Arest la domiciliu. Analiza din perspectiva art. 5 paragraf 3 lit. c din Conventie
(Sentinta penala nr. 764/C/CP din data de 20.07.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)Liberare provizorie (Arest la domiciliu. Analiza din perspectiva art. 5 paragraf 3 lit. c din Conventie).
Analiza arestului la domiciliu din perspectiva art. 2 Protocol 4 al CEDO si nu al art. 5 paragraf 3 lit. c din Conventie este gresita, insa aceasta eroare poate fi indreptata in calea de atac.
Natura juridica a arestului la domiciliu este cea de masura preventiva privativa de libertate, astfel cum s-a retinut in decizia nr. 361/2015 a CCR: ”din perspectiva naturii/substantei, duratei, efectelor, modalitatii de executare si a intensitatii, atat masura arestului preventiv, cat si masura preventiva a arestului la domiciliu privesc o interferenta majora in dreptul la libertate individuala a persoanei.
Asa fiind, atat persoanele aflate in arest preventiv, cat si cele aflate in arest la domiciliu se afla intr-o forma de privare de libertate, de vreme ce, spre deosebire de controlul judiciar sau controlul judiciar pe cautiune, unde se poate impune interdictia de a parasi tara sau o anumita localitate, ce reprezinta o restrangere a exercitiului la libera circulatie, atat in cazul arestului la domiciliu, cat si in cazul arestului preventiv inculpatul este obligat, pe durata luarii masurilor, sa se afle intr-un loc anume desemnat.
De asemenea, in sustinerea caracterului de masura privativa de libertate a arestului la domiciliu, Curtea a retinut alte doua argumente de natura normativa.
Astfel, cat priveste conditiile de luare a masurii arestului la domiciliu, art.218 din Codul de procedura penala face trimitere la art. 223 din acelasi cod care reglementeaza conditiile si cazurile de aplicare a masurii arestarii preventive si, totodata, reglementeaza expres faptul ca aceasta masura poate fi dispusa de catre un judecator (judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si instanta de judecata), iar nu de catre procuror, asa incat Curtea a retinut ca si din aceasta perspectiva cele doua masuri preventive au un regim juridic similar.
De altfel, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 6 noiembrie 1980, pronuntata in Cauza Guzzardi impotriva Italiei, (paragrafele 93 si 95), potrivit careia privarea de libertate poate imbraca diverse forme, nu intotdeauna asemanatoare cu inchisoarea, acestea fiind necesar a fi evaluate nu din perspectiva formei, ci a continutului, cum ar fi obligatia de a sta intr-un spatiu limitat, izolarea de societate si de familie, incetarea indeplinirii indatoririlor oficiale, imposibilitatea contactului liber cu diferite categorii de persoane.”
(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA A II-A PENALA, Incheierea Nr. 764/C/CP din 20.07.2015, Dosar nr. 10080/3/2015/a7)
Prin incheierea din camera de consiliu din data de 07.07.2015, Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala, in baza art. 207 alin.2 C.pr.pen. in referire la art.235 alin.4-6 C.pr.pen. constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului P.T. si, in baza art.207 alin.6 C.pr.pen. a mentinut masura arestarii preventive fata de inculpat pentru o perioada de inca 30 zile.
In baza art. 207 alin.2 C.pr.pen. in referire la art.235 alin.4-6 C.pr.pen. a constatat legalitatea si temeinicia luarii masurii arestului la domiciliu impotriva inculpatilor V.V., V.Ghe.S.C. si, in baza art.207 alin.6 C.pr.pen. a mentinut masura preventiva a arestului la domiciliu fata de inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C. pentru o perioada de inca 30 zile.
In baza art. 208 alin.5 NCPP asa cum a fost completat prin OUG nr.82/2014, in referire la art. 207 alin. 3-5 NCPP si art. 211 alin.2 C. proc. pen., raportat la art. 214 C. proc. pen., a constatat legalitatea si temeinicia luarii masurii controlului judiciar fata de inculpata P.E.E., mentinand masura controlului judiciar fata de inculpata pe o perioada de timp nu mai mare de 60 de zile.
In baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Judecatorul fondului a constatat ca prin rechizitoriul nr.606/D/P/2014 din data de 18.03.2015 Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv a inculpatului P.T. - cercetat pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, prev si ped de art. 289 alin. 1 din C.p. cu referire la art.6 si 7 alin. 1 lit. a din legea nr. 78/2000 cu aplic art. 5 din C.p., corespondent art. 254 alin. 1 si 2 din vechiul C.p. rap la art. 6 si 7 alin. 2 din Legea nr.78/2000 anterior modificarii prin legea nr.255/2013; abuz in serviciul cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata prev de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap la art. 297 alin. 1 din C.p. cu ref la art. 390 din C.p. cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. (doua elemente materiale in legatura cu procedura de initiere/derulare a contractului de asociere nr.1029/22.02.2008, respectiv a prelungirii contractului) cu aplic art. 5 din C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p., sub masura preventiva a arestului la domiciliu a inculpatilor V.V. – cercetat pentru savarsirea infractiunilor de dare de mita prev si ped de art. 290 alin. 1 din C.p. cu aplic art. 6 din legea nr. 78/2000 si art. 5 din C.p. corespondent in art. 255 vechiul C.p. cu aplic art. 6 si 7 alin. 2 din legea nr. 78/2000 in vigoare la data comiterii faptei; spalare de bani ped si prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din legea nr. 656/2002; complicitate la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata prev si ped de art. 48 din C.p. rap la art. 13/2 din legea nr. 78/2000 cu ref la art.297 alin. 1 si art. 309 din C.p. cu aplic art. 5 din C.p. cu aplic art. 38 alin. 1 din C.p., V.Ghe. – cercetat pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata, prev si ped de art. 48 din C.p. rap la art. 13/2 din legea nr. 78/2000 rap la art. 297 alin. 1 din C.p. cu ref la art. 309 din C.p. cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. cu aplic art. 5 din C.p. (doua acte materiale: unul in contextul atribuirii contractului de asociere in participatiune prezentat la punctul III iar cel de al doilea in contextul semnarii proceselor verbale de verificare a documentatiei privind plata subventiei prezentat la punctul IV) si S.C. – cercetat pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata, prev si ped de art. 48 din C.p. rap la art. 13/2 din legea nr. 78/2000 rap la art. 297 alin. 1 din C.p. cu ref la art. 309 din C.p. cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. cu aplic art. 5 din C.p. (doua acte materiale: unul in contextul atribuirii contractului de asociere in participatiune prezentat la punctul III iar cel de al doilea in contextul semnarii proceselor verbale de verificare a documentatiei privind plata subventiei, prezentat la punctul IV) si sub masura preventiva a controlului judiciar a inculpatei P.E.E.– cercetata pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la infractiunea de luare de mita, prev si ped de art. 48 din C.p. rap la art. 289 alin. 1 din C.p. cu referire la art.6 si 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplic art. 5 din C.p., corespondent art. 26 vechiul C.p. rap la art. 254 alin. 1 si 2 din vechiul C.p. rap la art. 6 si 7 alin. 2 din legea nr. 78/2000 anterior modificarii prin legea nr.255/2013; spalare de bani prev si ped de art. 29 alin. 1 lit. b din legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p.
In fapt, in esenta, in sarcina inculpatilor s-au retinut urmatoarele:
1. in ceea ce il priveste pe inculpatul P.T. s-a retinut ca:
- in calitate de primar al mun. P. si in exercitarea atributiilor de serviciu (de indeplinire/neindeplinire/urgentarea indeplinirii unui act, respectiv indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri), a pretins, si a primit in data de 18.02.2008 prin intermediul inculpatei P.E.E. (fiica sa) si pentru aceasta, un apartament in mun. Bucuresti – Ansamblul R.Q.P., in valoare de 130.900 euro (echivalentul a 475.812,18 lei) in schimbul favorizarii asocierii Sc. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa in procedura de atribuire a contractului de asociere in participatiune nr.1029/22.02.2008, respectiv acordarii efective, executarii si ulterior prelungirii acestuia;
- in calitate de primar al mun. Pitesti, si conducator al serviciilor publice locale, in coniventa cu inculpatii C.I., N.E., V.V., S.C. si V.Ghe. si-a exercitat cu rea credinta atributiile ce ii reveneau in legatura cu incheierea, derularea si prelungirea contractului de achizitie publica de asociere in participatiune nr. 1029/22.02.2008 si a efectuat urmatoarele:
1. a initiat procedura de asociere a SC. P. 2000 Sa cu un operator privat contrar disp art. 8 lit. g si h din legea nr. 51/2003 si contrar cererilor formulate in repetate randuri de consiliul de administratie al societatii si fara a tine cont de concluziile studiului de fezabilitate aprobat prin HCL 75/07.03.2007 incalcand disp art. 5 alin. 3 lit. a din statul Sc P. 2000 Sa art. 61 alin.5, art.63 alin 1 lit. c, d alin. 4 lit. c, alin. 5 lit. c din Legea nr. 215/2001;
2. a impus membrilor consiliului de administratie al Sc. P. 2000 Sa sa includa in caietul de sarcini conditii restrictive pentru a limita participarea operatorilor privati la licitatie, incalcand disp art. 61 alin. 2, art. 63 alin. 1 lit. d, art.5 lit. c din legea nr. 215/2001, a initiat proiectul de hotarare privind avizarea asocierii in participatiune invocand concluziile studiului de fezabilitate intocmit de Universitatea Pitesti, in care se mentionau solutii contrare celor sustinute de el, cu scopul vadit de a induce in eroare membrii consiliului local;
3. a modificat documentatia de achizitie (fisa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat cu sprijinul nemijlocit al inculpatilor C.I. si N.E., cu scopul de a atribui contractul de asociere in participatiune societatilor CNCD Sa/Sc. G.U. Sa si a aprobat raportul final al procedurii nr.54923/04.10.2007;
- in calitate de conducator al serviciilor publice locale, nu a pus in aplicare disp art. 16 alin. 2 din contractul de asociere in participatiune potrivit carora era obligat sa reduca cota de participatie la beneficii si pierderi a asocierii Sc.CNCD Sa/SC. Girexum Universal Sa si prevederile art. 45 alin. 6 din legea nr. 215/2001 neinitiind proiectul de hotarare pentru a desfiinta contractul de asociere in participatiune ca urmare a faptului ca asocierea anterior amintita nu detinea mijloacele de transport cu titlu de proprietar, incalcand dispozitiile art. 63 alin. 1 lit. d art. 5 lit. c si d;
- a ordonat platile privind incasarea subventiei de asociere SC.CNCD Sa/SC.G.U. Sa in conditiile in care cunostea ca aceste societati nu detineau autobuzele in proprietate, incalcand dispozitiile art. 63 alin. 1 lit. c, alin. 4 lit. a din legea nr. 215/2002(a semnat 70 de astfel de ordine de plata);
- a initiat si prelungit contractul de asociere in participatiune, invocand in mod nelegal existenta unei stari de urgenta, creand aparenta unei astfel de imprejurari, incalcand, in mod intentionat, disp art. 22 alin. 5, art.34 alin. 6 din legea nr. 51/2006, in conditiile in care fusese instiintat cu privire la imposibilitatea prelungirii acestui contract, pe de o parte si pe de alta parte, cunostea ca asocierea Sc.CNCD Sa/SC. G.U. Sa nu detinea autobuzele in proprietate, incalcand disp art. 63 alin. 1 lit. d, alin. 5 lit. c din legea nr. 215/2000; modalitate in care a cauzat Primariei Mun. P. un prejudiciu in suma de 28.556.450,65 lei si un folos neconvenit Sc.G.U. Sa in suma de 33.501.557 lei respectiv 45.421.984 lei Sc. CNCD Sa.
2. in ceea ce o priveste pe inculpata P.E.E. s-a retinut ca: la sprijinit pe inculpatul P:T. sa primeasca un imobil, apartament in mun. Bucuresti, cu titlu de mita, a semnat, la data de 26.11.2007 antecontractul de vanzare – cumparare la data de 18.02.2008 contractul de vanzare - cumparare nr. 448 cu Sc. C.R.E. SRL si ulterior de a accepta emiterea de catre Sc. C.R.E. SRL a facturii fiscale nr. 457/26.11.2007, in valoare de 110.000 lei chitanta nr.7194720/26.11.2007 in suma de 110.000 lei, respectiv, factura nr.163/15.02.2008, in valoare de 457.812 si a chitantei nr.7194733/15.02.2008 in suma de 365.112,18 lei, fara a remite sumele de bani societatii anterior amintite, fiind in fapt beneficiara apartamentului situat in mun. Bucuresti, str.Fabricii, nr.47, bl.K21, ap.1, sector 6;
- a disimulat primirea de catre inculpatul P.T., tatal sau, a unui apartament cu titlu de mita si pentru a crea aparenta ca respectivul imobil a intrat in mod ilegal in proprietatea ei, la data de 26.11.2007 a semnat antecontractul 231,iar la data de 18.02.2008 a semnat contractul de vanzare cumparare nr. 448 cu Sc. C.R.E.e SRL si ulterior acceptand eliberarea, semnarea facturilor nr. 457/26.11.2007, si nr.163/15.02.2008, si a chitantelor nr. 7194720/26.11.2007 in suma de 110.000lei si nr.7194733/15.02.2008 in suma de 365.112,18 lei, emise de Sc. C.R.E. Srl, fara a remite sumele de bani societatii anterior amintite.
3. in ceea ce il priveste pe inculpatul V.V. s-a retinut ca: in calitate de administrator si actionar Sc. C.R.E., la data de 18.02.2008 a remis inculpatului P.T., un apartament situat in mun. Bucuresti, pentru a influenta comisia de evaluare a ofertelor in sensul desemnarii ca si castigatoare a asocierii Sc. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa, in contextul licitatiei organizate de Primaria Mun. P., si pentru atribuirea contractului de asociere in participatiune nr.1029/22.02.2008, acestor societati si ulterior atribuirii contractului in perioada executarii acestuia pentru a nu desfiinta contractul potrivit art. 16 alin. 2 din contract (in conditiile in care inculpatul V.V., avea calitatea de actionar in cadrul Sc. CNCD Sa, de garant/fidejusor prin societatea Sc. C. Sa unde de asemenea, era actionar la contractele de leasing financiar incheiate de Sc. CNCD Sa cu SC. E.L. IFN,) iar in perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, l-a imprumutat pe inculpatul S.C. cu suma de 1.778.700 lei din care a platit o parte din mijloacele de transport achizitionate;
- la data de 18.02.2008 in contextul in care a remis inculpatului P.T., apartamentul situat in mun. Bucuresti, in scopul mentionat mai sus, in calitate de persoana cu putere de decizie, in cadrul Sc. C.R.E. Srl – a creat aparenta ca bunul anterior amintit a fost platit si ca nu reprezinta un folos nejustificat, sens in care a acceptat incheierea unui antecontract de vanzare – cumparare, a unui contract de vanzare – cumparare si eliberarea de facturi, chitante fiscale si dispozitii de plata, pentru inculpata P.E.E., in care sa se mentioneze in mod nereal ca societatea a incasat integral contravaloarea.
- in calitate de actionar in cadrul Sc. CNCD Sa societate careia alaturi de Sc. G.U. Srl, i-a fost atribuit contractul de asociere in participatiune, fiind beneficiar direct al acestui contract, in conditiile in care asocierea, potrivit caietului de sarcini, trebuia sa detina mijloacele de transport in proprietate, a garantat contracte de leasing financiar incheiate de Sc. E.L. IFN cu Sc. CNCD Sa facand posibila folosirea mijloacelor de transport in cadrul asocierii si de a imprumuta pe inculpatul S.C. cu suma de 1.778,700 lei pentru a achita o parte din autobuzele cumparate modalitate in care a sprijinit activitatea infractionala a inculpatilor S.C. si V.Ghe. in mod direct si activitatea infractionala a inculpatului P.T. in mod mijlocit, avand drept consecinta incasarea in mod nelegala subventiei de catre asocierea Sc. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa,cauzand Consiliului Local al Mun. P. un prejudiciu in suma de 28.556.450, 65 lei.
4. in ceea ce il priveste pe inculpatul V.Ghe. s-a retinut ca: in calitate de reprezentant al Sc. G. Sa in intelegere cu inculpatul P.T., primar al mun. P. in mod interesat si in folosul societatii, in intelegere cu inculpatul P.T. a initiat procedura de asociere a Sc. P. 2000 Sa cu un operator privat, a participat la licitatia organizata de Primaria mun. P., in vederea atribuirii contractului de asociere in participatiune nr. 1029/22.02.2008 si in intelegere cu inculpatul P.T. a prezentat contractul de vanzare cumparare nr.5/24.05.2007 pentru a face dovada ca asocierea detine un numar de 80 de autobuze cu titlu de proprietate, in realitate fiind vorba de o promisiune de vanzare – cumparare, inscris ce a fost folosit in cadrul procedurii de selectie a ofertelor de inculpatul C.I., pentru a argumenta si sustine dispozitiile primite de la inculpatul P.T. respectiv ca asocierea SC. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa detine cele 80 de mijloace de transport in proprietate;
- in coniventa cu inculpatul P.T. alaturi de inculpatul S.C., incepand cu data de 22.02.2008 si pana in luna septembrie 2014, a inaintat documente justificative pentru plata subventiei, a semnat 70 de adrese de inaintare catre Primaria mun. Pitesti pentru a incasa subventia si a semnat 70 de procese verbale de validare si verificare a subventiei in baza carora inculpatul P.T. in calitate de ordonator principal de credite a dispus efectuarea platilor catre asocierea SC. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa modalitate in care a sprijinit activitatea infractionala a inculpatului P.T. a obtinut un folos necuvenit de 33.501.557 lei si au prejudiciat Consiliul Local al Mun. P. cu suma de 28.556.450,65 lei iar pentru societatea pe care o reprezinta a obtinut un folos in suma de 32.755.820,15 lei (doua acte materiale).
5. in ceea ce il priveste pe inculpatul S.C. s-a retinut ca: in calitate de reprezentant al Sc. CNCD Sa in mod interesat si in folosul societatii, in intelegere cu inculpatul P.T., primar al mun. Pitesti, a initiat procedura de asociere a Sc. P. 2000 Sa cu un operator privat a participat la licitatia organizata de Primaria Mun. P., in vederea atribuirii contractului de asociere in participatiune nr.1029/22.02.2008, si tot in intelegere cu inculpatul P.T. a prezentat contractul de vanzare cumparare nr.5/24.05.2007, pentru a face dovada ca asocierea detine un numar de 80 de autobuze cu titlu de proprietate, in realitate fiind vorba de o promisiune de vanzare cumparare inscris ce a fost folosit in cadrul procedurii de selectie a ofertelor de inculpatul C.I., pentru a argumenta si sustine dispozitiile primite de la inculpatul P.T. respectiv ca asocierea SC. CNCD Sa/Sc. G.U. Srl detine cele 80 de mijloace de transport in proprietate;
- in coniventa cu inculpatul P.T., alaturi de inculpatul V.Ghe. incepand cu data de 22.02.2008 si pana in lua septembrie 2014, a inaintat documente justificative pentru plata subventiei, a semnat 70 de adrese de inaintare catre Primaria mun. P. pentru a incasa subventia si a semnat 70 de procese verbale de validare si verificare a subventiei in baza carora inculpatul P.T. in calitate de ordonator principal de credite a dispus efectuarea platilor catre asocierea SC. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa modalitate in care a sprijinit activitatea infractionala a inculpatului P.T. a obtinut un folos necuvenit in suma de 45.421.984 lei si au prejudiciat Consiliul Local al Mun. P. cu suma de 28.556.450,65 lei iar pentru societatea pe care o reprezinta a obtinut un folos in suma de 45.421.984 lei (doua acte materiale).
La data de 06.11.2014, prin ordonanta nr.606/P/2014 in temeiul disp art.202, art. 203 alin. 1 si 4, art. 209, alin. 1,3,10 si 11 din C.p.p. si art. 108 din legea nr. 254/2013, s-a dispus fata de inculpatii P.T., P.E.E., V.V., masura retinerii pe o durata de 24 de ore.
Totodata, prin ordonanta cu acelasi numar din data de 07.11.2014 fata de V.Ghe. a fost dispusa masura retinerii pe o durata de 24 de ore.
La data de 07.11.2014, Tribunalul Bucuresti prin incheierea pronuntata in dosarul nr. 38747/3/2014 a admis propunerea formulata de DNA dispunand in baza art. 226 C.p.p., rap la art. 223 alin. 1 lit. b si alin. 2 din C.p.p. a dispus arestarea preventiva a inculpatilor P.T., V.V., S.C. si V.Ghe. pe o perioada de 30 de zile; in baza art. 227 alin. 2 din C.p.p. si art. 202 alin. 1 lit. b din C.p.p s-a dispus luarea masurii preventive a controlului judiciar fata de inculpatii P.F.S. si P.E.E..
La data de 19.11.2014, Curtea de Apel Bucuresti prin incheierea nr.850/CO/2014, dispusa in dosarul nr.38747/3/2014, a admis contestatiile inculpatilor si a dispus fata de inculpatii P.T., V.V., S.C. si V.Ghe. luarea masurii arestului la domiciliu pe o durata de 30 de zile, cu incepere de la data punerii in libertate dispunandu-se mai multe obligatii, fata de inculpata P.E.E. s-a dispus ca in cadrul masurii controlului judiciar sa nu depaseasca limitele frontierelor Romaniei decat cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati.
La data de 09.12.2014, DNA a solicitat motivat Tribunalului Bucuresti, inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura arestarii preventive pe o perioada de 30 de zile privind pe inculpatii P.T. si S.C. in temeiul disp art. 242 alin. 3 din C.p.p. rap la art. 202 alin 1 si art. 221 alin. 11 din C.p.
Prin incheierea din data de 12.12.2014 dispusa in dosarul nr. 42810/2/2014, Tribunalul Bucuresti a admis in parte cererea de inlocuire a masurii arestului la domiciliu cu masura arestarii preventive pe o durata de 30 de zile in ceea ce il priveste pe inculpatul P.T..
Cu privire la verificarea legalitatii si temeiniciei masurilor preventive luate fata de inculpatii P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C., judecatorul de camera preliminara s-a raportat in primul rand la existenta probelor in baza carora s-a dispus luarea masurilor preventive, si a retinut urmatoarele:
Analizand probele administrate in dosarul de urmarire penala, prin prisma existentei sau nu a probelor avute in vedere de judecatorul de drepturi si libertati la luarea masurilor preventive pentru fiecare dintre inculpati, judecatorul de camera preliminara a apreciat ca fiind indeplinita cerinta prevazuta de art. 223 Cod proc.pen. referitoare la existenta probelor privind savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala, avandu-se in vedere in acest sens: sesizarea organelor de urmarire penala, denuntul numitului C.T., declaratii inculpati, declaratiile celorlalti coinculpati din cauza, Hotararea nr. 76 a Consiliului Local Pitesti, decizie avizare documentatie pentru desemnarea operatorului economic in vederea asocierii in participatiune cu SC P. 2000 SA, adresele si comunicarile SC P.SA Pitesti, ale partilor responsabile civilmente SC CNCD SA Pitesti, SC G.U.SA Pitesti cu privire la documentatia depusa pentru desemnarea operatorului economic privat in vederea asocierii in participatiune, raportul Consiliului Local Pitesti al procedurii de desemnare a operatorului economic in vederea asocierii in participatiune cu SC P. 2000 SRL, contestatiile formulate de SC A.T. SRL si SC A.T. SRL impotriva procedurilor de desemnare, documentatia ofertelor depuse de aceste societatea, procesele-verbale ale comisiei de solutionare a contestatiilor, raportul Camerei de Conturi Arges efectuat la SC P. SA, declaratii martori, rapoarte de constatare tehnico-stiintifice, contracte de leasing financiar, procese verbale de perchezitie domiciliara si la sediile Primariei Pitesti respectiv ale societarilor comerciale, documente si inscrisuri ridicate cu aceasta ocazie, note de constatare ale Garzii Financiare Arges, rapoarte de control ale ANRMAP, contract de asociere in participatiune incheiat intre SC P. 2000 SA si asocierea CNCD SA-SC G.U. SA, dispozitii primar, copii procese verbale ale sedintelor Consiliului Local P. in perioada 30.01.2007-19.12.2013, procese verbale ale comisiei juridice din cadrul PMP in perioada 28.02.2014-22.09.2014, 04.03.2014-04.08.2014, acte contabile privind subventiile de transport aferente anilor 2008-2014, extrase de cont, ordine de plata, propuneri de angajare de cheltuieli, angajament bugetar individual/global, procese-verbale de verificare a documentatiei la decontul de subventie pentru activitatea de transport public de persoane,prin curse regulate, extrase de cont ale SC C.R.E. SRL si ale inculpatei P.E.E., copii dispozitii de plata si chitante, deconturi pentru operatii in participatie lunile martie 2008-31.12.2014 ale asocierii SC P. SA/ SC CNCD SA/G.U. SA Pitesti, retinand ca materialul probator administrat confera date suficiente din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C. au savarsit faptele pentru care au fost trimisi in judecata si, pana la acest moment, nu a existat si nu exista o cauza care impiedica exercitarea actiunii penale.
De asemenea, Judecatorul de camera preliminara a constatat faptul ca a subzistat la momentul luarii masurilor preventive si cerinta minimului pedepsei cerute de lege, infractiunile pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului P.T., arestul la domiciliu a inculpatilor V.V., V.Ghe. si S.C. si controlul judiciar a inculpatei P.E.E. fiind sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
Cat priveste conditia instituita de art 223 alin. 2 teza finala din Noul Cod de Procedura Penala, evaluarea gravitatii faptelor presupus a fi fost savarsite de catre inculpatii P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C., ce deriva din modalitatea si circumstantele de comitere (in calitate de primar al Municipiului Pitesti, respectiv de reprezentanti ai SC CNCD SA P., Sc G.U. SA P. si SC C. SA Pitesti, prin primirea prin intermediul inculpatei P.E., respectiv prin oferirea unui apartament situat in Municipiul Bucuresti, in vederea atribuirii contractului de asociere in participatiune nr. 1029/22.02.2008, a acordarii efective, executarii si prelungirii acestui contract, iar ulterior prin incheierea unui antecontract de vanzare cumparare, emiterea de facturi, chitante si dispozitii de plata din care sa reiasa ca s-a platit integral pretul apartamentului, prin prezentarea in cadrul licitatiei a unor documente fata de care exista o prezumtie rezonabila ca nu puteau face dovada existentei unui numar de 80 de autobuze in proprietatea SC G.U. Sa P., respectiv sa justifice plata subventiei catre SC CNCD SA si SC G.U. Sa,) a condus la formarea convingerii judecatorului de drepturi si libertati, ca privarea de libertate a inculpatului P.T. sub forma arestului preventiv ca urmare a revocarii masurii arestului la domiciliu pentru nerespectarea conditiilor, si restrangerea libertatii de miscare sub forma arestului la domiciliu fata de inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C. este atat proportionala cu acuzatiile aduse, cat si necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, in respectarea dispozitiilor art.202 Cod de procedura penala.
In ceea ce o priveste pe inculpata P.E.E., evaluarea gravitatii faptei presupus a fi fost savarsita de catre aceasta ce deriva, de asemenea, din modul de savarsire a creat convingerea ca instituirea masurii controlului judiciar, avand in vedere si starea sa de sanatate aceasta fiind insarcinata, este oportuna si asigura cerintele instituite de art. 202 NCPP.
Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca se impune mentinerea masurilor preventive fata de inculpatii P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C., in conditiile in care temeiurile care au determinat luarea acestor masuri se mentin si nu au aparut imprejurari noi care sa duca la incetare.
In continuare, judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului a retinut ca existenta pericolului poate rezulta, intre altele si din insusi pericolul social al infractiunilor presupus a fi fost savarsite, de reactia publica la comiterea unor astfel de infractiuni, coroborate cu circumstantele personale ale fiecarui inculpat referitoare la anturajul si mediul din care acestia provin, care desi nu este un mediu cunoscut ca unul cu potential infractional, totusi fara garantiile unei limitari ale libertatii de miscare, poate duce la perturbarea probelor sau la influentarea depozitiilor unor martori.
In ceea ce priveste „alte imprejurari privitoare la persoana inculpatului”, avute in vedere de art.223 al.2 C.p.p., Judecatorul de camera preliminara a constatat ca gradul de pericol social al infractiunilor deduse judecatii este unul grav, demonstrat prin limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, iar sanatatea si varsta fiecarui inculpat nu sunt puse in pericol si nu reprezinta un impediment la mentinerea masurii preventive.
Desi inculpatul P.T. a depus la dosar acte medicale, Judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului a apreciat ca, in lipsa unui raport de expertiza medico legala din care sa rezulte, fara dubii, imposibilitatea privarii de libertate, acestea nu pot produce in acest moment efecte juridice.
Judecatorul de camera preliminara a reamintit ca la fiecare termen la care s-au pus in discutie masurile preventive s-a insistat asupra oportunitatii efectuarii in ceea ce il priveste pe inculpatul P.T. a unui raport de expertiza din care sa rezulte clar situatia medicala a inculpatului, si de fiecare data apararea acestuia a apreciat ca nu este cazul.
Totodata, Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca sustinerile inculpatului P.T. atat personal cat si prin aparator ales, coroborate cu inscrisurile aflate la dosarul personal al inculpatului atasat cauzei, si din care rezulta ca acesta, a ocupat o functie de prestigiu in cadrul societatii fiind primar al Mun. P. timp de 20 de ani, cu o activitate practica si stiintifica laborioasa si esentiala atat pe plan profesional, social cat si universitar, provine si are o familie organizata cu un nivel moral si social de exceptie, o pregatire profesionala de asemenea de exceptie, nu prezinta relevanta juridica la acest moment procesual, ci, in eventualitatea in care se va stabili, la finalizarea cercetarii judecatoresti, vinovatia sa, vor fi avute in vedere de instanta la momentul aplicarii pedepsei, putand constitui unul dintre criteriile de individualizare judiciara a pedepsei prevazute de art. 72 C.p. acestea nefiind de natura a justifica aprecierea rezonabila in sensul ca s-ar impune o schimbare a masurii preventive, mai ales ca in ceea ce il priveste pe inculpatul P.T. existand cu atat mai mult pretentia ca acea conduita anterioara de pana la arestarea sa preventiva sa fi fost una ireprosabila si la distanta de orice suspiciune cu privire la implicarea in orice fel de activitati infractionale.
De asemenea, Judecatorul de camera preliminara a opinat ca circumstantele personale invederate de fiecare dintre inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., constand in aceea ca au avut si vor avea in continuare o conduita corespunzatoare atat in societate cat si in raporturile cu instanta de judecata, se considera nevinovati, nu sunt cunoscuti cu antecedente penale, au familii in intretinere, ca au un loc de munca si desfasoara in continuare activitati producatoare de venituri licite, de asemenea nu prezinta relevanta juridica la acest moment procesual, ci, in eventualitatea in care se va stabili, la finalizarea cercetarii judecatoresti, vinovatia lor, vor putea fi avute in vedere de instanta la momentul aplicarii pedepsei, putand constitui unul dintre criteriile de individualizare judiciara a pedepsei.
Judecatorul de camera preliminara a apreciat, ca, datorita riscului aplicarii unei pedepse grave, este posibil ca aflati in stare de libertate, inculpatii P.T., V.V., V,Ghe. si S.C. sa se sustraga de la judecata, impiedicand astfel nu numai aflarea adevarului, dar si buna desfasurare a procesului penal.
De asemenea, avand in vedere complexitatea cauzei si necesitatea verificarii a numeroase aspecte pentru aflarea adevarului si stabilirea contributiei efective a fiecarui inculpat la savarsirea faptelor, Judecatorul de camera preliminara din cadrul tribunalului a apreciat ca este necesara mentinerea starii de arest a inculpatului P.T., respectiv arestul la domiciliu pentru inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., respectiv al controlului judiciar relativ la inculpata P.E.E. si pentru a se asigura prezenta acestora fizica la organele judiciare, ori de cate ori este nevoie, asigurandu-li-se, astfel, posibilitatea de a da explicatii si lamuriri care sa duca la o accelerare a procesului penal.
Totodata, in ceea ce priveste sustinerile apararii in sensul rezonabilitatii masurilor preventive prin trecerea timpului, Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca perioada scursa de la data luarii masurilor preventive si pana in prezent, circa 8 luni nu a depasit un termen rezonabil care sa justifice prin ea insasi punerea in liberate a inculpatilor P.T., V.V., V.Ghe. si S.C., respectiv revocarea masurii controlului judiciar relativ la inculpata P.E.E., asa cum acesta apare din interpretarea CEDO, si nici nu a atins limita maxima prevazuta de lege pentru mentinerea masurilor preventive a unei persoane in timpul judecatii in prima instanta, asa cum apare reglementata in art. 222 (asa cum acest text de lege a fost modificat prin OUG 24/2015 pentru modificarea Legii nr.135/2010) si art. 239 NCPP, raportat la natura si gravitatea faptelor retinute, complexitatea cauzei, numarul mare de persoane implicate in activitatea infractionala.
In ceea ce ii priveste pe inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., judecatorul de camera preliminara a retinut ca intr-adevar CEDO a aratat in cauza Fodes si Foldesna Hajlik contra Ungariei din 31.10.2010 ca mentinerea in mod automat a masurii restrictive cu privire la libertatea de miscare pe o durata indelungata poate fi disproportionata fata de scopurile urmarite, aducand atingere drepturilor persoanelor.
In acelasi sens si in baza aceluiasi argument s-a pronuntat CEDO si in cauza Antonenkov s.a. contra Ucrainei din 22.11.2005, nefiind constatate incalcate prevederile art. 2 parag. 2 al Protocolului nr. 4, in sensul lipsei proportionalitatii intre interesul general al desfasurarii procedurilor si interesul personal al reclamantului de a se bucura de libertate de miscare.
Insa, Judecatorul de camera preliminara a retinut ca fata de inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., au fost luate masuri preventive cu un caracter mediu privind restrangerea libertatii, iar complexitatea cauzei (numarul persoanelor cercetate penal, amploarea materialului probator necesar solutionarii cauzei, problemele de drept ale spetei, numarul martorilor, etc) justifica termenul rezonabil al masurilor preventive.
Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca respectarea de catre inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., a masurilor preventive si a obligatiilor stabilite in sarcina lor este o dovada de normalitate si de respect al legii penale si procesual penale ce prevede astfel de masuri, dar si o dovada a conduitei inculpatilor pe toata perioada masurii preventive, insa nu poate constitui un argument in sensul inlaturarii sau inlocuirii acestei masuri.
Totodata, a apreciat ca sustinerea inculpatului V.V. prin aparator ales privind jurisprudenta CEDO exemplificata prin cauza Tarau contra Romaniei cu referire la „momentul de inactivitate al procedurii, procedura de camera preliminara durand de 4 luni de zile astfel incat ar trebui evitata o stereotipie in motivarea mentinerii masurii preventive a arestului la domiciliu, a apreciat judecatorul de camera preliminara ca nu poate fi primita intrucat apararea nu a invocat nici un element de noutate care sa conduca la o schimbare a imprejurarilor concrete ale cauzei si care sa nu fi fost cunoscuta judecatorului de drepturi si libertati care a dispus masura preventiva cu exceptia trecerii timpului care este in opinia judecatorului de camera preliminara un element singular si insuficient pentru a conduce la o eventuala inlaturare a masurii preventive a controlului judiciar.
Cu privire la apararile invocate de catre inculpatul V.Ghe. referitor la complexitatea cauze, durata cercetarilor si retinerea starii de pericol pentru ordinea publica, judecatorul de camera preliminara a constatat faptul ca efectuarea unei urmariri penale reprezinta un fenomen dinamic ce presupune efectuarea a numeroase acte de urmarire penala in timp, cercetari care pot conduce in final sau chiar pe parcursul urmarii penale procurorul la concluzia ca se impune formularea unor propuneri de luarea a masurilor preventive, chiar daca urmarirea penala s-a desfasurat pe o perioada considerabila, in speta de fata fiind formulate astfel de propuneri iar judecatorul de drepturi si libertati a dispus luarea masurilor preventive apreciind ca sunt intrunite toate conditiile prevazute de lege.
Totodata, judecatorul de camera preliminara a apreciat ca procedura de camera preliminara nu este o procedura statica si nici marcata de inactivitate, asa cum s-a sustinut de catre inculpatii V.C. si V.Ghe., ci aceasta a presupus o serie de masuri procesuale cum ar fi: formularea de cereri si exceptii, comunicarea acestora, primirea raspunsului de la parchet intr-un anumit termen, indeplinirea procedurii cu partea responsabila civilmente Sc. CNCD prin administrator judiciar provizoriu, precum si asigurarea apararii pentru toate partile in cauza, ceea ce presupune si in acest caz o dinamica a procedurilor, astfel incat a apreciat ca nu pot fi invocate astfel de argumente pentru dispunerea unei eventuale revocari a masurilor preventive dispuse fata de inculpati.
De asemenea, judecatorul de camera preliminara a constatat faptul ca masurile preventive cum este cea arestului la domiciliu sau cea a controlului judiciar in ceea ce ii priveste pe inculpatii Va V.V., V.Ghe., S.C. si P.E.E. nu au produs o incalcare a drepturilor acestora si o limitare exagerata a libertatii de miscare in conditiile in care acestor inculpati ori de cate ori au formulat cereri perfect motivate avand ca obiect starea lor de sanatate sau alte probleme cu impact major asupra familiei, a dreptului la munca, sau orice alte situatii asemanatoare, le-au fost admise atat de catre judecatorul de drepturi si libertati, cat si de catre judecatorul de camera preliminara (de la Tribunalul Bucuresti sau Curtea de Apel) cu mentiunea imprejurari ca nici reprezentantul ministerului public nu a inteles sa formuleze contestatie in aceste situatii, manifestandu-se astfel o deplina si totala intelegere din partea autoritatilor judiciare fata de problemele invederate. Insa, toate argumentele invocate de inculpati sub acest aspect nu au putut conduce la o revocare sau inlocuire a masurilor preventive, cercetarea judecatoreasca propriu zisa nu a inceput fiind astfel necesara prezenta fizica a inculpatilor in fata judecatorului.
Constatand, asadar, ca masurile preventive a inculpatilor P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C., au fost dispuse in conditiile cerute de lege, ca nu exista cauze care sa impiedice tragerea la raspundere penala, sunt proportionale cu gravitatea presupuselor fapte savarsite, fata de toate circumstantele reale ale faptelor si personale ale fiecarui inculpat, Judecatorul de camera preliminara a apreciat, ca cel putin in momentul actual, nu este suficienta pentru realizarea unei bune desfasurari a procesului penal revocarea sau luarea unei alte masuri preventive mai usoare, in speta controlul judiciar sau arestul la domiciliu fata de inculpatul P.T., respectiv controlul judiciar fata de inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., obligatiile ce ar fi impuse neasigurand garantiile necesare impiedicarii inculpatilor de a se sustrage de la urmarire si judecata, sau de la a savarsi noi fapte penale.
Asadar, in procesul analizarii comparate al interesului particular al inculpatilor de a fi judecati liberi de orice masura preventiva, cu interesul de ansamblu al societatii de a fi aparate drepturile cetatenilor, Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca trebuie acordat intaietate interesului general, in vederea garantarii unui climat de securitate si incredere atat in persoanele fizice cat si in autoritatile statului, care trebuie sa defineasca in mod real si efectiv, iar nu doar principial si iluzoriu, orice societate democratica al carei fundament in constituie garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, la cel mai inalt nivel, acesta constituind de altfel preambulul tuturor Conventiilor si Pactelor internationale relative la drepturile omului.
In ceea ce priveste apararea formulata in sensul necesitatii inlocuirii masurii arestului preventiv cu masura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, astfel cum a fost solicitat de inculpatul P.T., verificand atitudinea procesuala a inculpatului P.T. de la momentul arestarii si pana la momentul formularii acestei cererii de inlocuire, judecatorul de camera preliminara a constatat ca acesta a avut o atitudine constanta de nerecunoastere a faptei.
In plus, judecatorul de camera preliminara a reamintit ca la momentul solutionarii de catre judecatorul de drepturi si libertati a propunerii de arestare preventiva, impotriva inculpatului s-a instituit masura arestului la domiciliu, ulterior aceasta fiind revocata ca urmare a constatarii de catre judecator a inculcarii obligatiilor ce ii reveneau, astfel incat a apreciat ca inculpatul nu mai prezinta garantiile morale ca inca o data pus in libertate sub forma arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, va respecta obligatiile care i-ar incumba.
Fata de toate aceste circumstante reale ale faptelor si personale ale inculpatului Judecatorul de camera preliminara a apreciat, ca, cel putin in momentul actual, nu este suficienta pentru realizarea unei bune desfasurari a procesului penal inlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura preventiva mai usoara, in speta controlul judiciar (in cazul inculpatilor V.V., V.Ghe. si S.C.,) sau a controlului judiciar/arestul la domiciliu (in cazul inculpatului P.T.), obligatiile ce ar fi impuse in cazul admiterii cererii neasigurand garantiile necesare impiedicarii inculpatului de a se sustrage de la urmarire si judecata.
A apreciat ca, in lipsa unei definitii legale, „buna desfasurare a procesului penal” nu trebuie inteleasa intr-un sens restrans, ca referindu-se doar la asigurarea prezentei inculpatului la procesul penal, impiedicarea de a se sustrage de la executarea pedepsei, impiedicarea zadarnicirii adevarului etc. (deoarece aceste notiuni sunt prevazute distinct in art.202 alin.1 C.pr.pen.). Aceasta sintagma are o acceptiune mai larga, ce inglobeaza toate celelalte notiuni, si care cuprinde si alte elemente intrinseci sau extrinseci procesului penal (cum ar fi de exemplu, ordinea publica sau o stare de tensiune in randul colectivitatii). A mai apreciat ca trebuie avute in vedere gravitatea faptei, pericolul concret pentru ordinea publica demonstrat prin probe, impactul social al faptei retinute in sarcina inculpatului, limitele de pedeapsa, durata arestului si persoana inculpatului. Or, toate aceste elemente au fost analizate si au determinat concluzia ca masura preventive stabilite in sarcina inculpatilor in cauza sunt suficiente pentru inlaturarea pericolului concret pentru ordinea publica.
Judecatorul de camera preliminara a mai precizat, relativ la apararile formulate, in sensul necesitatii revocarii masurilor preventive formulate de catre inculpatii P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C., ca, potrivit dispozitiilor art. 242 alin. 1 C.pr.pen., masura preventiva se revoca, din oficiu sau la cerere, in cazul in care au incetat temeiurile care au determinat-o ori au aparut imprejurari noi din care rezulta neegalitatea masurii, si constata, fara a mai relua consideratiile, mai sus expuse, ca temeiurile avute in vedere la momentul arestarii preventive subzista, si in cauza nu au aparat imprejurari noi din care sa rezulte ca masura dispusa ar fi lovita de o nulitate absoluta.
Sub acest din urma aspect, Judecatorul de camera preliminara a constatat ca, de la momentul luarii masurii preventive si pana la momentul solutionarii cererilor de revocare a acestei masuri nu au fost identificate cauze care sa impiedice exercitarea actiunii penale, si nici nu au intervenit alte imprejurari necunoscute de judecatorul de drepturi si libertati la momentul dispunerii masurilor preventive, din care sa rezulte o nelegalitate
S-a constatat ca de la momentul arestarii lor si pana in prezent, inculpatilor le-au fost respectate drepturile la un proces echitabil atat cu privire la compunerea completurilor de judecata care au dispus si ulterior au prelungit succesiv masura preventiva, a fost respectata competenta materiala si personala a instantelor de judecata, nepublicitatea sedintei de judecata.
De asemenea, Judecatorul de camera preliminara a mai constatat ca la fiecare termen de judecata in care s-a discutat masurile preventive a inculpatilor, acestia au fost prezenti, fiind intotdeauna asistati de un aparator ales, si, de fiecare data, la sedintele de judecata a participat si un reprezentant al Ministerului Public.
Impotriva acestei incheieri au formulat contestatii, in termen legal, inculpatii P.E.E., P.T., V.V., V.Ghe. si S.C., care, prin aparatorii lor, au aratat urmatoarele:
Contestatorul-inculpat P.T., prin aparatorul sau, criticat incheierea instantei de fond pentru faptul ca motivarea, care ar trebui sa se regaseasca in raport de prevederile art. 403 alin. 1 lit. c Cod procedura penala, lipseste cu desavarsire, aratand ca aceasta este identica cu incheierile din 20 aprilie, 14 mai, 11 iunie, iar in cuprinsul ei nu se regasesc argumentele perpetuarii masurii arestului preventiv, elementele care dovedesc pericolul concret pentru ordinea publica.
Totodata, inculpatul a criticat faptul ca instanta de fond, atunci cand a apreciat ca exista temerea ca, aflat in libertate, inculpatul ar putea zadarnici aflarea adevarului, nu a tinut cont de imprejurarea ca urmarirea penala este finalizata si probatoriul pe deplin securizat, dar simpla temere nu poate justifica perpetuarea oricarei masuri preventive. Inculpatul a solicitat a se tine cont de faptul ca se afla de aproximativ 9 luni in arest preventiv, fiind incalcat un termen rezonabil al detentiei preventive (cauza Belchev contra Bulgariei).
In ceea ce priveste pericolul pentru ordinea publica, inculpatul a apreciat ca incheierea atacata este netemeinica, intrucat nu s-a facut nicio dovada concreta ca lasarea sa in libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publica, precizand in acest sens, ca in actuala etapa procesuala, dupa aproximativ 9 luni de zile de la data arestarii preventive si in conditiile in care instanta de judecata a fost sesizata cu dosarul privind presupusele fapte savarsite de el, nu mai subzista temeiurile avute in vedere la luarea masurii preventive, dupa cum , nu au aparut temeiuri noi care sa justifice o astfel de masura.
Scopul procesului penal poate fi realizat si prin luarea masurii controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, intrucat materialul probator a fost administrat in totalitate, fiind sesizata instanta de judecata, astfel ca exista certitudinea ca el nu mai poate influenta in nici un fel cursul normal al procesului.
Contestatorul-inculpat S.C., prin aparatorul sau, a aratat ca nu mai subzista temeiurile avute in vedere la momentul luarii, prelungirii si mentinerii masurii preventive si a apreciat ca instanta de fond, in motivarea sa, a preluat in totalitate motivarea de la termenele anterioare cand, in fapt, ar fi trebuit sa faca o noua analiza si sa constate de ce la acest moment nu se impune schimbarea acestei masuri preventive. Inculpatul a invocat faptul ca masura preventiva a incetat de drept la momentul neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 222 Cod procedura penala, prin prisma nelimitarii in timp a acestei masuri, a nespecificarii unei durate maxime la care sa se poata raporta un judecator. A apreciat ca motivarea instantei de fond, conform careia arestul la domiciliu este o masura blanda, care nu aduce o ingerinta majora in drepturile si libertatile inculpatului, este contrara Constitutiei Romaniei, Conventiei europene a drepturilor omului si considerentelor Curtii Constitutionale.
Totodata, inculpatul a precizat ca se afla in arest preventiv de 9 luni de zile, astfel ca s-a atins acea durata maxim rezonabila a arestului la domiciliu, a unei masuri privative de libertate.
In ce priveste temerea ca el ar putea influenta buna desfasurare a procesului penal, inculpatul a apreciat ca aceasta nu se sustine, intrucat tot probatoriul se afla deja la dosar, care este instrumentat de mai bine de 6 ani de Directia Nationala Anticoruptie, iar probatoriul, situatia de fapt si acuzatiile ce i-au fost aduse nu s-au schimbat de la momentul demararii procedurilor judiciare si pana in prezent, astfel ca masura preventiva nu este justificata decat prin invocarea dispozitiilor art. 223 alin. 2 Cod procedura penala.
Inculpatul a mai invederat ca a suferit doua interventii chirurgicale in decurs de 6 luni si ca are programare la medic in data de 22 iulie 2015, intrucat, in urma acestor interventii, se impune efectuarea unor investigatii medicale si a unui tratament.
Pentru aceste considerente, inculpatul a solicitat admiterea contestatiei, sa se constate ca incheierea este netemeinica sub aspectul motivarii avute in vedere de judecator si incetarii de drept a masurii preventive.
Contestatorului-inculpat V.V., prin aparatorul sau, a criticat incheierea pronuntata de instanta de fond intrucat cuprinde formulari generice, neindividualizate pentru fiecare inculpat si cu specificul cauzei.
Referitor la incheierea atacata, a apreciat ca exista dubii cu privire la legalitatea acesteia, deoarece masura arestului la domiciliu in acest moment este dispusa in raport de art. 223 alin. 2 Cod procedura penala, iar in motivare s-au facut afirmatii intr-o modalitate pur teoretica, pur abstracta.
A mai criticat faptul ca, in motivarea sa, judecatorul de camera preliminara a invocat motivele prevazute de art.223 alin.1 lit.a, b si d Cod procedura penala, dar, in drept, nu s-au avut in vedere decat art. 223 alin. 2 Cod procedura penala, astfel ca aceasta modalitate de argumentare nu poate fi primita la acest moment fara a extinde si in drept motivarea respectiva si nu arata decat o incercare de acoperire a lipsei argumentelor intemeiate pe art. 223 alin. 2 Cod procedura penala.
De asemenea, inculpatul a aratat ca motivarea incheierii atacate este, la acest moment, este identica cu cele anterioare din procedura de camera preliminara, ceea ce contravine dispozitiilor legale ale C.E.D.O.
A precizat ca, vizavi de standardul Curtii europene si al Conventiei europene pentru arestul la domiciliu, s-a invocat in incheierea atacata standardul art. 2 din Protocolul nr. 4 aditional, dar in cauza este aplicabil art.5 care implica un standard mai ridicat.
Prezenta cauza se afla in stadiul actual de aproximativ 4 luni, din motive procedurale, situatie care, insa, nu-i poate fi imputata inculpatului sau organelor judiciare, situatie fata de care jurisprudenta CEDO prevede ca trebuie luate in considerare masuri preventive mai usoare deoarece pe masura ce timpul trece standardele concrete trebuie sa fie inaltate.
A apreciat ca in mod gresit judecatorul de camera preliminara, analizand cauza Tarau contra Romaniei, a reprosat apararii faptul ca nu a reusit sa invoce aspecte de noutate care sa conduca la concluzia ca nu mai subzista masura preventiva a arestului la domiciliu, intrucat nu apararea este datoare sa invoce aspecte de noutate ci, dimpotriva, CEDO afirma ca simpla curgere a timpului functioneaza in sensul admiterii sustinerilor apararii.
Totodata, inculpatul a apreciat ca in mod gresit a concluzionat judecatorul fondului ca circumstantele sale personale, care-i sunt favorabile, vor fi avute in considerare la momentul pronuntarii unei hotarari la individualizarea judiciara a pedepsei, aratand ca o astfel de apreciere vine in contradictie cu dispozitiile art. 223 alin. 2 Cod procedura penala la care se raporteaza si arestul la domiciliu. A apreciat ca circumstantele personale sunt un criteriu esential, fundamental in aprecierea asupra unei masuri preventive.
De asemenea, inculpatul a criticat faptul ca judecatorul de camera preliminara nu a aratat nici un moment de ce o masura preventiva mai usoara nu ar fi suficienta desi este o obligatie ce rezulta din jurisprudenta Curtii europene.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 4251 raportat la art. 205 si 207 Cod procedura penala, inculpatul a solicitat admiterea contestatiei, desfiintarea incheierii atacate si, in principal, rejudecand, sa se constate ca nu mai subzista temeiurile pentru care a fost dispusa masura arestului la domiciliu si revocarea acesteia.
Contestatorul-inculpat V.Ghe., prin aparatorul sau, a apreciat ca judecatorul fondului, sustinand in motivarea sa ca exista probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii ar fi savarsit faptele pentru care au fost trimisi in judecata, ca riscul aplicarii unor pedepse mari pentru faptele retinute in sarcina inculpatilor ar justifica mentinerea masurii arestului la domiciliu si ca este necesara mentinerea arestului la domiciliu intrucat ar exista riscul tulburarii ordinii publice prin revocarea masurii preventive, a luat deja hotararea de condamnare in mintea sa.
In ce priveste pericolul pentru ordinea publica, inculpatul a apreciat ca lasarea sa in libertate prin revocarea arestului la domiciliu nu ar prezenta pericol pentru ordinea publica, in conditiile in care de aproximativ 3 luni, de 3 ori pe saptamana se prezinta la societatea Girexim si isi desfasoara activitatea in mod normal, timp in care el nu a determinat o reactie de ostilitate din partea societatii.
Inculpatul a mai criticat faptul ca, desi in prezentul dosar sunt trimisi in judecata 13 inculpati, cei mai multi pentru aceleasi infractiuni, si instanta a apreciat ca exista riscul ca acestia sa se sustraga, intrucat se pot aplica pedepse mari, totusi, singurii impotriva carora au existat si exista aceste masuri preventive sunt cei prezenti.
Inculpatul a solicitat sa se tina seama si de gradul inalt de integrare sociala si profesionala a sa, de faptul ca nu are antecedente penale, desfasoara o activitate utila, are cateva mii de angajati in subordine, societatile sale sunt platitoare importante la bugetul judetului Arges.
Fata de aceste considerente, inculpatul a solicitat admiterea contestatiei, desfiintarea incheierii si revocarea masurii preventive care, in opinia sa, nu se mai justifica.
La termenul din 20.07.2015, contestatoarea inculpata P.E.E., prezenta personal si asistata de aparator ales, a declarat ca isi retrage contestatia formulata.
Examinand actele dosarului si incheierea contestata prin prisma criticilor formulate, in conformitate cu dispozitiile art.4251 si art.205 C.pr.pen., judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii constata urmatoarele:
Potrivit art. 207 alin. (6) si (4) C. proc. pen., judecatorul verifica din oficiu, periodic, daca subzista temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau mentinerea masurii preventive.
In prezenta cauza, analizand actele dosarului, judecatorul constata ca probele administrate pana in prezent releva o suspiciune rezonabila de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca inculpatii sa fi savarsit faptele pentru care au fost trimisi in judecata, in acceptiunea art. 202 alin. 1 din C.proc.pen, dupa cum rezulta din urmatoarele probe: procesul-verbal de sedinta al C.A. al S.C. P. 2000 S.A., din care rezulta ca a fost inaintat consiliului local planul de afaceri vizand modernizarea societatii si dezacordul membrilor CA cu privire la asocierea societatii cu un operator privat, declaratiile membrilor Consiliului de Administratie si alti invitati audiati in calitate de martori, planul de afaceri intocmit de specialisti din cadrul SC P. 2000 S.A. in cursul anului 2006, strategia de dezvoltare durabila a serviciului de transport public local de calatori din municipiul Pitesti intocmita de specialisti din cadrul SC P. 2000 S.A. la sfarsitul anului 2006, procesul-verbal de sedinta din data de 07.02.2007, studiul de fezabilitate intocmit de Universitatea Pitesti, documentatia de desemnare a operatorului privat inaintata de SC P. 2000 S.A. la data de 25.05.2007 catre Consiliul Local, declaratia martorului C-Th.D., declaratiile martorei T-.M.A.M., informarile nr. 51857/06.08.2008 si 67074/21.10.2008, intocmite de numita T.M.A.M., declaratia martorei I.L., declaratia suspectului C.I., declaratia suspectei B.E., director economic in cadrul SC P. S.A., declaratia suspectului N.E., declaratia martorului C.Ghe., declaratiile martorilor P.R.V., Z.G., Z.N., B.I,.R., A.T., F.S.C., M.Ghe., T.M., raport de constatare tehnico-stiintifica din data de 24.10.2014, raport de constatare intocmit de specialisti din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie din data de 05.02.201, contractul de vanzare-cumparare incheiat la Biroul Notarial D., declaratia martorului B.M.C., declaratia inculpatei P.E.E., declaratia inculpatului V.V., declaratiile inculpatului Barbu Florin Serban, din data de 25.11.2014 si 05.03.2015.
Inculpatii au invocat ca intreaga procedura de achizitie publica s-a desfasurat cu respectarea dispozitiilor legale, insa in cauza sunt indicii ca inculpatii au actionat concertat pentru ca procedura sa conduca la un singur rezultat posibil, prin fraudarea normelor legale. Verificarea laturii subiective a infractiunilor ca si lamurirea tuturor imprejurarilor de savarsire vor fi realizate integral pe parcursul cercetarii judecatoresti, la acest moment existand probe suficiente pentru mentinerea masurii preventive, pentru care este cerut un nivel probator inferior celui necesar a conduce instanta la concluzia dovedirii acuzatiei dincolo de orice indoiala rezonabila, impus pentru pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, astfel cum impun dispoz. art. 103 alin. 3 Cpp. Aceasta interpretare este in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului: in hotararile Brogan c. Marii Britanii si Murray c. Marii Britanii, Curtea a aratat ca art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritatile sa dispuna de probe suficiente pentru a formula acuzatii inca din momentul arestarii. Rolul acestei masuri trebuie sa fie acela de a permite clarificarea, sau, dimpotriva, inlaturarea suspiciunilor. Faptele care suscita banuieli nu au acelasi nivel de certitudine cu cele care permit inculparea si, cu atat mai putin, cu cele care permit condamnarea.
Totodata, cu privire la inculpatul P.T., judecatorul apreciaza ca masura preventiva este proportionala cu gravitatea acuzatiei, infractiunile se numara printre cele expres prevazute de lege (infractiuni de coruptie) si privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, apreciat in raport de natura si gravitatea infractiunilor imputate, de modalitatea concreta in care se presupune ca faptele au fost comise, prin acte repetate de executare, de imprejurarea ca desi in virtutea atributiilor de serviciu inculpatul era chemat sa aplice si sa respecte dispozitiile legii, totusi acesta a ales sa pretinda avantaje materiale tocmai pentru a nesocoti indatoririle ce-i reveneau conform dispozitiilor legale in vigoare, promovand astfel un interes personal pentru a obtine in mod ilicit foloase patrimoniale, afectand grav imaginea institutiei pe care fusese ales sa o reprezinte in calitate de primar, dar si de rezonanta sociala negativa a faptului ca persoanele asupra carora planeaza acuzatia comiterii unor infractiuni de aceasta natura si in aceasta modalitate sunt cercetate in stare de libertate, ceea ce atrage o afectare a echilibrului social firesc, o stare de indignare, de dezaprobare publica, putand lasa impresia tolerarii de catre autoritati a activitatilor infractionale, elemente ce, coroborate, contureaza ideea ca privarea de libertate a inculpatului este necesara pentru inlaturarea unui pericol concret pentru ordinea publica.
Apreciem, de asemenea, ca se impune mentinerea privarii de libertate pentru buna desfasurare a procesului penal, in vederea asigurarii participarii inculpatului la desfasurarea procesului penal, pentru a preveni influentarea declaratiilor coinculpatilor, a martorilor (marea majoritate aflati in raporturi de subordonare fata de inculpat) si pentru apararea ordinii publice. Judecatorul a avut in vedere si faptul ca masura arestului preventiv a fost luata ca urmare a faptului ca inculpatul nu a respectat conditiile masurii arestului la domiciliu, astfel incat, desi a avut posibilitatea de a dovedi ca procesul penal se poate desfasura in bune conditii si prin alegerea unei masuri mai putin grave, prin comportamentul sau a dovedit ca o alta masura nu este suficienta. In conditiile in care cercetarea judecatoreasca inca nu este inceputa, cauza aflandu-se in procedura de camera preliminara, in raport de modalitatea in care a fost savarsita infractiunea (prin acte repetate, pe o perioada mai mare de timp, in timpul si in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu), ca si de circumstantele personale (inculpatul era primar si conducator al serviciilor publice locale, chemat sa reprezinte cetatenii din unitatea administrativ-teritoriala si aplice dispozitiile legale), Curtea apreciaza ca masura alternativa nu este suficienta pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal.
Judecatorul apreciaza ca intre interesul particular al inculpatului de a fi cercetat in stare de libertate si interesul de ansamblu al societatii, de a fi aparata de activitatile cu caracter infractional desfasurate de catre unii dintre membrii sai, cel din urma trebuie sa primeasca intaietate, in vederea garantarii unui climat de securitate si incredere, atat intre persoane, cat si in raport cu autoritatile statului, care trebuie sa defineasca in mod real si efectiv, si nu doar principial si iluzoriu, orice societate democratica, al carei fundament il constituie garantarea drepturilor si libertatilor tuturor cetatenilor. Raportat la toate aceste aspecte obiective, circumstantele personale ale inculpatului, invocate de aparare, nu au o relevanta deosebita, intrucat nici gradul superior de integrare sociala, nici nivelul financiar sau prestatia profesionala, nici situatia familiala sau starea de sanatate nu au constituit factori inhibatori ai comportamentului infractional retinut de acuzare, astfel ca nu este oportuna retinerea drept argumente pertinente ale lipsei de pericol social. Aceste criterii urmeaza a fi reevaluate odata cu trecerea timpului (ce are drept consecinta diminuarea pericolului concret pentru ordinea publica pe care il prezinta lasarea in libertate) si avansarea cercetarii in cauza.
Curtea are in vedere si ca la acest moment, in prezenta cauza, inculpatul este cercetat in stare de arest (preventiv si la domiciliu) de aproximativ 9 luni si ca dupa o perioada relativ scurta de timp, judecatorul s-a orientat catre o masura privativa de libertate mai usoara. Raportat la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a afirmat in mod constant ca durata rezonabila a privarii de libertate nu poate fi analizata in abstracto, ci in fiecare caz in parte in raport de particularitatile cauzei. Astfel, s-a aratat ca la mentinerea masurii pribvative de libertate trebuie analizata persistenta motivelor care justifica privarea de libertate a inculpatului, apreciind ca dupa o anumita perioada de timp motivele existente la luarea masurii nu mai sunt suficiente pentru a justifica continuarea masurii privative decat daca exista indicii concrete in sensul existentei unui interes public ce prevaleaza, in ciuda existentei prezumtiei de nevinovatie, regulii respectarii libertatii individuale (W c. Elvetiei, Hotararea din 26 ianuarie 1993).
Curtea constata ca in raport de circumstantele concrete ale cauzei in care sunt cercetati mai multi inculpati, pentru o pluralitate de acte de executare, de probatoriul pe care il presupune justa solutionare a cauzei, fara a se constata perioade mari de inactivitate din partea organelor judiciare, care au luat toate masurile pentru buna desfasurare a procesului penal, privarea de libertate a inculpatului nu se intinde dincolo de limite rezonabile.
Simplul fapt ca s-a finalizat urmarirea penala si au fost deja administrate probele in aceasta faza procesuala nu poate conduce automat la o punere in libertate a inculpatilor intrucat masurile preventive sunt luate pentru a asigura buna desfasurare a intregului proces penal, potrivit art. 202 alin. 1 Cpp, si nu doar a uneia dintre fazele acestuia, iar stabilirea acestui scop pentru luarea/mentinerea masurilor preventive nu trebuie interpretat ca implicand desfasurarea tuturor actelor procesuale si procedurale cu inculpatii privati de libertate. Lipsa unei implicari active a inculpatului in desfasurarea unor acte procesuale sau procedurale nu poate conduce la concluzia ca se impune punerea in libertate a acestora cata vreme desfasurarea in bune conditii a procesului penal presupune si desfasurarea unor alte acte care se pot efectua doar cu inculpatii aflati in stare de arest.
Inculpatul a invocat faptul ca incheierea prin care s-a dispus mentinerea arestarii preventive este identica cu incheierile anterioare, insa se constata ca situatia juridica si de fapt a inculpatului nu s-a modificat in intervalul de la sesizarea instantei de judecata prin rechizitoriu,
Liberare provizorie. Pedeapsa mai mare de 18 ani inchisoare. - Rezolutie nr. 10/Ic din data de 13.04.2012
Liberare provizorie - Rezolutie nr. 33/Ic din data de 26.05.2011
Respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar .Neindeplinirea cerintelor legale pretinse de art 160 ind 1 alin 2 cpp. Caracterul facultativ al liberarii provizorii – subzistenta temeiurilor care au determinat luarea masurii arestar... - Decizie nr. 29 din data de 08.02.2010
Liberarea provizorie sub control judiciar .Conditii de admisibilitate - Decizie nr. 211 din data de 18.08.2010
Respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar Neindeplinirea conditiilor legale - Decizie nr. 29 din data de 08.02.2010
Incalcarea principiului publicitatii sedintei de judecata . Judecare in camera de consiliu a cererii de liberare provizorie . Nulitatea absoluta a hotararii. - Decizie nr. 46 din data de 19.05.2010
LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIARE - ADMITERE - Sentinta penala nr. IN C H E I E R E din data de 24.05.2013
Recurs condamnat sub aspectul respingerii cererii de liberare provizorie - respins - Sentinta penala nr. 12 din data de 02.11.2009
Apel. Cererea de liberare provizorie. Indeplinirea conditiilor prevazute de lege. - Decizie nr. INCHEIERE din data de 19.08.2011
Liberare provizorie sub control judiciar. Omisiunea de a dispune asupra admisibilitatii in principiu a cererii si de a proceda la ascultarea inculpatului. Nelegalitate. - Decizie nr. 592 din data de 08.10.2009
Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Respingere. Nemotivare. - Decizie nr. 522 din data de 09.10.2008
Inculpat arestat. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar - Decizie nr. 19 din data de 06.03.2008
Liberare provizorie sub conrol judiciar- art 160 ind al 2 al1 cpp - Sentinta penala nr. 83 din data de 12.05.2010
LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIAR. NECESITATEA VERIFICARII INDEPLINIRII CONDITIILOR DE TEMEINICIE SUB TOATE ASPECTELE - Decizie nr. 543 din data de 17.09.2009
Liberare provizorie sub control judiciar. Oportunitate. - Hotarare nr. 0 din data de 04.11.2010
Ridicare control judiciar in cursul urmaririi penale - Hotarare nr. 1838/3/2010 din data de 25.01.2010
Ridicare control judiciar in cursul urmaririi penale - Sentinta penala nr. 1838/3/2010 din data de 25.01.2010
Legea nr. 571/2003, art. 140 alin. (2) lit. f), art. 141 alin. (2) lit. e) - Decizie nr. 3496 din data de 20.09.2017
Domeniu. Drept administrativ Obligare emitere act administrativ - Decizie nr. 3302 din data de 11.09.2017
Analiza arestului la domiciliu din perspectiva art. 2 Protocol 4 al CEDO si nu al art. 5 paragraf 3 lit. c din Conventie este gresita, insa aceasta eroare poate fi indreptata in calea de atac.
Natura juridica a arestului la domiciliu este cea de masura preventiva privativa de libertate, astfel cum s-a retinut in decizia nr. 361/2015 a CCR: ”din perspectiva naturii/substantei, duratei, efectelor, modalitatii de executare si a intensitatii, atat masura arestului preventiv, cat si masura preventiva a arestului la domiciliu privesc o interferenta majora in dreptul la libertate individuala a persoanei.
Asa fiind, atat persoanele aflate in arest preventiv, cat si cele aflate in arest la domiciliu se afla intr-o forma de privare de libertate, de vreme ce, spre deosebire de controlul judiciar sau controlul judiciar pe cautiune, unde se poate impune interdictia de a parasi tara sau o anumita localitate, ce reprezinta o restrangere a exercitiului la libera circulatie, atat in cazul arestului la domiciliu, cat si in cazul arestului preventiv inculpatul este obligat, pe durata luarii masurilor, sa se afle intr-un loc anume desemnat.
De asemenea, in sustinerea caracterului de masura privativa de libertate a arestului la domiciliu, Curtea a retinut alte doua argumente de natura normativa.
Astfel, cat priveste conditiile de luare a masurii arestului la domiciliu, art.218 din Codul de procedura penala face trimitere la art. 223 din acelasi cod care reglementeaza conditiile si cazurile de aplicare a masurii arestarii preventive si, totodata, reglementeaza expres faptul ca aceasta masura poate fi dispusa de catre un judecator (judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si instanta de judecata), iar nu de catre procuror, asa incat Curtea a retinut ca si din aceasta perspectiva cele doua masuri preventive au un regim juridic similar.
De altfel, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 6 noiembrie 1980, pronuntata in Cauza Guzzardi impotriva Italiei, (paragrafele 93 si 95), potrivit careia privarea de libertate poate imbraca diverse forme, nu intotdeauna asemanatoare cu inchisoarea, acestea fiind necesar a fi evaluate nu din perspectiva formei, ci a continutului, cum ar fi obligatia de a sta intr-un spatiu limitat, izolarea de societate si de familie, incetarea indeplinirii indatoririlor oficiale, imposibilitatea contactului liber cu diferite categorii de persoane.”
(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA A II-A PENALA, Incheierea Nr. 764/C/CP din 20.07.2015, Dosar nr. 10080/3/2015/a7)
Prin incheierea din camera de consiliu din data de 07.07.2015, Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala, in baza art. 207 alin.2 C.pr.pen. in referire la art.235 alin.4-6 C.pr.pen. constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului P.T. si, in baza art.207 alin.6 C.pr.pen. a mentinut masura arestarii preventive fata de inculpat pentru o perioada de inca 30 zile.
In baza art. 207 alin.2 C.pr.pen. in referire la art.235 alin.4-6 C.pr.pen. a constatat legalitatea si temeinicia luarii masurii arestului la domiciliu impotriva inculpatilor V.V., V.Ghe.S.C. si, in baza art.207 alin.6 C.pr.pen. a mentinut masura preventiva a arestului la domiciliu fata de inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C. pentru o perioada de inca 30 zile.
In baza art. 208 alin.5 NCPP asa cum a fost completat prin OUG nr.82/2014, in referire la art. 207 alin. 3-5 NCPP si art. 211 alin.2 C. proc. pen., raportat la art. 214 C. proc. pen., a constatat legalitatea si temeinicia luarii masurii controlului judiciar fata de inculpata P.E.E., mentinand masura controlului judiciar fata de inculpata pe o perioada de timp nu mai mare de 60 de zile.
In baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Judecatorul fondului a constatat ca prin rechizitoriul nr.606/D/P/2014 din data de 18.03.2015 Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv a inculpatului P.T. - cercetat pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita, prev si ped de art. 289 alin. 1 din C.p. cu referire la art.6 si 7 alin. 1 lit. a din legea nr. 78/2000 cu aplic art. 5 din C.p., corespondent art. 254 alin. 1 si 2 din vechiul C.p. rap la art. 6 si 7 alin. 2 din Legea nr.78/2000 anterior modificarii prin legea nr.255/2013; abuz in serviciul cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata prev de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap la art. 297 alin. 1 din C.p. cu ref la art. 390 din C.p. cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. (doua elemente materiale in legatura cu procedura de initiere/derulare a contractului de asociere nr.1029/22.02.2008, respectiv a prelungirii contractului) cu aplic art. 5 din C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p., sub masura preventiva a arestului la domiciliu a inculpatilor V.V. – cercetat pentru savarsirea infractiunilor de dare de mita prev si ped de art. 290 alin. 1 din C.p. cu aplic art. 6 din legea nr. 78/2000 si art. 5 din C.p. corespondent in art. 255 vechiul C.p. cu aplic art. 6 si 7 alin. 2 din legea nr. 78/2000 in vigoare la data comiterii faptei; spalare de bani ped si prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din legea nr. 656/2002; complicitate la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata prev si ped de art. 48 din C.p. rap la art. 13/2 din legea nr. 78/2000 cu ref la art.297 alin. 1 si art. 309 din C.p. cu aplic art. 5 din C.p. cu aplic art. 38 alin. 1 din C.p., V.Ghe. – cercetat pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata, prev si ped de art. 48 din C.p. rap la art. 13/2 din legea nr. 78/2000 rap la art. 297 alin. 1 din C.p. cu ref la art. 309 din C.p. cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. cu aplic art. 5 din C.p. (doua acte materiale: unul in contextul atribuirii contractului de asociere in participatiune prezentat la punctul III iar cel de al doilea in contextul semnarii proceselor verbale de verificare a documentatiei privind plata subventiei prezentat la punctul IV) si S.C. – cercetat pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata, prev si ped de art. 48 din C.p. rap la art. 13/2 din legea nr. 78/2000 rap la art. 297 alin. 1 din C.p. cu ref la art. 309 din C.p. cu aplic art. 35 alin. 1 din C.p. cu aplic art. 5 din C.p. (doua acte materiale: unul in contextul atribuirii contractului de asociere in participatiune prezentat la punctul III iar cel de al doilea in contextul semnarii proceselor verbale de verificare a documentatiei privind plata subventiei, prezentat la punctul IV) si sub masura preventiva a controlului judiciar a inculpatei P.E.E.– cercetata pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la infractiunea de luare de mita, prev si ped de art. 48 din C.p. rap la art. 289 alin. 1 din C.p. cu referire la art.6 si 7 alin. 1 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplic art. 5 din C.p., corespondent art. 26 vechiul C.p. rap la art. 254 alin. 1 si 2 din vechiul C.p. rap la art. 6 si 7 alin. 2 din legea nr. 78/2000 anterior modificarii prin legea nr.255/2013; spalare de bani prev si ped de art. 29 alin. 1 lit. b din legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 38 alin. 1 din C.p.
In fapt, in esenta, in sarcina inculpatilor s-au retinut urmatoarele:
1. in ceea ce il priveste pe inculpatul P.T. s-a retinut ca:
- in calitate de primar al mun. P. si in exercitarea atributiilor de serviciu (de indeplinire/neindeplinire/urgentarea indeplinirii unui act, respectiv indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri), a pretins, si a primit in data de 18.02.2008 prin intermediul inculpatei P.E.E. (fiica sa) si pentru aceasta, un apartament in mun. Bucuresti – Ansamblul R.Q.P., in valoare de 130.900 euro (echivalentul a 475.812,18 lei) in schimbul favorizarii asocierii Sc. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa in procedura de atribuire a contractului de asociere in participatiune nr.1029/22.02.2008, respectiv acordarii efective, executarii si ulterior prelungirii acestuia;
- in calitate de primar al mun. Pitesti, si conducator al serviciilor publice locale, in coniventa cu inculpatii C.I., N.E., V.V., S.C. si V.Ghe. si-a exercitat cu rea credinta atributiile ce ii reveneau in legatura cu incheierea, derularea si prelungirea contractului de achizitie publica de asociere in participatiune nr. 1029/22.02.2008 si a efectuat urmatoarele:
1. a initiat procedura de asociere a SC. P. 2000 Sa cu un operator privat contrar disp art. 8 lit. g si h din legea nr. 51/2003 si contrar cererilor formulate in repetate randuri de consiliul de administratie al societatii si fara a tine cont de concluziile studiului de fezabilitate aprobat prin HCL 75/07.03.2007 incalcand disp art. 5 alin. 3 lit. a din statul Sc P. 2000 Sa art. 61 alin.5, art.63 alin 1 lit. c, d alin. 4 lit. c, alin. 5 lit. c din Legea nr. 215/2001;
2. a impus membrilor consiliului de administratie al Sc. P. 2000 Sa sa includa in caietul de sarcini conditii restrictive pentru a limita participarea operatorilor privati la licitatie, incalcand disp art. 61 alin. 2, art. 63 alin. 1 lit. d, art.5 lit. c din legea nr. 215/2001, a initiat proiectul de hotarare privind avizarea asocierii in participatiune invocand concluziile studiului de fezabilitate intocmit de Universitatea Pitesti, in care se mentionau solutii contrare celor sustinute de el, cu scopul vadit de a induce in eroare membrii consiliului local;
3. a modificat documentatia de achizitie (fisa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat cu sprijinul nemijlocit al inculpatilor C.I. si N.E., cu scopul de a atribui contractul de asociere in participatiune societatilor CNCD Sa/Sc. G.U. Sa si a aprobat raportul final al procedurii nr.54923/04.10.2007;
- in calitate de conducator al serviciilor publice locale, nu a pus in aplicare disp art. 16 alin. 2 din contractul de asociere in participatiune potrivit carora era obligat sa reduca cota de participatie la beneficii si pierderi a asocierii Sc.CNCD Sa/SC. Girexum Universal Sa si prevederile art. 45 alin. 6 din legea nr. 215/2001 neinitiind proiectul de hotarare pentru a desfiinta contractul de asociere in participatiune ca urmare a faptului ca asocierea anterior amintita nu detinea mijloacele de transport cu titlu de proprietar, incalcand dispozitiile art. 63 alin. 1 lit. d art. 5 lit. c si d;
- a ordonat platile privind incasarea subventiei de asociere SC.CNCD Sa/SC.G.U. Sa in conditiile in care cunostea ca aceste societati nu detineau autobuzele in proprietate, incalcand dispozitiile art. 63 alin. 1 lit. c, alin. 4 lit. a din legea nr. 215/2002(a semnat 70 de astfel de ordine de plata);
- a initiat si prelungit contractul de asociere in participatiune, invocand in mod nelegal existenta unei stari de urgenta, creand aparenta unei astfel de imprejurari, incalcand, in mod intentionat, disp art. 22 alin. 5, art.34 alin. 6 din legea nr. 51/2006, in conditiile in care fusese instiintat cu privire la imposibilitatea prelungirii acestui contract, pe de o parte si pe de alta parte, cunostea ca asocierea Sc.CNCD Sa/SC. G.U. Sa nu detinea autobuzele in proprietate, incalcand disp art. 63 alin. 1 lit. d, alin. 5 lit. c din legea nr. 215/2000; modalitate in care a cauzat Primariei Mun. P. un prejudiciu in suma de 28.556.450,65 lei si un folos neconvenit Sc.G.U. Sa in suma de 33.501.557 lei respectiv 45.421.984 lei Sc. CNCD Sa.
2. in ceea ce o priveste pe inculpata P.E.E. s-a retinut ca: la sprijinit pe inculpatul P:T. sa primeasca un imobil, apartament in mun. Bucuresti, cu titlu de mita, a semnat, la data de 26.11.2007 antecontractul de vanzare – cumparare la data de 18.02.2008 contractul de vanzare - cumparare nr. 448 cu Sc. C.R.E. SRL si ulterior de a accepta emiterea de catre Sc. C.R.E. SRL a facturii fiscale nr. 457/26.11.2007, in valoare de 110.000 lei chitanta nr.7194720/26.11.2007 in suma de 110.000 lei, respectiv, factura nr.163/15.02.2008, in valoare de 457.812 si a chitantei nr.7194733/15.02.2008 in suma de 365.112,18 lei, fara a remite sumele de bani societatii anterior amintite, fiind in fapt beneficiara apartamentului situat in mun. Bucuresti, str.Fabricii, nr.47, bl.K21, ap.1, sector 6;
- a disimulat primirea de catre inculpatul P.T., tatal sau, a unui apartament cu titlu de mita si pentru a crea aparenta ca respectivul imobil a intrat in mod ilegal in proprietatea ei, la data de 26.11.2007 a semnat antecontractul 231,iar la data de 18.02.2008 a semnat contractul de vanzare cumparare nr. 448 cu Sc. C.R.E.e SRL si ulterior acceptand eliberarea, semnarea facturilor nr. 457/26.11.2007, si nr.163/15.02.2008, si a chitantelor nr. 7194720/26.11.2007 in suma de 110.000lei si nr.7194733/15.02.2008 in suma de 365.112,18 lei, emise de Sc. C.R.E. Srl, fara a remite sumele de bani societatii anterior amintite.
3. in ceea ce il priveste pe inculpatul V.V. s-a retinut ca: in calitate de administrator si actionar Sc. C.R.E., la data de 18.02.2008 a remis inculpatului P.T., un apartament situat in mun. Bucuresti, pentru a influenta comisia de evaluare a ofertelor in sensul desemnarii ca si castigatoare a asocierii Sc. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa, in contextul licitatiei organizate de Primaria Mun. P., si pentru atribuirea contractului de asociere in participatiune nr.1029/22.02.2008, acestor societati si ulterior atribuirii contractului in perioada executarii acestuia pentru a nu desfiinta contractul potrivit art. 16 alin. 2 din contract (in conditiile in care inculpatul V.V., avea calitatea de actionar in cadrul Sc. CNCD Sa, de garant/fidejusor prin societatea Sc. C. Sa unde de asemenea, era actionar la contractele de leasing financiar incheiate de Sc. CNCD Sa cu SC. E.L. IFN,) iar in perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, l-a imprumutat pe inculpatul S.C. cu suma de 1.778.700 lei din care a platit o parte din mijloacele de transport achizitionate;
- la data de 18.02.2008 in contextul in care a remis inculpatului P.T., apartamentul situat in mun. Bucuresti, in scopul mentionat mai sus, in calitate de persoana cu putere de decizie, in cadrul Sc. C.R.E. Srl – a creat aparenta ca bunul anterior amintit a fost platit si ca nu reprezinta un folos nejustificat, sens in care a acceptat incheierea unui antecontract de vanzare – cumparare, a unui contract de vanzare – cumparare si eliberarea de facturi, chitante fiscale si dispozitii de plata, pentru inculpata P.E.E., in care sa se mentioneze in mod nereal ca societatea a incasat integral contravaloarea.
- in calitate de actionar in cadrul Sc. CNCD Sa societate careia alaturi de Sc. G.U. Srl, i-a fost atribuit contractul de asociere in participatiune, fiind beneficiar direct al acestui contract, in conditiile in care asocierea, potrivit caietului de sarcini, trebuia sa detina mijloacele de transport in proprietate, a garantat contracte de leasing financiar incheiate de Sc. E.L. IFN cu Sc. CNCD Sa facand posibila folosirea mijloacelor de transport in cadrul asocierii si de a imprumuta pe inculpatul S.C. cu suma de 1.778,700 lei pentru a achita o parte din autobuzele cumparate modalitate in care a sprijinit activitatea infractionala a inculpatilor S.C. si V.Ghe. in mod direct si activitatea infractionala a inculpatului P.T. in mod mijlocit, avand drept consecinta incasarea in mod nelegala subventiei de catre asocierea Sc. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa,cauzand Consiliului Local al Mun. P. un prejudiciu in suma de 28.556.450, 65 lei.
4. in ceea ce il priveste pe inculpatul V.Ghe. s-a retinut ca: in calitate de reprezentant al Sc. G. Sa in intelegere cu inculpatul P.T., primar al mun. P. in mod interesat si in folosul societatii, in intelegere cu inculpatul P.T. a initiat procedura de asociere a Sc. P. 2000 Sa cu un operator privat, a participat la licitatia organizata de Primaria mun. P., in vederea atribuirii contractului de asociere in participatiune nr. 1029/22.02.2008 si in intelegere cu inculpatul P.T. a prezentat contractul de vanzare cumparare nr.5/24.05.2007 pentru a face dovada ca asocierea detine un numar de 80 de autobuze cu titlu de proprietate, in realitate fiind vorba de o promisiune de vanzare – cumparare, inscris ce a fost folosit in cadrul procedurii de selectie a ofertelor de inculpatul C.I., pentru a argumenta si sustine dispozitiile primite de la inculpatul P.T. respectiv ca asocierea SC. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa detine cele 80 de mijloace de transport in proprietate;
- in coniventa cu inculpatul P.T. alaturi de inculpatul S.C., incepand cu data de 22.02.2008 si pana in luna septembrie 2014, a inaintat documente justificative pentru plata subventiei, a semnat 70 de adrese de inaintare catre Primaria mun. Pitesti pentru a incasa subventia si a semnat 70 de procese verbale de validare si verificare a subventiei in baza carora inculpatul P.T. in calitate de ordonator principal de credite a dispus efectuarea platilor catre asocierea SC. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa modalitate in care a sprijinit activitatea infractionala a inculpatului P.T. a obtinut un folos necuvenit de 33.501.557 lei si au prejudiciat Consiliul Local al Mun. P. cu suma de 28.556.450,65 lei iar pentru societatea pe care o reprezinta a obtinut un folos in suma de 32.755.820,15 lei (doua acte materiale).
5. in ceea ce il priveste pe inculpatul S.C. s-a retinut ca: in calitate de reprezentant al Sc. CNCD Sa in mod interesat si in folosul societatii, in intelegere cu inculpatul P.T., primar al mun. Pitesti, a initiat procedura de asociere a Sc. P. 2000 Sa cu un operator privat a participat la licitatia organizata de Primaria Mun. P., in vederea atribuirii contractului de asociere in participatiune nr.1029/22.02.2008, si tot in intelegere cu inculpatul P.T. a prezentat contractul de vanzare cumparare nr.5/24.05.2007, pentru a face dovada ca asocierea detine un numar de 80 de autobuze cu titlu de proprietate, in realitate fiind vorba de o promisiune de vanzare cumparare inscris ce a fost folosit in cadrul procedurii de selectie a ofertelor de inculpatul C.I., pentru a argumenta si sustine dispozitiile primite de la inculpatul P.T. respectiv ca asocierea SC. CNCD Sa/Sc. G.U. Srl detine cele 80 de mijloace de transport in proprietate;
- in coniventa cu inculpatul P.T., alaturi de inculpatul V.Ghe. incepand cu data de 22.02.2008 si pana in lua septembrie 2014, a inaintat documente justificative pentru plata subventiei, a semnat 70 de adrese de inaintare catre Primaria mun. P. pentru a incasa subventia si a semnat 70 de procese verbale de validare si verificare a subventiei in baza carora inculpatul P.T. in calitate de ordonator principal de credite a dispus efectuarea platilor catre asocierea SC. CNCD Sa/Sc. G.U. Sa modalitate in care a sprijinit activitatea infractionala a inculpatului P.T. a obtinut un folos necuvenit in suma de 45.421.984 lei si au prejudiciat Consiliul Local al Mun. P. cu suma de 28.556.450,65 lei iar pentru societatea pe care o reprezinta a obtinut un folos in suma de 45.421.984 lei (doua acte materiale).
La data de 06.11.2014, prin ordonanta nr.606/P/2014 in temeiul disp art.202, art. 203 alin. 1 si 4, art. 209, alin. 1,3,10 si 11 din C.p.p. si art. 108 din legea nr. 254/2013, s-a dispus fata de inculpatii P.T., P.E.E., V.V., masura retinerii pe o durata de 24 de ore.
Totodata, prin ordonanta cu acelasi numar din data de 07.11.2014 fata de V.Ghe. a fost dispusa masura retinerii pe o durata de 24 de ore.
La data de 07.11.2014, Tribunalul Bucuresti prin incheierea pronuntata in dosarul nr. 38747/3/2014 a admis propunerea formulata de DNA dispunand in baza art. 226 C.p.p., rap la art. 223 alin. 1 lit. b si alin. 2 din C.p.p. a dispus arestarea preventiva a inculpatilor P.T., V.V., S.C. si V.Ghe. pe o perioada de 30 de zile; in baza art. 227 alin. 2 din C.p.p. si art. 202 alin. 1 lit. b din C.p.p s-a dispus luarea masurii preventive a controlului judiciar fata de inculpatii P.F.S. si P.E.E..
La data de 19.11.2014, Curtea de Apel Bucuresti prin incheierea nr.850/CO/2014, dispusa in dosarul nr.38747/3/2014, a admis contestatiile inculpatilor si a dispus fata de inculpatii P.T., V.V., S.C. si V.Ghe. luarea masurii arestului la domiciliu pe o durata de 30 de zile, cu incepere de la data punerii in libertate dispunandu-se mai multe obligatii, fata de inculpata P.E.E. s-a dispus ca in cadrul masurii controlului judiciar sa nu depaseasca limitele frontierelor Romaniei decat cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati.
La data de 09.12.2014, DNA a solicitat motivat Tribunalului Bucuresti, inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura arestarii preventive pe o perioada de 30 de zile privind pe inculpatii P.T. si S.C. in temeiul disp art. 242 alin. 3 din C.p.p. rap la art. 202 alin 1 si art. 221 alin. 11 din C.p.
Prin incheierea din data de 12.12.2014 dispusa in dosarul nr. 42810/2/2014, Tribunalul Bucuresti a admis in parte cererea de inlocuire a masurii arestului la domiciliu cu masura arestarii preventive pe o durata de 30 de zile in ceea ce il priveste pe inculpatul P.T..
Cu privire la verificarea legalitatii si temeiniciei masurilor preventive luate fata de inculpatii P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C., judecatorul de camera preliminara s-a raportat in primul rand la existenta probelor in baza carora s-a dispus luarea masurilor preventive, si a retinut urmatoarele:
Analizand probele administrate in dosarul de urmarire penala, prin prisma existentei sau nu a probelor avute in vedere de judecatorul de drepturi si libertati la luarea masurilor preventive pentru fiecare dintre inculpati, judecatorul de camera preliminara a apreciat ca fiind indeplinita cerinta prevazuta de art. 223 Cod proc.pen. referitoare la existenta probelor privind savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala, avandu-se in vedere in acest sens: sesizarea organelor de urmarire penala, denuntul numitului C.T., declaratii inculpati, declaratiile celorlalti coinculpati din cauza, Hotararea nr. 76 a Consiliului Local Pitesti, decizie avizare documentatie pentru desemnarea operatorului economic in vederea asocierii in participatiune cu SC P. 2000 SA, adresele si comunicarile SC P.SA Pitesti, ale partilor responsabile civilmente SC CNCD SA Pitesti, SC G.U.SA Pitesti cu privire la documentatia depusa pentru desemnarea operatorului economic privat in vederea asocierii in participatiune, raportul Consiliului Local Pitesti al procedurii de desemnare a operatorului economic in vederea asocierii in participatiune cu SC P. 2000 SRL, contestatiile formulate de SC A.T. SRL si SC A.T. SRL impotriva procedurilor de desemnare, documentatia ofertelor depuse de aceste societatea, procesele-verbale ale comisiei de solutionare a contestatiilor, raportul Camerei de Conturi Arges efectuat la SC P. SA, declaratii martori, rapoarte de constatare tehnico-stiintifice, contracte de leasing financiar, procese verbale de perchezitie domiciliara si la sediile Primariei Pitesti respectiv ale societarilor comerciale, documente si inscrisuri ridicate cu aceasta ocazie, note de constatare ale Garzii Financiare Arges, rapoarte de control ale ANRMAP, contract de asociere in participatiune incheiat intre SC P. 2000 SA si asocierea CNCD SA-SC G.U. SA, dispozitii primar, copii procese verbale ale sedintelor Consiliului Local P. in perioada 30.01.2007-19.12.2013, procese verbale ale comisiei juridice din cadrul PMP in perioada 28.02.2014-22.09.2014, 04.03.2014-04.08.2014, acte contabile privind subventiile de transport aferente anilor 2008-2014, extrase de cont, ordine de plata, propuneri de angajare de cheltuieli, angajament bugetar individual/global, procese-verbale de verificare a documentatiei la decontul de subventie pentru activitatea de transport public de persoane,prin curse regulate, extrase de cont ale SC C.R.E. SRL si ale inculpatei P.E.E., copii dispozitii de plata si chitante, deconturi pentru operatii in participatie lunile martie 2008-31.12.2014 ale asocierii SC P. SA/ SC CNCD SA/G.U. SA Pitesti, retinand ca materialul probator administrat confera date suficiente din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C. au savarsit faptele pentru care au fost trimisi in judecata si, pana la acest moment, nu a existat si nu exista o cauza care impiedica exercitarea actiunii penale.
De asemenea, Judecatorul de camera preliminara a constatat faptul ca a subzistat la momentul luarii masurilor preventive si cerinta minimului pedepsei cerute de lege, infractiunile pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului P.T., arestul la domiciliu a inculpatilor V.V., V.Ghe. si S.C. si controlul judiciar a inculpatei P.E.E. fiind sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
Cat priveste conditia instituita de art 223 alin. 2 teza finala din Noul Cod de Procedura Penala, evaluarea gravitatii faptelor presupus a fi fost savarsite de catre inculpatii P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C., ce deriva din modalitatea si circumstantele de comitere (in calitate de primar al Municipiului Pitesti, respectiv de reprezentanti ai SC CNCD SA P., Sc G.U. SA P. si SC C. SA Pitesti, prin primirea prin intermediul inculpatei P.E., respectiv prin oferirea unui apartament situat in Municipiul Bucuresti, in vederea atribuirii contractului de asociere in participatiune nr. 1029/22.02.2008, a acordarii efective, executarii si prelungirii acestui contract, iar ulterior prin incheierea unui antecontract de vanzare cumparare, emiterea de facturi, chitante si dispozitii de plata din care sa reiasa ca s-a platit integral pretul apartamentului, prin prezentarea in cadrul licitatiei a unor documente fata de care exista o prezumtie rezonabila ca nu puteau face dovada existentei unui numar de 80 de autobuze in proprietatea SC G.U. Sa P., respectiv sa justifice plata subventiei catre SC CNCD SA si SC G.U. Sa,) a condus la formarea convingerii judecatorului de drepturi si libertati, ca privarea de libertate a inculpatului P.T. sub forma arestului preventiv ca urmare a revocarii masurii arestului la domiciliu pentru nerespectarea conditiilor, si restrangerea libertatii de miscare sub forma arestului la domiciliu fata de inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C. este atat proportionala cu acuzatiile aduse, cat si necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, in respectarea dispozitiilor art.202 Cod de procedura penala.
In ceea ce o priveste pe inculpata P.E.E., evaluarea gravitatii faptei presupus a fi fost savarsita de catre aceasta ce deriva, de asemenea, din modul de savarsire a creat convingerea ca instituirea masurii controlului judiciar, avand in vedere si starea sa de sanatate aceasta fiind insarcinata, este oportuna si asigura cerintele instituite de art. 202 NCPP.
Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca se impune mentinerea masurilor preventive fata de inculpatii P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C., in conditiile in care temeiurile care au determinat luarea acestor masuri se mentin si nu au aparut imprejurari noi care sa duca la incetare.
In continuare, judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului a retinut ca existenta pericolului poate rezulta, intre altele si din insusi pericolul social al infractiunilor presupus a fi fost savarsite, de reactia publica la comiterea unor astfel de infractiuni, coroborate cu circumstantele personale ale fiecarui inculpat referitoare la anturajul si mediul din care acestia provin, care desi nu este un mediu cunoscut ca unul cu potential infractional, totusi fara garantiile unei limitari ale libertatii de miscare, poate duce la perturbarea probelor sau la influentarea depozitiilor unor martori.
In ceea ce priveste „alte imprejurari privitoare la persoana inculpatului”, avute in vedere de art.223 al.2 C.p.p., Judecatorul de camera preliminara a constatat ca gradul de pericol social al infractiunilor deduse judecatii este unul grav, demonstrat prin limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, iar sanatatea si varsta fiecarui inculpat nu sunt puse in pericol si nu reprezinta un impediment la mentinerea masurii preventive.
Desi inculpatul P.T. a depus la dosar acte medicale, Judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului a apreciat ca, in lipsa unui raport de expertiza medico legala din care sa rezulte, fara dubii, imposibilitatea privarii de libertate, acestea nu pot produce in acest moment efecte juridice.
Judecatorul de camera preliminara a reamintit ca la fiecare termen la care s-au pus in discutie masurile preventive s-a insistat asupra oportunitatii efectuarii in ceea ce il priveste pe inculpatul P.T. a unui raport de expertiza din care sa rezulte clar situatia medicala a inculpatului, si de fiecare data apararea acestuia a apreciat ca nu este cazul.
Totodata, Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca sustinerile inculpatului P.T. atat personal cat si prin aparator ales, coroborate cu inscrisurile aflate la dosarul personal al inculpatului atasat cauzei, si din care rezulta ca acesta, a ocupat o functie de prestigiu in cadrul societatii fiind primar al Mun. P. timp de 20 de ani, cu o activitate practica si stiintifica laborioasa si esentiala atat pe plan profesional, social cat si universitar, provine si are o familie organizata cu un nivel moral si social de exceptie, o pregatire profesionala de asemenea de exceptie, nu prezinta relevanta juridica la acest moment procesual, ci, in eventualitatea in care se va stabili, la finalizarea cercetarii judecatoresti, vinovatia sa, vor fi avute in vedere de instanta la momentul aplicarii pedepsei, putand constitui unul dintre criteriile de individualizare judiciara a pedepsei prevazute de art. 72 C.p. acestea nefiind de natura a justifica aprecierea rezonabila in sensul ca s-ar impune o schimbare a masurii preventive, mai ales ca in ceea ce il priveste pe inculpatul P.T. existand cu atat mai mult pretentia ca acea conduita anterioara de pana la arestarea sa preventiva sa fi fost una ireprosabila si la distanta de orice suspiciune cu privire la implicarea in orice fel de activitati infractionale.
De asemenea, Judecatorul de camera preliminara a opinat ca circumstantele personale invederate de fiecare dintre inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., constand in aceea ca au avut si vor avea in continuare o conduita corespunzatoare atat in societate cat si in raporturile cu instanta de judecata, se considera nevinovati, nu sunt cunoscuti cu antecedente penale, au familii in intretinere, ca au un loc de munca si desfasoara in continuare activitati producatoare de venituri licite, de asemenea nu prezinta relevanta juridica la acest moment procesual, ci, in eventualitatea in care se va stabili, la finalizarea cercetarii judecatoresti, vinovatia lor, vor putea fi avute in vedere de instanta la momentul aplicarii pedepsei, putand constitui unul dintre criteriile de individualizare judiciara a pedepsei.
Judecatorul de camera preliminara a apreciat, ca, datorita riscului aplicarii unei pedepse grave, este posibil ca aflati in stare de libertate, inculpatii P.T., V.V., V,Ghe. si S.C. sa se sustraga de la judecata, impiedicand astfel nu numai aflarea adevarului, dar si buna desfasurare a procesului penal.
De asemenea, avand in vedere complexitatea cauzei si necesitatea verificarii a numeroase aspecte pentru aflarea adevarului si stabilirea contributiei efective a fiecarui inculpat la savarsirea faptelor, Judecatorul de camera preliminara din cadrul tribunalului a apreciat ca este necesara mentinerea starii de arest a inculpatului P.T., respectiv arestul la domiciliu pentru inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., respectiv al controlului judiciar relativ la inculpata P.E.E. si pentru a se asigura prezenta acestora fizica la organele judiciare, ori de cate ori este nevoie, asigurandu-li-se, astfel, posibilitatea de a da explicatii si lamuriri care sa duca la o accelerare a procesului penal.
Totodata, in ceea ce priveste sustinerile apararii in sensul rezonabilitatii masurilor preventive prin trecerea timpului, Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca perioada scursa de la data luarii masurilor preventive si pana in prezent, circa 8 luni nu a depasit un termen rezonabil care sa justifice prin ea insasi punerea in liberate a inculpatilor P.T., V.V., V.Ghe. si S.C., respectiv revocarea masurii controlului judiciar relativ la inculpata P.E.E., asa cum acesta apare din interpretarea CEDO, si nici nu a atins limita maxima prevazuta de lege pentru mentinerea masurilor preventive a unei persoane in timpul judecatii in prima instanta, asa cum apare reglementata in art. 222 (asa cum acest text de lege a fost modificat prin OUG 24/2015 pentru modificarea Legii nr.135/2010) si art. 239 NCPP, raportat la natura si gravitatea faptelor retinute, complexitatea cauzei, numarul mare de persoane implicate in activitatea infractionala.
In ceea ce ii priveste pe inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., judecatorul de camera preliminara a retinut ca intr-adevar CEDO a aratat in cauza Fodes si Foldesna Hajlik contra Ungariei din 31.10.2010 ca mentinerea in mod automat a masurii restrictive cu privire la libertatea de miscare pe o durata indelungata poate fi disproportionata fata de scopurile urmarite, aducand atingere drepturilor persoanelor.
In acelasi sens si in baza aceluiasi argument s-a pronuntat CEDO si in cauza Antonenkov s.a. contra Ucrainei din 22.11.2005, nefiind constatate incalcate prevederile art. 2 parag. 2 al Protocolului nr. 4, in sensul lipsei proportionalitatii intre interesul general al desfasurarii procedurilor si interesul personal al reclamantului de a se bucura de libertate de miscare.
Insa, Judecatorul de camera preliminara a retinut ca fata de inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., au fost luate masuri preventive cu un caracter mediu privind restrangerea libertatii, iar complexitatea cauzei (numarul persoanelor cercetate penal, amploarea materialului probator necesar solutionarii cauzei, problemele de drept ale spetei, numarul martorilor, etc) justifica termenul rezonabil al masurilor preventive.
Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca respectarea de catre inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., a masurilor preventive si a obligatiilor stabilite in sarcina lor este o dovada de normalitate si de respect al legii penale si procesual penale ce prevede astfel de masuri, dar si o dovada a conduitei inculpatilor pe toata perioada masurii preventive, insa nu poate constitui un argument in sensul inlaturarii sau inlocuirii acestei masuri.
Totodata, a apreciat ca sustinerea inculpatului V.V. prin aparator ales privind jurisprudenta CEDO exemplificata prin cauza Tarau contra Romaniei cu referire la „momentul de inactivitate al procedurii, procedura de camera preliminara durand de 4 luni de zile astfel incat ar trebui evitata o stereotipie in motivarea mentinerii masurii preventive a arestului la domiciliu, a apreciat judecatorul de camera preliminara ca nu poate fi primita intrucat apararea nu a invocat nici un element de noutate care sa conduca la o schimbare a imprejurarilor concrete ale cauzei si care sa nu fi fost cunoscuta judecatorului de drepturi si libertati care a dispus masura preventiva cu exceptia trecerii timpului care este in opinia judecatorului de camera preliminara un element singular si insuficient pentru a conduce la o eventuala inlaturare a masurii preventive a controlului judiciar.
Cu privire la apararile invocate de catre inculpatul V.Ghe. referitor la complexitatea cauze, durata cercetarilor si retinerea starii de pericol pentru ordinea publica, judecatorul de camera preliminara a constatat faptul ca efectuarea unei urmariri penale reprezinta un fenomen dinamic ce presupune efectuarea a numeroase acte de urmarire penala in timp, cercetari care pot conduce in final sau chiar pe parcursul urmarii penale procurorul la concluzia ca se impune formularea unor propuneri de luarea a masurilor preventive, chiar daca urmarirea penala s-a desfasurat pe o perioada considerabila, in speta de fata fiind formulate astfel de propuneri iar judecatorul de drepturi si libertati a dispus luarea masurilor preventive apreciind ca sunt intrunite toate conditiile prevazute de lege.
Totodata, judecatorul de camera preliminara a apreciat ca procedura de camera preliminara nu este o procedura statica si nici marcata de inactivitate, asa cum s-a sustinut de catre inculpatii V.C. si V.Ghe., ci aceasta a presupus o serie de masuri procesuale cum ar fi: formularea de cereri si exceptii, comunicarea acestora, primirea raspunsului de la parchet intr-un anumit termen, indeplinirea procedurii cu partea responsabila civilmente Sc. CNCD prin administrator judiciar provizoriu, precum si asigurarea apararii pentru toate partile in cauza, ceea ce presupune si in acest caz o dinamica a procedurilor, astfel incat a apreciat ca nu pot fi invocate astfel de argumente pentru dispunerea unei eventuale revocari a masurilor preventive dispuse fata de inculpati.
De asemenea, judecatorul de camera preliminara a constatat faptul ca masurile preventive cum este cea arestului la domiciliu sau cea a controlului judiciar in ceea ce ii priveste pe inculpatii Va V.V., V.Ghe., S.C. si P.E.E. nu au produs o incalcare a drepturilor acestora si o limitare exagerata a libertatii de miscare in conditiile in care acestor inculpati ori de cate ori au formulat cereri perfect motivate avand ca obiect starea lor de sanatate sau alte probleme cu impact major asupra familiei, a dreptului la munca, sau orice alte situatii asemanatoare, le-au fost admise atat de catre judecatorul de drepturi si libertati, cat si de catre judecatorul de camera preliminara (de la Tribunalul Bucuresti sau Curtea de Apel) cu mentiunea imprejurari ca nici reprezentantul ministerului public nu a inteles sa formuleze contestatie in aceste situatii, manifestandu-se astfel o deplina si totala intelegere din partea autoritatilor judiciare fata de problemele invederate. Insa, toate argumentele invocate de inculpati sub acest aspect nu au putut conduce la o revocare sau inlocuire a masurilor preventive, cercetarea judecatoreasca propriu zisa nu a inceput fiind astfel necesara prezenta fizica a inculpatilor in fata judecatorului.
Constatand, asadar, ca masurile preventive a inculpatilor P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C., au fost dispuse in conditiile cerute de lege, ca nu exista cauze care sa impiedice tragerea la raspundere penala, sunt proportionale cu gravitatea presupuselor fapte savarsite, fata de toate circumstantele reale ale faptelor si personale ale fiecarui inculpat, Judecatorul de camera preliminara a apreciat, ca cel putin in momentul actual, nu este suficienta pentru realizarea unei bune desfasurari a procesului penal revocarea sau luarea unei alte masuri preventive mai usoare, in speta controlul judiciar sau arestul la domiciliu fata de inculpatul P.T., respectiv controlul judiciar fata de inculpatii V.V., V.Ghe. si S.C., obligatiile ce ar fi impuse neasigurand garantiile necesare impiedicarii inculpatilor de a se sustrage de la urmarire si judecata, sau de la a savarsi noi fapte penale.
Asadar, in procesul analizarii comparate al interesului particular al inculpatilor de a fi judecati liberi de orice masura preventiva, cu interesul de ansamblu al societatii de a fi aparate drepturile cetatenilor, Judecatorul de camera preliminara a apreciat ca trebuie acordat intaietate interesului general, in vederea garantarii unui climat de securitate si incredere atat in persoanele fizice cat si in autoritatile statului, care trebuie sa defineasca in mod real si efectiv, iar nu doar principial si iluzoriu, orice societate democratica al carei fundament in constituie garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, la cel mai inalt nivel, acesta constituind de altfel preambulul tuturor Conventiilor si Pactelor internationale relative la drepturile omului.
In ceea ce priveste apararea formulata in sensul necesitatii inlocuirii masurii arestului preventiv cu masura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, astfel cum a fost solicitat de inculpatul P.T., verificand atitudinea procesuala a inculpatului P.T. de la momentul arestarii si pana la momentul formularii acestei cererii de inlocuire, judecatorul de camera preliminara a constatat ca acesta a avut o atitudine constanta de nerecunoastere a faptei.
In plus, judecatorul de camera preliminara a reamintit ca la momentul solutionarii de catre judecatorul de drepturi si libertati a propunerii de arestare preventiva, impotriva inculpatului s-a instituit masura arestului la domiciliu, ulterior aceasta fiind revocata ca urmare a constatarii de catre judecator a inculcarii obligatiilor ce ii reveneau, astfel incat a apreciat ca inculpatul nu mai prezinta garantiile morale ca inca o data pus in libertate sub forma arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, va respecta obligatiile care i-ar incumba.
Fata de toate aceste circumstante reale ale faptelor si personale ale inculpatului Judecatorul de camera preliminara a apreciat, ca, cel putin in momentul actual, nu este suficienta pentru realizarea unei bune desfasurari a procesului penal inlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura preventiva mai usoara, in speta controlul judiciar (in cazul inculpatilor V.V., V.Ghe. si S.C.,) sau a controlului judiciar/arestul la domiciliu (in cazul inculpatului P.T.), obligatiile ce ar fi impuse in cazul admiterii cererii neasigurand garantiile necesare impiedicarii inculpatului de a se sustrage de la urmarire si judecata.
A apreciat ca, in lipsa unei definitii legale, „buna desfasurare a procesului penal” nu trebuie inteleasa intr-un sens restrans, ca referindu-se doar la asigurarea prezentei inculpatului la procesul penal, impiedicarea de a se sustrage de la executarea pedepsei, impiedicarea zadarnicirii adevarului etc. (deoarece aceste notiuni sunt prevazute distinct in art.202 alin.1 C.pr.pen.). Aceasta sintagma are o acceptiune mai larga, ce inglobeaza toate celelalte notiuni, si care cuprinde si alte elemente intrinseci sau extrinseci procesului penal (cum ar fi de exemplu, ordinea publica sau o stare de tensiune in randul colectivitatii). A mai apreciat ca trebuie avute in vedere gravitatea faptei, pericolul concret pentru ordinea publica demonstrat prin probe, impactul social al faptei retinute in sarcina inculpatului, limitele de pedeapsa, durata arestului si persoana inculpatului. Or, toate aceste elemente au fost analizate si au determinat concluzia ca masura preventive stabilite in sarcina inculpatilor in cauza sunt suficiente pentru inlaturarea pericolului concret pentru ordinea publica.
Judecatorul de camera preliminara a mai precizat, relativ la apararile formulate, in sensul necesitatii revocarii masurilor preventive formulate de catre inculpatii P.T., P.E.E., V.V., V.Ghe. si S.C., ca, potrivit dispozitiilor art. 242 alin. 1 C.pr.pen., masura preventiva se revoca, din oficiu sau la cerere, in cazul in care au incetat temeiurile care au determinat-o ori au aparut imprejurari noi din care rezulta neegalitatea masurii, si constata, fara a mai relua consideratiile, mai sus expuse, ca temeiurile avute in vedere la momentul arestarii preventive subzista, si in cauza nu au aparat imprejurari noi din care sa rezulte ca masura dispusa ar fi lovita de o nulitate absoluta.
Sub acest din urma aspect, Judecatorul de camera preliminara a constatat ca, de la momentul luarii masurii preventive si pana la momentul solutionarii cererilor de revocare a acestei masuri nu au fost identificate cauze care sa impiedice exercitarea actiunii penale, si nici nu au intervenit alte imprejurari necunoscute de judecatorul de drepturi si libertati la momentul dispunerii masurilor preventive, din care sa rezulte o nelegalitate
S-a constatat ca de la momentul arestarii lor si pana in prezent, inculpatilor le-au fost respectate drepturile la un proces echitabil atat cu privire la compunerea completurilor de judecata care au dispus si ulterior au prelungit succesiv masura preventiva, a fost respectata competenta materiala si personala a instantelor de judecata, nepublicitatea sedintei de judecata.
De asemenea, Judecatorul de camera preliminara a mai constatat ca la fiecare termen de judecata in care s-a discutat masurile preventive a inculpatilor, acestia au fost prezenti, fiind intotdeauna asistati de un aparator ales, si, de fiecare data, la sedintele de judecata a participat si un reprezentant al Ministerului Public.
Impotriva acestei incheieri au formulat contestatii, in termen legal, inculpatii P.E.E., P.T., V.V., V.Ghe. si S.C., care, prin aparatorii lor, au aratat urmatoarele:
Contestatorul-inculpat P.T., prin aparatorul sau, criticat incheierea instantei de fond pentru faptul ca motivarea, care ar trebui sa se regaseasca in raport de prevederile art. 403 alin. 1 lit. c Cod procedura penala, lipseste cu desavarsire, aratand ca aceasta este identica cu incheierile din 20 aprilie, 14 mai, 11 iunie, iar in cuprinsul ei nu se regasesc argumentele perpetuarii masurii arestului preventiv, elementele care dovedesc pericolul concret pentru ordinea publica.
Totodata, inculpatul a criticat faptul ca instanta de fond, atunci cand a apreciat ca exista temerea ca, aflat in libertate, inculpatul ar putea zadarnici aflarea adevarului, nu a tinut cont de imprejurarea ca urmarirea penala este finalizata si probatoriul pe deplin securizat, dar simpla temere nu poate justifica perpetuarea oricarei masuri preventive. Inculpatul a solicitat a se tine cont de faptul ca se afla de aproximativ 9 luni in arest preventiv, fiind incalcat un termen rezonabil al detentiei preventive (cauza Belchev contra Bulgariei).
In ceea ce priveste pericolul pentru ordinea publica, inculpatul a apreciat ca incheierea atacata este netemeinica, intrucat nu s-a facut nicio dovada concreta ca lasarea sa in libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publica, precizand in acest sens, ca in actuala etapa procesuala, dupa aproximativ 9 luni de zile de la data arestarii preventive si in conditiile in care instanta de judecata a fost sesizata cu dosarul privind presupusele fapte savarsite de el, nu mai subzista temeiurile avute in vedere la luarea masurii preventive, dupa cum , nu au aparut temeiuri noi care sa justifice o astfel de masura.
Scopul procesului penal poate fi realizat si prin luarea masurii controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, intrucat materialul probator a fost administrat in totalitate, fiind sesizata instanta de judecata, astfel ca exista certitudinea ca el nu mai poate influenta in nici un fel cursul normal al procesului.
Contestatorul-inculpat S.C., prin aparatorul sau, a aratat ca nu mai subzista temeiurile avute in vedere la momentul luarii, prelungirii si mentinerii masurii preventive si a apreciat ca instanta de fond, in motivarea sa, a preluat in totalitate motivarea de la termenele anterioare cand, in fapt, ar fi trebuit sa faca o noua analiza si sa constate de ce la acest moment nu se impune schimbarea acestei masuri preventive. Inculpatul a invocat faptul ca masura preventiva a incetat de drept la momentul neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 222 Cod procedura penala, prin prisma nelimitarii in timp a acestei masuri, a nespecificarii unei durate maxime la care sa se poata raporta un judecator. A apreciat ca motivarea instantei de fond, conform careia arestul la domiciliu este o masura blanda, care nu aduce o ingerinta majora in drepturile si libertatile inculpatului, este contrara Constitutiei Romaniei, Conventiei europene a drepturilor omului si considerentelor Curtii Constitutionale.
Totodata, inculpatul a precizat ca se afla in arest preventiv de 9 luni de zile, astfel ca s-a atins acea durata maxim rezonabila a arestului la domiciliu, a unei masuri privative de libertate.
In ce priveste temerea ca el ar putea influenta buna desfasurare a procesului penal, inculpatul a apreciat ca aceasta nu se sustine, intrucat tot probatoriul se afla deja la dosar, care este instrumentat de mai bine de 6 ani de Directia Nationala Anticoruptie, iar probatoriul, situatia de fapt si acuzatiile ce i-au fost aduse nu s-au schimbat de la momentul demararii procedurilor judiciare si pana in prezent, astfel ca masura preventiva nu este justificata decat prin invocarea dispozitiilor art. 223 alin. 2 Cod procedura penala.
Inculpatul a mai invederat ca a suferit doua interventii chirurgicale in decurs de 6 luni si ca are programare la medic in data de 22 iulie 2015, intrucat, in urma acestor interventii, se impune efectuarea unor investigatii medicale si a unui tratament.
Pentru aceste considerente, inculpatul a solicitat admiterea contestatiei, sa se constate ca incheierea este netemeinica sub aspectul motivarii avute in vedere de judecator si incetarii de drept a masurii preventive.
Contestatorului-inculpat V.V., prin aparatorul sau, a criticat incheierea pronuntata de instanta de fond intrucat cuprinde formulari generice, neindividualizate pentru fiecare inculpat si cu specificul cauzei.
Referitor la incheierea atacata, a apreciat ca exista dubii cu privire la legalitatea acesteia, deoarece masura arestului la domiciliu in acest moment este dispusa in raport de art. 223 alin. 2 Cod procedura penala, iar in motivare s-au facut afirmatii intr-o modalitate pur teoretica, pur abstracta.
A mai criticat faptul ca, in motivarea sa, judecatorul de camera preliminara a invocat motivele prevazute de art.223 alin.1 lit.a, b si d Cod procedura penala, dar, in drept, nu s-au avut in vedere decat art. 223 alin. 2 Cod procedura penala, astfel ca aceasta modalitate de argumentare nu poate fi primita la acest moment fara a extinde si in drept motivarea respectiva si nu arata decat o incercare de acoperire a lipsei argumentelor intemeiate pe art. 223 alin. 2 Cod procedura penala.
De asemenea, inculpatul a aratat ca motivarea incheierii atacate este, la acest moment, este identica cu cele anterioare din procedura de camera preliminara, ceea ce contravine dispozitiilor legale ale C.E.D.O.
A precizat ca, vizavi de standardul Curtii europene si al Conventiei europene pentru arestul la domiciliu, s-a invocat in incheierea atacata standardul art. 2 din Protocolul nr. 4 aditional, dar in cauza este aplicabil art.5 care implica un standard mai ridicat.
Prezenta cauza se afla in stadiul actual de aproximativ 4 luni, din motive procedurale, situatie care, insa, nu-i poate fi imputata inculpatului sau organelor judiciare, situatie fata de care jurisprudenta CEDO prevede ca trebuie luate in considerare masuri preventive mai usoare deoarece pe masura ce timpul trece standardele concrete trebuie sa fie inaltate.
A apreciat ca in mod gresit judecatorul de camera preliminara, analizand cauza Tarau contra Romaniei, a reprosat apararii faptul ca nu a reusit sa invoce aspecte de noutate care sa conduca la concluzia ca nu mai subzista masura preventiva a arestului la domiciliu, intrucat nu apararea este datoare sa invoce aspecte de noutate ci, dimpotriva, CEDO afirma ca simpla curgere a timpului functioneaza in sensul admiterii sustinerilor apararii.
Totodata, inculpatul a apreciat ca in mod gresit a concluzionat judecatorul fondului ca circumstantele sale personale, care-i sunt favorabile, vor fi avute in considerare la momentul pronuntarii unei hotarari la individualizarea judiciara a pedepsei, aratand ca o astfel de apreciere vine in contradictie cu dispozitiile art. 223 alin. 2 Cod procedura penala la care se raporteaza si arestul la domiciliu. A apreciat ca circumstantele personale sunt un criteriu esential, fundamental in aprecierea asupra unei masuri preventive.
De asemenea, inculpatul a criticat faptul ca judecatorul de camera preliminara nu a aratat nici un moment de ce o masura preventiva mai usoara nu ar fi suficienta desi este o obligatie ce rezulta din jurisprudenta Curtii europene.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 4251 raportat la art. 205 si 207 Cod procedura penala, inculpatul a solicitat admiterea contestatiei, desfiintarea incheierii atacate si, in principal, rejudecand, sa se constate ca nu mai subzista temeiurile pentru care a fost dispusa masura arestului la domiciliu si revocarea acesteia.
Contestatorul-inculpat V.Ghe., prin aparatorul sau, a apreciat ca judecatorul fondului, sustinand in motivarea sa ca exista probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii ar fi savarsit faptele pentru care au fost trimisi in judecata, ca riscul aplicarii unor pedepse mari pentru faptele retinute in sarcina inculpatilor ar justifica mentinerea masurii arestului la domiciliu si ca este necesara mentinerea arestului la domiciliu intrucat ar exista riscul tulburarii ordinii publice prin revocarea masurii preventive, a luat deja hotararea de condamnare in mintea sa.
In ce priveste pericolul pentru ordinea publica, inculpatul a apreciat ca lasarea sa in libertate prin revocarea arestului la domiciliu nu ar prezenta pericol pentru ordinea publica, in conditiile in care de aproximativ 3 luni, de 3 ori pe saptamana se prezinta la societatea Girexim si isi desfasoara activitatea in mod normal, timp in care el nu a determinat o reactie de ostilitate din partea societatii.
Inculpatul a mai criticat faptul ca, desi in prezentul dosar sunt trimisi in judecata 13 inculpati, cei mai multi pentru aceleasi infractiuni, si instanta a apreciat ca exista riscul ca acestia sa se sustraga, intrucat se pot aplica pedepse mari, totusi, singurii impotriva carora au existat si exista aceste masuri preventive sunt cei prezenti.
Inculpatul a solicitat sa se tina seama si de gradul inalt de integrare sociala si profesionala a sa, de faptul ca nu are antecedente penale, desfasoara o activitate utila, are cateva mii de angajati in subordine, societatile sale sunt platitoare importante la bugetul judetului Arges.
Fata de aceste considerente, inculpatul a solicitat admiterea contestatiei, desfiintarea incheierii si revocarea masurii preventive care, in opinia sa, nu se mai justifica.
La termenul din 20.07.2015, contestatoarea inculpata P.E.E., prezenta personal si asistata de aparator ales, a declarat ca isi retrage contestatia formulata.
Examinand actele dosarului si incheierea contestata prin prisma criticilor formulate, in conformitate cu dispozitiile art.4251 si art.205 C.pr.pen., judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii constata urmatoarele:
Potrivit art. 207 alin. (6) si (4) C. proc. pen., judecatorul verifica din oficiu, periodic, daca subzista temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau mentinerea masurii preventive.
In prezenta cauza, analizand actele dosarului, judecatorul constata ca probele administrate pana in prezent releva o suspiciune rezonabila de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca inculpatii sa fi savarsit faptele pentru care au fost trimisi in judecata, in acceptiunea art. 202 alin. 1 din C.proc.pen, dupa cum rezulta din urmatoarele probe: procesul-verbal de sedinta al C.A. al S.C. P. 2000 S.A., din care rezulta ca a fost inaintat consiliului local planul de afaceri vizand modernizarea societatii si dezacordul membrilor CA cu privire la asocierea societatii cu un operator privat, declaratiile membrilor Consiliului de Administratie si alti invitati audiati in calitate de martori, planul de afaceri intocmit de specialisti din cadrul SC P. 2000 S.A. in cursul anului 2006, strategia de dezvoltare durabila a serviciului de transport public local de calatori din municipiul Pitesti intocmita de specialisti din cadrul SC P. 2000 S.A. la sfarsitul anului 2006, procesul-verbal de sedinta din data de 07.02.2007, studiul de fezabilitate intocmit de Universitatea Pitesti, documentatia de desemnare a operatorului privat inaintata de SC P. 2000 S.A. la data de 25.05.2007 catre Consiliul Local, declaratia martorului C-Th.D., declaratiile martorei T-.M.A.M., informarile nr. 51857/06.08.2008 si 67074/21.10.2008, intocmite de numita T.M.A.M., declaratia martorei I.L., declaratia suspectului C.I., declaratia suspectei B.E., director economic in cadrul SC P. S.A., declaratia suspectului N.E., declaratia martorului C.Ghe., declaratiile martorilor P.R.V., Z.G., Z.N., B.I,.R., A.T., F.S.C., M.Ghe., T.M., raport de constatare tehnico-stiintifica din data de 24.10.2014, raport de constatare intocmit de specialisti din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie din data de 05.02.201, contractul de vanzare-cumparare incheiat la Biroul Notarial D., declaratia martorului B.M.C., declaratia inculpatei P.E.E., declaratia inculpatului V.V., declaratiile inculpatului Barbu Florin Serban, din data de 25.11.2014 si 05.03.2015.
Inculpatii au invocat ca intreaga procedura de achizitie publica s-a desfasurat cu respectarea dispozitiilor legale, insa in cauza sunt indicii ca inculpatii au actionat concertat pentru ca procedura sa conduca la un singur rezultat posibil, prin fraudarea normelor legale. Verificarea laturii subiective a infractiunilor ca si lamurirea tuturor imprejurarilor de savarsire vor fi realizate integral pe parcursul cercetarii judecatoresti, la acest moment existand probe suficiente pentru mentinerea masurii preventive, pentru care este cerut un nivel probator inferior celui necesar a conduce instanta la concluzia dovedirii acuzatiei dincolo de orice indoiala rezonabila, impus pentru pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, astfel cum impun dispoz. art. 103 alin. 3 Cpp. Aceasta interpretare este in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului: in hotararile Brogan c. Marii Britanii si Murray c. Marii Britanii, Curtea a aratat ca art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritatile sa dispuna de probe suficiente pentru a formula acuzatii inca din momentul arestarii. Rolul acestei masuri trebuie sa fie acela de a permite clarificarea, sau, dimpotriva, inlaturarea suspiciunilor. Faptele care suscita banuieli nu au acelasi nivel de certitudine cu cele care permit inculparea si, cu atat mai putin, cu cele care permit condamnarea.
Totodata, cu privire la inculpatul P.T., judecatorul apreciaza ca masura preventiva este proportionala cu gravitatea acuzatiei, infractiunile se numara printre cele expres prevazute de lege (infractiuni de coruptie) si privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, apreciat in raport de natura si gravitatea infractiunilor imputate, de modalitatea concreta in care se presupune ca faptele au fost comise, prin acte repetate de executare, de imprejurarea ca desi in virtutea atributiilor de serviciu inculpatul era chemat sa aplice si sa respecte dispozitiile legii, totusi acesta a ales sa pretinda avantaje materiale tocmai pentru a nesocoti indatoririle ce-i reveneau conform dispozitiilor legale in vigoare, promovand astfel un interes personal pentru a obtine in mod ilicit foloase patrimoniale, afectand grav imaginea institutiei pe care fusese ales sa o reprezinte in calitate de primar, dar si de rezonanta sociala negativa a faptului ca persoanele asupra carora planeaza acuzatia comiterii unor infractiuni de aceasta natura si in aceasta modalitate sunt cercetate in stare de libertate, ceea ce atrage o afectare a echilibrului social firesc, o stare de indignare, de dezaprobare publica, putand lasa impresia tolerarii de catre autoritati a activitatilor infractionale, elemente ce, coroborate, contureaza ideea ca privarea de libertate a inculpatului este necesara pentru inlaturarea unui pericol concret pentru ordinea publica.
Apreciem, de asemenea, ca se impune mentinerea privarii de libertate pentru buna desfasurare a procesului penal, in vederea asigurarii participarii inculpatului la desfasurarea procesului penal, pentru a preveni influentarea declaratiilor coinculpatilor, a martorilor (marea majoritate aflati in raporturi de subordonare fata de inculpat) si pentru apararea ordinii publice. Judecatorul a avut in vedere si faptul ca masura arestului preventiv a fost luata ca urmare a faptului ca inculpatul nu a respectat conditiile masurii arestului la domiciliu, astfel incat, desi a avut posibilitatea de a dovedi ca procesul penal se poate desfasura in bune conditii si prin alegerea unei masuri mai putin grave, prin comportamentul sau a dovedit ca o alta masura nu este suficienta. In conditiile in care cercetarea judecatoreasca inca nu este inceputa, cauza aflandu-se in procedura de camera preliminara, in raport de modalitatea in care a fost savarsita infractiunea (prin acte repetate, pe o perioada mai mare de timp, in timpul si in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu), ca si de circumstantele personale (inculpatul era primar si conducator al serviciilor publice locale, chemat sa reprezinte cetatenii din unitatea administrativ-teritoriala si aplice dispozitiile legale), Curtea apreciaza ca masura alternativa nu este suficienta pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal.
Judecatorul apreciaza ca intre interesul particular al inculpatului de a fi cercetat in stare de libertate si interesul de ansamblu al societatii, de a fi aparata de activitatile cu caracter infractional desfasurate de catre unii dintre membrii sai, cel din urma trebuie sa primeasca intaietate, in vederea garantarii unui climat de securitate si incredere, atat intre persoane, cat si in raport cu autoritatile statului, care trebuie sa defineasca in mod real si efectiv, si nu doar principial si iluzoriu, orice societate democratica, al carei fundament il constituie garantarea drepturilor si libertatilor tuturor cetatenilor. Raportat la toate aceste aspecte obiective, circumstantele personale ale inculpatului, invocate de aparare, nu au o relevanta deosebita, intrucat nici gradul superior de integrare sociala, nici nivelul financiar sau prestatia profesionala, nici situatia familiala sau starea de sanatate nu au constituit factori inhibatori ai comportamentului infractional retinut de acuzare, astfel ca nu este oportuna retinerea drept argumente pertinente ale lipsei de pericol social. Aceste criterii urmeaza a fi reevaluate odata cu trecerea timpului (ce are drept consecinta diminuarea pericolului concret pentru ordinea publica pe care il prezinta lasarea in libertate) si avansarea cercetarii in cauza.
Curtea are in vedere si ca la acest moment, in prezenta cauza, inculpatul este cercetat in stare de arest (preventiv si la domiciliu) de aproximativ 9 luni si ca dupa o perioada relativ scurta de timp, judecatorul s-a orientat catre o masura privativa de libertate mai usoara. Raportat la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a afirmat in mod constant ca durata rezonabila a privarii de libertate nu poate fi analizata in abstracto, ci in fiecare caz in parte in raport de particularitatile cauzei. Astfel, s-a aratat ca la mentinerea masurii pribvative de libertate trebuie analizata persistenta motivelor care justifica privarea de libertate a inculpatului, apreciind ca dupa o anumita perioada de timp motivele existente la luarea masurii nu mai sunt suficiente pentru a justifica continuarea masurii privative decat daca exista indicii concrete in sensul existentei unui interes public ce prevaleaza, in ciuda existentei prezumtiei de nevinovatie, regulii respectarii libertatii individuale (W c. Elvetiei, Hotararea din 26 ianuarie 1993).
Curtea constata ca in raport de circumstantele concrete ale cauzei in care sunt cercetati mai multi inculpati, pentru o pluralitate de acte de executare, de probatoriul pe care il presupune justa solutionare a cauzei, fara a se constata perioade mari de inactivitate din partea organelor judiciare, care au luat toate masurile pentru buna desfasurare a procesului penal, privarea de libertate a inculpatului nu se intinde dincolo de limite rezonabile.
Simplul fapt ca s-a finalizat urmarirea penala si au fost deja administrate probele in aceasta faza procesuala nu poate conduce automat la o punere in libertate a inculpatilor intrucat masurile preventive sunt luate pentru a asigura buna desfasurare a intregului proces penal, potrivit art. 202 alin. 1 Cpp, si nu doar a uneia dintre fazele acestuia, iar stabilirea acestui scop pentru luarea/mentinerea masurilor preventive nu trebuie interpretat ca implicand desfasurarea tuturor actelor procesuale si procedurale cu inculpatii privati de libertate. Lipsa unei implicari active a inculpatului in desfasurarea unor acte procesuale sau procedurale nu poate conduce la concluzia ca se impune punerea in libertate a acestora cata vreme desfasurarea in bune conditii a procesului penal presupune si desfasurarea unor alte acte care se pot efectua doar cu inculpatii aflati in stare de arest.
Inculpatul a invocat faptul ca incheierea prin care s-a dispus mentinerea arestarii preventive este identica cu incheierile anterioare, insa se constata ca situatia juridica si de fapt a inculpatului nu s-a modificat in intervalul de la sesizarea instantei de judecata prin rechizitoriu,
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Liberare provizorie
Cerere liberare sub control judiciar - Rezolutie nr. 53/I din data de 24.10.2012Liberare provizorie. Pedeapsa mai mare de 18 ani inchisoare. - Rezolutie nr. 10/Ic din data de 13.04.2012
Liberare provizorie - Rezolutie nr. 33/Ic din data de 26.05.2011
Respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar .Neindeplinirea cerintelor legale pretinse de art 160 ind 1 alin 2 cpp. Caracterul facultativ al liberarii provizorii – subzistenta temeiurilor care au determinat luarea masurii arestar... - Decizie nr. 29 din data de 08.02.2010
Liberarea provizorie sub control judiciar .Conditii de admisibilitate - Decizie nr. 211 din data de 18.08.2010
Respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar Neindeplinirea conditiilor legale - Decizie nr. 29 din data de 08.02.2010
Incalcarea principiului publicitatii sedintei de judecata . Judecare in camera de consiliu a cererii de liberare provizorie . Nulitatea absoluta a hotararii. - Decizie nr. 46 din data de 19.05.2010
LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIARE - ADMITERE - Sentinta penala nr. IN C H E I E R E din data de 24.05.2013
Recurs condamnat sub aspectul respingerii cererii de liberare provizorie - respins - Sentinta penala nr. 12 din data de 02.11.2009
Apel. Cererea de liberare provizorie. Indeplinirea conditiilor prevazute de lege. - Decizie nr. INCHEIERE din data de 19.08.2011
Liberare provizorie sub control judiciar. Omisiunea de a dispune asupra admisibilitatii in principiu a cererii si de a proceda la ascultarea inculpatului. Nelegalitate. - Decizie nr. 592 din data de 08.10.2009
Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Respingere. Nemotivare. - Decizie nr. 522 din data de 09.10.2008
Inculpat arestat. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar - Decizie nr. 19 din data de 06.03.2008
Liberare provizorie sub conrol judiciar- art 160 ind al 2 al1 cpp - Sentinta penala nr. 83 din data de 12.05.2010
LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIAR. NECESITATEA VERIFICARII INDEPLINIRII CONDITIILOR DE TEMEINICIE SUB TOATE ASPECTELE - Decizie nr. 543 din data de 17.09.2009
Liberare provizorie sub control judiciar. Oportunitate. - Hotarare nr. 0 din data de 04.11.2010
Ridicare control judiciar in cursul urmaririi penale - Hotarare nr. 1838/3/2010 din data de 25.01.2010
Ridicare control judiciar in cursul urmaririi penale - Sentinta penala nr. 1838/3/2010 din data de 25.01.2010
Legea nr. 571/2003, art. 140 alin. (2) lit. f), art. 141 alin. (2) lit. e) - Decizie nr. 3496 din data de 20.09.2017
Domeniu. Drept administrativ Obligare emitere act administrativ - Decizie nr. 3302 din data de 11.09.2017