U.G. nr. 34/2006, referitoare la conditiile ce trebuie indeplinite pentru a beneficia de reducerea termenului limita pentru depunerea ofertelor, in cadrul procedurii de atribuire a contractului de achizitie.
In vederea atribuirii contractului autoritatea contractanta a publicat anuntul de intentie cu nr. 4.129/16.03.2007 in SEAP si in Jurnalul JOUE in data de 17.03.2009, anuntul de participare fiind publicat in JOUE in data de 29.06.2007, iar in SEAP sub nr. 21.156/28.06.2007, transmis spre publicare in data de 27.06.2007. Data limita stabilita pentru depunerea ofertelor a fost 01.08.2007.
Din analiza anuntului de intentie nu reiese faptul ca acesta contine �toate informatiile care sunt prevazute pentru anuntul de intentie" asa cum solicita art. 75 alin.(3) din OUG nr.34/2006, pentru a putea beneficia de reducerea mentionata la alineatul 2 al aceluiasi articol, respectiv nu contine date despre conditiile de participare prevazute la sectiunile III sl IV din anuntul de participare.
Potrivit prevederilor art. 75 - (2) din OUG 34/2006, cu completarile si modificarile ulterioare �in cazul in care autoritatea contractanta a publicat un anunt de intentie referitor la contractul de achizitie publica ce urmeaza sa fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada prevazuta la alin. (1) pana la 36 de zile�. Reducerea termenului este permisa doar in cazul in care anuntul de intentie a continut toate informatiile care sunt prevazute pentru anuntul de participare - in masura in care acestea sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie - si a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni si cu cel putin 52 de zile inainte de data transmiterii spre publicare a anuntului de participare.
Avand in vedere dispozitiile art. 75 alin. (3) din OUG nr. 34/2006, precum si prevederile art. 38 alin. (4) din Directiva 2004/18/CE, pentru a beneficia de reducerea prevazuta la art. 75 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, recurenta trebuia sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa mentioneze in anuntul de intentie toate informatiile cuprinse in anuntul de participare: informatiile cuprinse in anuntul de participare sa fie disponibile la data anuntului de intentie: anuntul de intentie sa fie publicat cu cel mult 12 luni si cu cel putin 52 de zile inainte de data transmiterii spre publicare a anuntului de participare.
Aceasta este si interpretarea data de auditorii Curtii Europene de Conturi si a reprezentantilor serviciilor tehnice ale Comisiei Europene.
Prin faptul ca autoritatea contractanta nu a cuprins in Anuntul de intentie toate informatiile care au fost prevazute in Anuntul de participare, UAT Judetul Buzau a incalcat prevederile art. 75 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, motiv pentru care nu se putea prevala de reducerea perioadei acordata de prevederile legale mai sus mentionate.
In ceea ce priveste imposibilitatea identitatii informatiilor din anuntul de intentie si cele din anuntul de participare, datorate in exclusivitate imposibilitatii de cunoastere a valorii estimate a contractului de servicii achizitie studiu de fezabilitate, apreciem ca aceste aspecte nu corespund realitatii si nu pot fi avute in vedere.
In acest sens, arata intimatul ca atat anuntul de intentie cat si anuntul de participare contin aceasta informatie, respectiv este mentionata valoarea estimata a contractului, de 4.953.407 lei (conform anuntului de intentie), respectiv 4.460.158 lei (conform anuntului de participare). Din analiza anuntului de intentie reiese faptul ca acesta nu contine date despre conditiile de participare prevazute la Sectiunea III Informatii juridice, economice, financiare si tehnice din anuntul de participare, si nici informatiile prevazute la Sectiunea IV Procedura.
In ceea ce priveste critica referitoare la inexistenta unui prejudiciu, arata intimata ca in cauza s-a savarsit o neregula, in sensul art. 2 alin. (1), lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, iar potrivit acestui text de lege, pentru a fi in prezenta unei nereguli, trebuie sa existe o abatere, care consta in actiunea/inactiune beneficiarului prin care s-au incalcat prevederile legale in vigoare si ale contractului de finantare, precum si un prejudiciu ce consta in suma platita necuvenit.
In speta, neregula consta in actiunea recurentei de a se abate de la dispozitiile legale in materia achizitiilor publice, precum si de la prevederile contractului de finantare. Prin neregula savarsita s-a adus astfel prejudicii atat bugetului Uniunii Europene cat si bugetului de stat, prin incasarea de catre beneficiar a unor sume platite necuvenit.
Suma platita necuvenit este suma platita pentru cheltuieli efectuate fara respectarea legislatiei in materia achizitiilor publice, respectiv a prevederilor art. 207 alin. (2) lit. c) si d) din OUG nr. 34/2006 si art. 205 alin. (.1) lit. b) din OUG nr. 34/2006.
Incadrarea ca neregula a abaterilor constatate se face respectandu-se Anexa la OUG nr. 66/2011 unde sunt specificate tabelar Abaterea constatata/Descrierea abaterii constatate/ Corectie /Reducere.
Scopul legiuitorului a fost de a atribui in sarcina beneficiarilor fondurilor nerambursabile o raspundere contractuala si legala care nu impune autoritatii care a acordat aceste fonduri alte cerinte pentru a constanta caracterul neeligibil al acestora cu exceptia constatarii unor nereguli, astfel incat in masura identificarii unor astfel de nereguli sa rezulte in mod direct existenta unei astfel de legaturi de cauzalitate intre actiunea neconforma si posibilitatea producerii unui prejudiciu.
Art. 2 pct. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului U.E arata ca "neregularitate" inseamna orice incalcare a unei dispozitii a dreptului comunitar care rezulta dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzatoare bugetului general.
Referitor la �existenta sau potentialitatea unui efect prejudiciabil al incalcarii/abaterii pentru bugetul general al Uniunii Europene...", art. 1 din Regulamentul nr. 2988/95 al Consiliului U.E. prevede ca: " Constituie abatere orice incalcare a unei dispozitii de drept comunitar, ca urmare a unei actiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunitatilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct in numele Comunitatilor, fie prin cheltuieli nejustificate."
Existenta unui prejudiciu nu depinde de inexistenta eventualelor contestatii depuse de participantii la procedura sau de numarul acestora. O neregula cu impact financiar reprezinta o situatie in care s-a realizat plata unor fonduri ce constituie cheltuieli ne justificate, prejudiciindu-se astfel bugetul european.
Arata intimatul ca in jurisprudenta sa. CJUE a statuat ca inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot efectua interesele financiare a Uniunii - C-465/10 pct.47 si C-199/03 pct. 31. statul fiind in masura sa solicite beneficiarului in cauza rambursarea finantarii C-271 oct. 48. C-465/10 pct. 32 regula generala fiind ca orice abatere trebuie sa duca la retragerea avantajului obtinut in mod fraudulos C-199/03. pct. 15.
In concluzie, este corecta concluzia potrivit careia obligatia de recuperare a fondurilor UE exista in toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fara a fi necesara probarea existentei producerii unui prejudiciu."
In concluzie, atata timp cat beneficiarii fondurilor europene nerambursabile incalca dispozitiile legale in materia achizitiilor publice in implementarea proiectului, bugetul Uniunii Europene si cel national aferent acestuia este prejudiciat, sens in care se impune aplicarea unor corectii financiare.
In ceea ce priveste critica referitoare la "exceptia decaderii reglementata prin art. 21, alin. 26 din OUG nr. 66/2011", arata intimatul ca termenul mentionat de textul de lege reglementeaza o obligatie a structurii de control fata de institutia care a sesizat neregula si nu este opozabil structurii verificate, fata de care sunt aplicabile prevederile art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, potrivit carora "Dreptul de a stabili creanta bugetara se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator datei de inchidere a programului, comunicata oficial de catre Comisia Europeana/donatorul public international prin emiterea declaratiei finale de inchidere, cu exceptia cazului in care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public international prevad un termen mai mare."
Mai mult decat atat, termenul reglementat la art. 21 alin. (26) din ordonanta nu este un termen imperativ, ci are caracter de recomandare atat timp cat nu exista prevazuta nicio sanctiune care sa fie aplicata in urma nerespectarii acestui termen.
Analizand cererea de recurs prin prisma dispozitiilor art. 488 pct. 8 NCPC, ale OUG nr. 66/2011 si prin raportare la criticile formulate Curtea, in temeiul art. 20 din Legea nr.554/2004 si al art. 498 NCPC, va respinge recursul ca nefondat, pentru urmatoarele considerente:
1/ Critica intemeiata pe dispozitiile art. 488 pct. 8 NCPC, privitoare la gresita interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 75 din OUG nr. 66/2011.
Curtea va retine ca abaterea constatata prin cele 2 acte administrative ce fac obiectul contestatiei consta in aceea ca, in procedura prevazuta de OUG nr. 34/2006, recurentul-reclamant, in calitate de autoritate contractanta, a redus perioada minima de 52 de zile dintre data transmiterii spre publicare in JOUE a anuntului de participare si data limita de depunere a ofertelor la 34 de zile, in conditiile in care anuntul de intentie nu a cuprins toate informatiile care sunt prevazute in Anexa 3A a OUG nr. 34/2006 pentru anuntul de participare. A retinut intimatul ca recurentul ar fi putut beneficia doar de reducerea de 7 zile a termenului de 52 de zile mentionat, conform art. 74 alin 4 din OUG nr. 34/2006.
Recurentul a contestat aceste concluzii, sustinand, la randul sau, ca a beneficiat de reducerea prevazuta de art. 75 alin 2 din OUG nr. 34/2006.
Analizand textul invocat de ambele parti in sustinerea tezelor contrarii expuse in speta, Curtea va retine ca acesta dispune urmatoarele:
�(1) (�) In cazul in care valoarea estimata a contractului de achizitie publica este mai mare decat cea prevazuta la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsa intre data transmiterii anuntului de participare spre publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si data limita de depunere a ofertelor trebuie sa fie de cel putin 52 de zile.
(2) In cazul in care autoritatea contractanta a publicat un anunt de intentie referitor la contractul de achizitie publica ce urmeaza sa fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada prevazuta la alin. (1) pana la 36 de zile.
(3) Reducerea prevazuta la alin. (2) este permisa in cazul in care anuntul de intentie a continut toate informatiile care sunt prevazute pentru anuntul de participare - in masura in care acestea sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie - si a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni si cu cel putin 52 de zile inainte de data transmiterii spre publicare a anuntului de participare.
(4) In cazul in care anuntul de participare este transmis, in format electronic, spre publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada prevazuta la alin. (1) sau, dupa caz, la alin. (2) se poate reduce cu 7 zile�.
Astfel cum rezulta din datele spetei, in vederea atribuirii contractului de servicii intocmire studii de fezabilitate cu o valoare mai mare decat pragul stabilit in art. 55 alin 2 din OUG nr. 34/2006, recurentul-reclamant a publicat in SEAP anuntul de intentie la data de 16.03.2007, ulterior acesta fiind transmis spre publicare in Jurnalul Oficial, in format electronic, si publicat la 17.03.2007.
Anuntul de participare a fost publicat in SEAP la 28.06.2007, iar in Jurnalul Oficial la 29.06.2007.
Data fiind modalitatea de transmitere a anuntului de participare spre publicare, in Jurnalul Oficial, recurentul-reclamant beneficia, fara indoiala, de dreptul de a reduce termenul de depunere a ofertelor de la 52 de zile la 45 de zile, prin aplicarea reducerii de 7 zile prevazuta de alin 4 al art. 75 din OUG nr. 34/2006.
In speta insa, recurentul - reclamant a redus perioada minima de 52 de zile dintre data publicarii in Jurnalul Oficial si data limita de depunere a ofertelor pana la 34 de zile, operand astfel o reducere de 18 zile, motivata prin aceea ca o astfel de reducere era posibila, prin prisma dispozitiilor art. 75 alin 2 din OUG nr. 34/2006.
Curtea va constata insa, din actele dosarului, ca potrivit alineatului 3 al art. 75, reducerea termenului de depunere a ofertelor pana la 36 de zile, prevazuta la alineatul 2, este posibila doar daca anuntul de intentie contine toate informatiile prevazute pentru anuntul de participare, in masura in care sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie, iar anuntul de intentie a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni inainte de transmiterea anuntului de participare si cu cel putin 52 de zile inaintea acestui moment.
Daca in privinta tezei ultime, referitoare la intervalul de timp minim si maxim dintre publicarea anuntului de intentie si a anuntului de participare, nu exista contestari, Curtea va observa ca partile au viziuni diferite cu privire la interpretarea dispozitiilor referitoare la conditia ca anuntul de intentie sa contina toate informatiile prevazute pentru anuntul de participare, in masura in care acestea sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie.
Din motivarea contestatiei, a cererii de chemare in judecata si, mai apoi, din motivarea recursului, Curtea va observa ca recurentul-reclamant a interpretat aceste prevederi legale in sensul ca, daca informatiile nu sunt cunoscute la data publicarii anuntului de intentie, in mod evident ele nu pot fi inserate in acest anunt, dar acest lucru nu produce nici un efect asupra dreptului sau de a urgenta procedura prin reducerea termenului de depunere a ofertelor.
Curtea va constata ca Tribunalul a inlaturat in mod corect aceasta interpretare data de reclamant dispozitiilor art. 75 alin 3 din OUG nr. 34/2006.
Astfel, se va aprecia ca intentia legiuitorului, dedusa din interpretarea sistematica a textului de lege, a fost de a oferi posibilitatea autoritatii contractante sa urgenteze procedura de achizitie publica prin reducerea unor termene, fara insa a leza drepturile ofertantilor in ceea ce priveste respectarea unor termene minime in care sa redacteze si sa depuna ofertele de participare.
Astfel, Curtea va avea in vedere ca prin inserarea situatiei de exceptie de la art. 75 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 legiuitorul a urmarit posibilitatea reducerii termenului de depunere a ofertelor pana la 36 de zile doar in cazul in care informatiile minime prevazute pentru anuntul de participare � respectiv valoarea contractului, cerintele minime de calificare, garantii � au fost aduse la cunostinta potentialilor ofertanti inca de la publicarea anuntului de intentie.
In cazul in care recurentul-reclamant, astfel cum a precizat si in fata instantei, nu a informat potentialii ofertanti cu privire la date esentiale participarii la procedura inca de la data publicarii anuntului de intentie, deoarece aceste date nu ii erau cunoscute, atunci in mod corect nu i s-a recunoscut dreptul de a scurta durata depunerii ofertelor.
Sintagma �in masura in care ii sunt cunoscute�, utilizata in mod nefericit de legiuitor, nu poate fi interpretata in sensul dat de recurent, deoarece in acest mod s-ar aduce atingere dreptului ofertantilor la o corecta informare, precum si dreptului acestora de a beneficia de un termen rezonabil pentru conceperea si depunerea ofertelor.
Prin interpretarea data, recurentul a scurtat nepermis durata de timp pusa la dispozitia ofertantilor, pentru conceperea si depunerea ofertelor in considerarea informatiilor esentiale din anuntul de participare, de la 52 de zile minim, asa cum prevede art. 75 alin 1 din OUG nr. 34/2006, la 34 de zile, afectand drepturile acestora conferite si garantate de actul normativ mentionat si restrangand in mod nepermis accesul acestora la procedura.
In concluzie, Curtea va retine ca abaterea de la legalitate a fost in mod corect constatata de intimatul-parat si mentinuta de instanta de fond, astfel ca prima critica aduce prin cererea de recurs va fi respinsa ca nefondata.
2/ Criticile privind inexistenta unui prejudiciu ca urmare a reducerii termenelor legale de depunere a ofertelor.
Curtea va retine ca recurentul reclamant a invocat lipsa oricarui prejudiciu cauzat de fapta retinuta in sarcina sa, constand in reducerea termenelor legale de depunere a ofertelor, motivand ca in lipsa unui prejudiciu concret nicio fapta a autoritatii nu poate fi calificata drept neregula, de natura a conduce la stabilirea unei corectii.
Curtea, cu privire la acest aspect, va avea in vedere ca potrivit art. 2 alin 1 din HGR 759/2007, privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, pentru a fi eligibila, o cheltuiala trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii cu caracter general, fara a incalca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 si art. 5 alin. (2): a) sa fie efectiv platita de catre beneficiar, intre 1 ianuarie 2007 si 31 decembrie 2015, daca autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru si in numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finantare/decizia/ordinul de finantare; b) sa fie insotita de facturi, in conformitate cu prevederile legislatiei nationale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalenta facturilor, pe baza carora cheltuielile sa poata fi auditate si identificate; c) sa fie in conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finantare sau ale contractului de finantare, incheiat de catre autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru si in numele acesteia, pentru aprobarea operatiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) si art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006; sa fie conforma cu prevederile legislatiei nationale si comunitare�.
Potrivit art. 1 din Regulamentul 2988/95 al Consiliului UE, orice incalcare a unei dispozitii de drept comunitar , ca urmare a unei actiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunitatilor sau bugetele generate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct in numele comunitatilor fie prin cheltuieli nejustificate, constituie abatere.
Pe cale de consecinta, Curtea va retine ca in mod corect Tribunalul a concluzionat ca din interpretarea coroborata a acestor texte rezulta cu evidenta ca existenta unei abateri, ori a unor cheltuieli angajate cu incalcarea legislatiei europene, presupune implicit prejudicierea bugetului UE.
Or, in cauza, recurentul-reclamanta, cu ocazia incheierii contractului de finantare, a acceptat finantarea nerambursabila si, potrivit dispozitiilor art. 9 alin 25, s-a obligat la respectarea prevederilor nationale in privinta achizitiilor publice.
Prin incalcarea acestei obligatii, incalcare constatata cu ocazia analizei primei critici din recurs, recurentul-reclamant in calitate de beneficiar al contractului de finantare s-a expus aplicarii art. 14 din contractul de finantare, privind constatarea neregulilor si aplicarea sanctiunilor in acord cu dispozitiile OUG nr. 66/2011.
Prejudiciul care a luat nastere in bugetul Uniunii consta in suma platita recurentului pentru cheltuieli efectuate fara respectarea legislatiei in materia achizitiilor publice, fiind vorba asadar despre plata unei sume necuvenite.
In sensul in care nu este necesara dovedirea existentei prejudiciului, in cazul constatarii unor nereguli la utilizarea fondurilor UE, s-a pronuntat si CJUE in cauza C-199/03 in care a retinut ca �inclusiv abaterile care nu au un impact financiar specific pot aduce prejudicii serioase intereselor financiare ale Uniunii, pentru acest motiv fiind justificata aplicarea unor corectii pe seama Comisiei� (par.31).
Pe cale de consecinta, Curtea va retine ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca abaterea constand in nerespectarea, de catre recurentul-reclamant, a legislatiei interne cu privire la procedura achizitiilor publice derulata in executarea unui contract de finantare, este de natura, prin ea insasi, sa produca un prejudiciu bugetului Uniunii, care nu trebuie dovedit.
3. Critica referitoare la gresita calificare, de catre instanta de fond, a naturii termenului de 60 de zile, prevazut de art. 21 alin 26 din OUG nr. 66/2011 pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor.
Curtea va retine ca potrivit textului indicat, �procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare se emite in termen de 60 de zile de la data comunicarii documentelor de constatare emise de Autoritatea de Audit, conform regulamentului prevazut la art. 24�.
In speta, se invoca faptul ca termenul pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare a fost depasit, astfel ca, fiind vorba despre un termen de decadere, in opinia recurentului, orice act administrativ intocmit in afara acestuia este lovit de nulitate.
Curtea va retine ca decaderea reprezinta termenul stabilit de lege sau de parti, in limitele caruia trebuie exercitat un drept subiectiv sau trebuie savarsit un act unilateral.
Astfel, potrivit art. 2545 alin 1 Cod civil �prin lege sau prin vointa partilor se pot stabili termene de decadere pentru exercitarea unui drept sau savarsirea unor acte unilaterale�, iar alin (2) dispune ca � neexercitarea dreptului subiectiv inauntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar in cazul actelor unilaterale, impiedicarea, in conditiile legii, a savarsirii lor�
Curtea va mai avea in vedere si dispozitiile art. 2547 Cod civil, potrivit carora �daca din lege sau din conventia partilor nu rezulta in mod neindoielnic ca un anumit termen este de decadere, sunt aplicabile regulile de la prescriptie�.
Asadar, trebuie sa se faca distinctie intre situatiile in care prin lege sau prin actul juridic al partilor se instituie un termen si se prevede ca depasirea termenului atrage decaderea, in acest caz fiind vorba despre o decadere expresa si situatiile in care prin lege (sau vointa partilor) s-a instituit un termen pentru exercitarea dreptului si nu s-a prevazut ca nerespectarea lui atrage pierderea dreptului subiectiv sau impiedicarea efectuarii unui act unilateral.
In acest caz, termenul trebuie calificat ca fiind termen de prescriptie extinctiva, iar nu de decadere.
In speta, se observa ca, in privinta termenului de 60 de zile mentionat in cuprinsul art. 21 pct. 26 din OUG nr. 66/2011, nu s-a prevazut sanctiunea aplicabila pentru depasirea/nerespectarea acestuia.
Pe cale de consecinta, potrivit regulii generale stabilita de Codul civil, acest termen ar putea fi apreciat drept termen de prescriptie extinctiva, in lipsa unei dispozitii contrare din norma speciala.
In cazul constatarii si alicarii corectiilor insa, potrivit OUG nr. 66/2011, exista o norma speciala contrara, cu privire la termenul de prescriptie extinctiva, mai exact art. 45 alin 1 din acest act normativ, care prevede un termen de prescriptie de 5 ani.
Asadar, termenul de 60 de zile stabilit pentru intocmirea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor nu este termen de prescriptie extinctiva.
Avand in vedere aceste aspecte, coroborate cu aceea ca intocmirea actului cu depasirea termenului de 60 de zile nu vatama in nici un fel pe recurentul reclamant, acesta fiind obligat a se supune verificarilor cu consecinta stabilirii corectiilor in termenul general de 5 ani prevazut de art. 45 din OUG nr. 66/2011, Curtea va concluziona ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca art. 21 pct. 26 se refera la un termen de recomandare, iar nu la un termen de decadere, depasirea sa putand conduce, cel mult la aplicarea unei sanctiuni disciplinare persoanelor vinovate.
In concluzie, Curtea va constata ca si aceasta ultima critica adusa de recurentul-reclamant hotararii instantei de fond este nefondata, urmand a fi inlaturata, depasirea termenului de 60 de zile prevazut de art. 21 alin 26 din OUG nr. 66/2011 nefiind de natura a constitui motiv de nelegalitate a actelor administrative contestate.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca �daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. �art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016