Respingerea cererii de liberare provizorie sub control judiciar Neindeplinirea conditiilor legale

Constata ca prin rechizitoriul emis  de catre D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Alba Iulia,  a fost trimis in judecata, alaturi de altii inculpati, petentul inculpat TL C pentru savarsirea infractiunilor de:  aderare, initiere si constituire de grup infractional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003; santaj prevazut de art. 194 alin. 1 C.p. ( fata de F I, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., fata de O I si S I fata de S S); inselaciune prev. de art. 215 alin. 1 C.p. ( fata de S.C. M A S.R.L.); totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p..
S-a retinut ca membrii gruparii au comis in mod organizat si coordonat infractiuni cu violenta comandate, pentru comiterea carora se plateau diferite sume de bani, recuperari de credite, inselaciuni prin fraudarea jocurilor de noroc si a firmelor de leasing, fals in inscrisuri sub semnatura privata, talharie si santaj, lipsire de libertate si lovire etc.. Au fost descrise in concret faptele retinute in sarcina inculpatilor impotriva partilor vatamate, cu scopul de a obtine in Sibiu si localitatile invecinate suprematia in lumea interlopa, pedepsirea rivalilor si a concurentilor, obtinerea in mod ilicit de mari beneficii materiale.
Prin incheierea penala nr. 16 din data de 11.06.2009 pronuntata de Tribunalul Alba, s-a luat fata de inculpatul T L C masura arestarii preventive. A fost emis mandatul de arestare preventiva  nr. 45/2009. Legalitatea si temeinicia masuri arestului preventiv a fost verificata in baza art. 3001 C.p.p.  de Tribunalul Alba
 Prin sentinta penala nr. 4 /.2010 Tribunalul Alba, in baza art. 3002  C.p.p. a fost mentinuta masura arestului preventiv iar in baza art. 42 C.p.p. a fost declinata in favoarea Tribunalului Sibiu competenta de solutionare a cauzei.
S-a inregistrat la aceasta instanta , cererea formulata de catre inculpatul T L C, ,  detinut in Penitenciarul Aiud, prin care acesta a  solicitat, in baza art. 1602 alin. 1 si 2, art. 1606, art. 1608 C.p.p. punerea in libertate sub control judiciar, precizand ca cunoaste conditiile revocarii punerii in libertate sub control judiciar, motivat de faptul ca temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive nu mai subzista, timpul rezonabil cerut de lege si de practica judiciara privitor la starea de privare de libertate a fost demult depasit, aflandu-se in stare de arest preventiv de peste 8 luni de zile, invocand si argumente de ordin familial, are doi copii minori si a fost angajat inainte de a fi arestat, precum si faptul ca nu prezinta pericol social.
Procedand la verificarea cererii petentului, instanta a constat indeplinirea conditiilor impuse de art. 1602 alin. 1, art. 1606, art. 1607 C.p.p. si drept consecinta in baza art. 1608 a admis in principiu cererea formulata.
Examinand cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de petent precum si sustinerile acestuia, instanta a relevat  urmatoarele:
Mai intai, s-a impus a constata ca liberarea provizorie sub control judiciar nu are un caracter obligatoriu ci facultativ, acordarea liberarii fiind lasata la aprecierea judecatorului in functie de imprejurarile concrete ale cauzei. In acest sens dispozitiile art. 1602 alin. 1 C.p.p. stipuleaza ca liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infractiunilor savarsite din culpa, precum si in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani. Totodata, conform   aliniatului 2 al aceluiasi text legal, liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda in cazul in care exista date din care sa rezulte necesitatea de a-l impiedica pe inculpat sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti, martori sau experti, alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.
Analizand actele dosarului, instanta  a apreciat ca cel putin impedimentul prevazut de teza a II-a din cel de al doilea aliniat al art. 1602 C.p.p. a subzistat  , avand in vedere ca in cauza exista parti vatamate care au relatat ca s-au exercitat presiuni asupra lor pentru a-si retrage declaratiile date in dosar .
S-a retinut si faptul ca inculpatul T  nu este la prima confruntare cu legea penala. Inculpatul a mai fost arestat in perioada 2007-2008 si a fost condamnat initial la 13 ani de inchisoare pentru comiterea unor fapte de constituire de grup de crima organizata si trafic de persoane prin sentinta penala nr. 261/2009 a Tribunalului Municipiului Bucuresti Sectia I Penala. Asa cum rezulta din rechizitoriu, dupa ce a fost pus in libertate acesta a aderat la o noua grupare de crima organizata si a trecut la comiterea de noi fapte deosebit de grave, ceea ce dovedeste in primul rand dispretul inculpatului fata de avertismentul societatii si nu in ultimul rand, posibilitatea ca, odata liberat, sa  repete acelasi gen de infractiuni.
Aspectele de ordin familial invocate de catre inculpat nu au putut  duce automat la punerea sa in libertate. Cu referire la timpul scurs de la data arestarii inculpatului, 11.06.2009, instanta a  apreciat ca termenul rezonabil nu a fost depasit in cauza.
In ceea ce priveste sustinerea inculpatului privind lipsa pericolului concret pentru ordinea publica, instanta a  apreciat ca starea de pericol trebuie analizata in contextul activitatii intregului grup din care face parte inculpatul, a faptelor extrem de grave comise de acesta, pericolul pe care il reprezinta actiunile convergente ale unei grupari organizate fiind mai mare decat al unei persoane care actioneaza independent, iar gradul de pericol pentru ordinea publica al unei astfel de grupari este ridicat, impactul social fiind deosebit de negativ.
Pentru toate considerentele mai sus expuse, constatand ca nu sunt indeplinite cerintele pretinse de art. 1602 alin. 2 C.p.p., tribunalul in temeiul dispozitiilor art. 1608 C.p.p., art. 1601 si urmatoarele din C.p.p. a respins cererea formulata de inculpat in prezenta cauza, apreciind ca mentinerea in stare de arest a inculpatului se impune si pentru o buna si mai rapida desfasurare a procesului penal. De altfel, in acest sens, instanta suprema a si subliniat ca simpla indeplinire formala a conditiilor prevazute de lege nu poate conduce automat la admiterea unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva subzista.