LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIAR. NECESITATEA VERIFICARII INDEPLINIRII CONDITIILOR DE TEMEINICIE SUB TOATE ASPECTELE

LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIAR. NECESITATEA VERIFICARII INDEPLINIRII CONDITIILOR DE TEMEINICIE SUB TOATE ASPECTELE.

Decizia penala nr. 543 din 17 septembrie 2009

Prin incheierea din 14.09.2009 pronuntata la data de 17.09.2009 de Tribunalul Neamt - Sectia penala in dosarul penal nr. 3595/103/2009 a fost admisa in principiu si in fond cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatii B. C. A. B., C. S. si s-a dispus punerea in libertate a acestora, daca nu sunt arestati in alta cauza.
Au fost obligati inculpatii sa respecte obligatiile prevazute de art. 160 ind. 2 al. 3 C.p.p  pe timpul liberarii provizorii si s-a atras atentia acestora asupra dispozitiilor art. 160 ind. 10 C.p.p.
S-a dispus anularea mandatelor de arestare preventiva nr. 10, 11 si 12 din 12.04.2009 emise de Curtea de Apel Bacau cu privire la inculpati.
In esenta prima instanta a retinut in motivarea hotararii ca din punct de vedere al cerintelor care trebuie observate in analiza admisibilitatii cererii de liberare provizorie pericolul public concret sau existenta in continuare a temeiurilor care au determinat arestarea preventiva a inculpatului nu mai prezinta relevanta, fiind necesar sa fie indeplinite conditiile prev. de art. 160 ind. 4 al. 1 raportat la art. 160 ind. 2 al. 1 si 2 C.p.p., respectiv pedeapsa inchisorii sa nu depaseasca 18 ani in cazul infractiunilor intentionate si sa nu existe date din care sa rezulte ca necesitatea de a-l impiedica pe inculpat sa savarseasca alte infractiuni sau sa incerce zadarnicirea aflarii adevarului.
S-a aratat ca in cauza este indeplinita cerinta de ordin negativ privind limita minima a pedepsei inchisorii deoarece prin decizia nr. 7 I.C.C.J. a stabilit ca cererile de liberare provizorie sunt admisibile in ipoteza savarsirii infractiunii prev. de art. 7 al. 1 din legea 39/2003 daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea dea mai grava, care intra in scopul grupului infractional organizat nu depaseste 18 ani.
In ceea ce priveste cerinta prev. de art. 160 ind. 2 al. 2 prima instanta a apreciat ca nici in plan prezumtiv nu se mai poate retine riscul ca inculpatii sa incerce zadarnicirea aflarii adevarului in raport cu declaratiile pe care le-au dat cu prilejul solutionarii propunerii de arestare, sau a solutionarii prezentei cereri. Tribunalul a avut in vedere si circumstantele personale pozitive ale inculpatilor, faptul ca perioada arestarii preventive suportata de inculpati si probele care au fost administrate pana in prezent conduc la concluzia ca inculpatii pot solicita cu temeiuri justificate beneficiul liberarii provizorii.
Impotriva acestei incheieri a formulat recurs Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamt. Parchetul a criticat incheierea pe motive de nelegalitate aratand ca prima instanta in mod gresit a avut in vedere numai indeplinirea conditiilor prevazute de art. 160 ind. 2 al. 1 si 2 C.p.p. iar nu si prevederile art. 160 ind. 8a al. 2 C.p.p., respectiv nu a apreciat asupra aspectelor legate de temeinicia cererii. Un alt motiv de nelegalitate il constituie in opinia recurentei anularea mandatelor de arestare emise de catre Curtea de Apel Bacau.
In continuare s-a aratat ca motivele care au stat la baza arestarii subzista, ca este greu de presupus ca intr-un interval de timp atat de scurs, respectiv intre 04.09. si 14.09.2009 starea de pericol prezentata de inculpati, astfel cum a fost apreciata de Curtea de Apel Bacau, s-ar fi putut diminua.
Analizand incheierea recurata pe baza motivelor de recurs dezvoltate de Parchet precum si din oficiu instanta retine urmatoarele:
In mod gresit prima instanta a avut in vedere la solutionarea cererii de liberare provizorie doar indeplinirea conditiilor prevazute de art. 160 ind. 2 al. 1 si 2 C.p.p. si nu a apreciat si asupra temeiniciei cererii, respectiv daca in cauza mai subzista pericolul concret pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta lasarea in libertate a inculpatilor. Prevederile art. 160 ind. 8a al. 2 obliga instanta investita cu solutionarea cererii de liberare provizorie sa verifice daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, respectiv conditiile prevazute de art. 160 ind. 2 l. 1 si 2 C.p.p. si sa aprecieze asupra temeiniciei cererii, respectiv daca situatia concreta din cauza permite lasarea in liberate a inculpatilor. O interpretare contrara ar duce la eludarea dispozitiilor art. 148 lit. h C.p.p., intrucat ori de cate ori s-ar constata indeplinite conditiile mentionate s-ar dispune punerea in libertate a persoanelor aflate in detentie desi pericolul concret pentru ordinea publica determinat de acestea este prezent in continuare.
O astfel de interpretare, respectiv cercetarea temeiniciei cererii sub toate aspectele, este in acord si cu jurisprudenta C.E.D.O. (hotararile pronuntate in cauzele Smirnova c. Rusiei din 25.07.2003 si SBC c. Regatul Unit), instanta europeana retinand patru motive de refuz al eliberarii pe cautiune: riscul ca acuzatul sa nu se prezinte la proces, posibilitatea ca in cazul eliberarii acesta sa impiedice desfasurarea procesului, sa comita alta infractiune ori sa tulbure ordinea publica.
In speta Curtea de Apel Bacau a dispus arestarea preventiva a inculpatilor la data de 04.09.2009, constatand ca lasarea in libertate a inculpatilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica iar dupa 10 zile, prin incheierea recurata Tribunalul Neamt a dispus punerea in libertate a inculpatilor.
In intervalul scurt de timp scurs de la arestarea inculpatilor nu au intervenit elemente noi care sa duca la concluzia ca temeiurile avute in vedere la arestare nu ar mai subzista, astfel ca , instanta de recurs, avand in vedere gravitatea crescuta a faptelor care constituie obiectul acuzatiilor aduse inculpatilor, respectiv punerea in circulatie de bancnote de 100 euro falsificate, valorile sociale lezate, impactul negativ produs asupra ordinii sociale apreciaza ca , cel putin in aceasta faza a procesului penal, cererea de liberare provizorie este netemenica.
In consecinta va fi admis recursul D.I.I.C.O.T. Neamt, casata incheierea recurata, retinuta cauza spre rejudecare iar pe fond va fi respinsa ca nefondata cererea de liberare provizorie.