Inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar

Liberare provizorie (Inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar).

Gravitatea faptelor nu este singurul criteriu care trebuie avut in vedere la evaluarea si identificarea masurii preventive care sa fie suficienta pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, fiind necesar a fi luate in considerare si criterii cum ar fi mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale, imprejurarile privitoare la persoana inculpatului.
Desi acuzati de savarsirea unor fapte penale pretins comise in perioada 2012-2014 (moment dupa care inculpatii s-au aflat in stare de libertate, astfel incat nu se poate justifica o privare de libertate pe o durata mare de timp la 1 an dupa epuizarea activitatii pretins infractionale), inculpatii provin din familii organizate, bine integrate in societate, nu au antecedente penale, aveau locuri de munca la data arestarii, aspecte de natura a indica faptul ca inculpatii nu prezinta un risc de sustragere si ca finalizarea cercetarilor poate fi facuta in bune conditii prin impunerea unor obligatii si interdictii aferente unei masuri preventive mai usoare.
Totodata, judecatorul a avut in vedere durata preventiei deja scursa pana in prezent, precum si faptul ca efectuarea de comisii rogatorii internationale vor conduce la prelungirea cercetarilor.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA A II-A PENALA, Incheierea Nr. 691 din 29 iunie 2015, Dosar nr. 22048/3/2015)

Prin incheierea de sedinta din 17.06.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia I penala a fost admisa propunerea formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Structura Centrala, in dosarul 114/D/P/2014.
 In baza art. 222 alin 2 C. pr. pen. rap. la art. 218 alin. 1 C. pr. pen. s-a dispus prelungirea masurii preventive a arestului la domiciliu pentru o durata de 30 de zile, incepand cu data de 22.06.2015 si pana la data de 21.07.2015 inclusiv, fata de inculpatii N.A.I., B.I., F.A., C.M. si S.A.O..
Au fost respinse, ca neintemeiate, cererile de inlocuire a masurii arestului la domiciliu cu masura preventiva a controlului judiciar formulate de inculpati.
Masura dispusa a fost comunicata institutiilor prev. de art. 221 alin. 8 C. pr. pen. cu privire la inculpatii aflati in arest la domiciliu.
In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Instanta de fond a retinut ca prin referatul intocmit de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Structura Centrala in dosarul 114/D/P/2014, inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti, Sectia I Penala – Departamentul de drepturi si libertati la data de 12.06.2015, sub numarul 22048/3/2015 s-a solicitat prelungirea masurii arestului la domiciliu pentru o durata de 30 de zile, incepand cu data de 22.06.2015 si pana la data de 21.07.2015 inclusiv, fata de inculpati.
In motivarea solicitarii de prelungire a masurii arestului la domiciliu a inculpatilor, care nu sunt cunoscuti cu antecedente penale, cat si in referatul Parchetului, s-a aratat in esenta ca, au fost efectuate urmatoarele acte de urmarire penala:
- definitivarea raportului de expertiza financiar – contabila si fiscala dispusa in cauza pentru care s-a prorogat termenul de finalizare pentru data de 30.06.2015 ca urmare a solicitarii din partea expertului judiciar desemnat;
- cercetarea noilor fapte penale descoperite si cu privire la care s-a dispus extinderea urmaririi penale in rem in ceea ce priveste participatia inculpatilor N.A.I., B.I., F.A., C.M. si S.A.O. raportat la raspunsurile primite de la institutiile de credit, aceasta intrucat aceste fapte au reiesit din studierea extraselor de cont bancar primite din Republica Cipru in ultimul raspuns, precum si din controalele efectuate de Directia Generala Antifrauda Fiscala;
- audierea de noi martori privind aceste fapte descoperite, in cauza constatandu-se ca societatea M.T.I. SRL utilizata in comercilizarea de motorina EURO 5 care de fapt provenea tot din uleiuri minerale, aceasta persoana juridica era folosita in relatiile comerciale si de M.C. SRL care avea ca administrator pe inculpatul N.A.I.;
- primirea traducerilor din limba bulgara a documentelor pentru R.O.E. identificate cu ocazia desigilarii documentelor identificate cu ocazia perchezitiei auto TR 11 CRX;
- analizarea probelor obtinute de la institutiile de credit din Romania cu privire la noile fapte constatate si dispunerea unui supliment de expertiza privind noile tranzactii.
De asemenea, s-a sustinut ca este necesara prelungirea masurii arestului la domiciliu in scopul realizarii obiectului urmaririi penale prev. de art.285 C.proc.pen. rap. la art.97 – art.100 C.proc.pen..
In drept, au fost invocate, disp. art.222 alin.2 si alin.3 rap. la art.218 alin.1, art.219, art.220 si la art.222 alin.1 C.proc.pen.
1. Cu referire la inculpata C.M., aceasta este cercetata sub aspectul comiterii urmatoarelor fapte penale:
a) Constituirea unui grup infractional organizat prev. de art.367 alin.1 si alin.2 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen., constand in aceea ca la data de 01.10.2012, la initiativa lui R.P.E., a constituit impreuna cu R.P.E., N.A.I., J.A.C., B.I., S.E., A.S.F., S.A.O., C.D.C., P.G., P.O.F., un grup infractional organizat in scopul comiterii infractiunilor de evaziune fiscala si spalare de bani, care a actionat pe teritoriul Romaniei in perioada 01.10.2012 – 31.08.2014, punand la dispozitia acestuia societatea nerezidenta Lakaro LTD., sediu social: Emiratele Arabe Unite, C.A. FZE, P.O.BOX,10559, Z.L.C., R.A.K., R.A.K., Act de infiintare nr. IC20110821 din data 28.07.2011 emis de Registrul Comertului Autoritatii Zonei Libere Comerciale R.A.K., C.M. detinand calitatea de beneficiar real. Prin intermediul LAKARO LTD a constituit la data de 11.02.2013 alaturi de Gemronto LTD, controlata de B.I. si R.P.E., persoana juridica de nationalitate romana L.S. SRL, CUI 31212720, ale carei autovehicule au fost folosite in perioada mentionata la transportul uleiurilor minerale cod NC 27101999 si 27101991 de la furnizorii intracomunitari A.N.P. GMBH (Austria), E.O. GMBH (Austria), P.T. S. (Polonia), C. S. (Polonia), G.P. Gmbh (Germania), B.O.KFT (Ungaria) pe teritoriul Romaniei in vederea comercializarii acestora in Romania ca produs accizabil motorina EURO5. In acest sens, L.S. SRL, a dobandit fara plata de la M.T.G. SRL, J40/2872/2011, CUI 28166420 – societate ai carei asociati pana la data 23.10.2012 au fost C.M. (mama lui C.M.) si R.E. (mama lui R.P.E.), aceasta din urma ramanand asociata pana la data de 16.05.2013 – autovehiculele inmatriculate sub nr.B 04 SRJ, B 64 GMN, B 64 DTX, B 35 LTM, B 20 LDN, B 11 BPE, B 07 NVD, B 07 FHH care au fost utilizate la transportul produselor amintite.
b) Spalare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.a si lit.b din Legea nr.656 /2002 cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. si art.5 alin.1 C.pen., constand in aceea ca in perioada 01.10.2012 – 31.08.2014 a incasat direct prin contul bancar CY27002001950000357007098788 EUR al L. LTD (Cipru), al carei beneficiar este, suma de 5000 de euro de la N. LTD pe care a cheltuit-o in Romania, iar prin contul bancar al L.S. SRL, CUI 31212720, deschis la Piraeus Bank a incasat suma de 247.962 lei de la G.E. SRL, din depuneri de numerar de la Filip Andrei si de la A.C. SRL, bani reprezentand in fapt TVA si accize nevirate la bugetul general consolidat provenind din fapte de evaziune fiscala comisa de membrii grupului infractional organizat care au fost folosite subsecvent pentru plata salariilor soferilor care lucrau in cadrul L.S. SRL, CUI 31212720, respectiv ai M.T.G. SRL. De asemenea, cu titlu de salarii a fost platita in contul lui R.P.E. deschis la ING Bank suma de 22.513 lei. De asemenea, suma de 20.500 de lei a fost transferata in contul M.T.G. SRL pentru finantarea cheltuielilor cu transportul efectuat prin intermediul acestei persoane juridice. Astfel, prin platile efectuate cu titlu de salarii s-a realizat disimularea originii ilicite a sumelor de bani provenind din evaziune fiscala, iar prin incasarile de numerar in contul bancar al celor doua societati comerciale s-a realizat ascunderea drepturilor asupra respectivelor sume de bani care reprezinta TVA si accize. In acest fel s-a realizat finantarea circuitului evazionist sub aspectul cheltuielilor cu transportul.
2. Cu privire la inculpatul Necula Adrian Ion, din actele dosarului rezulta ca acesta este cercetat sub aspectul comiterii urmatoarelor fapte penale:
a) Constituirea unui grup infractional organizat prev. de art.367 alin.1 si alin.2 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen., constand in aceea ca la data de 01.10.2012, la initiativa lui RP.E., a constituit impreuna cu R.P.E., C.M., J.A.C., B.I., S.E., A.S.F., S.A.O., C.C.D., P.G., P.O.F. un grup infractional organizat in scopul comiterii infractiunilor de evaziune fiscala si spalare de bani, care a actionat pe teritoriul Romaniei in perioada 01.10.2012 – 31.08.2014. Acesta a acceptat sa detina calitatea de administrator al M.C. SRL, CUI 29130530, ascunzand alaturi de S.E. imprejurarea de fapt ca activitatea comerciala a persoanei juridice M.C. SRL, CUI 29130530, este controlata prin intermediul sau de catre R.P.E., folosind societatea comerciala in scopul comiterii infractiunii de spalarea banilor.
b) Instigare la evaziune fiscala prev. de art.52 alin.2 C.pen. rap. la art.9 alin.1 lit.c si alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. si art.5 alin.1 C.pen. a determinat-o pe contabila M.C. SRL, CUI 29130530, U.E., sa evidentieze in mod repetat in perioada 01.11.2012 – 31.08.2014 in evidentele contabile si subsecvent in declaratiile fiscale ale persoanei juridice M.C. SRL, CUI 29130530, operatiuni comerciale nereale de achizitie de utilaje agricole/materiale de constructii de la A.C. SRL, CUI 30527666, bunuri care nu au existat in fapt, prin punerea la dispozitie a facturilor fiscale emise de A.C. SRL desi cunostea ca nu contin operatiuni reale. A determinat-o pe U.E. sa evidentieze aceste bunuri ca fiind livrate intracomunitar catre P.S. SRO, cod de TVA SK2022986977 (societate al carei administrator este R.P.E.), care la randul ei a declarat operatiuni triunghiulare catre R.O.E. (controlata de R.P.E), in acest fel creand un TVA deductibil nereal pentru persoana juridica M.C. SRL, astfel incat prin exercitarea dreptului de deducere a TVA cuantumul TVA colectat a fost diminuat cu suma de 1.724.143,71 euro, suma cu care a fost prejudiciat bugetul general consolidat al Romaniei.
c) Spalare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.a si lit.b din legea nr.656/2002 cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. si art.5 alin.1 C.pen., constand in aceea ca in perioada 01.11.2012 – 31.08.2014, pe baza facturilor fiscale fictive care au servit ca justificare a inregistrarilor in evidentele contabile ale M.C. SRL, CUI 29130530, a achizitiilor nereale de la A.C. SRL, CUI 30527666, de utilaje agricole/materiale de constructii, bunuri care nu au existat in fapt, respectiv pe baza livrarilor intracomunitare fictive catre P.S. SRO ale acestor bunuri pe care P.S. SRO le-a declarat ca operatiuni triunghiulare catre R.O.E., a disimulat impreuna cu R.P.E si C.C.D. natura provenientei si proprietatea asupra sumei de bani 3.617.000 euro - reprezentand produsul infractional obtinut din infractiunea de evaziune fiscala comisa cu produse accizabile uleiuri minerale comercializate ca motorina EURO5 - prin aceea ca a creat aparenta ca provin din operatiuni legale dupa cum urmeaza:
Incasarea prin transfer bancar a sumei de 2.009.200 euro de la P.S. SRO in contul M.C. SRL sub forma platii contravalorii unor bunuri (utilaje agricole si materiale de constructii) care in fapt nu au existat;
Primirea de creditari (imprumuturi) de la M. LTD. in cuantum de 608.000 de euro in contul M.C. SRL, bani care proveneau de la R.O.E. care le primea de la I.A.C. SRL, M.C. SRL si S.I.SRL, implicate in circuitul evazionist cu uleiuri minerale comercializate in Romania ca motorina EURO5;
Creditarea cu suma de 3.266.000 lei prin depunere de numerar in conturile bancare ale M.C. SRL, CUI 29130530, deschise la Raiffeisen Bank si Banca Transilvania realizata de N.A.I. printr-un numar de 86 de contracte in perioada 04.01.2013 – 30.06.2014, aceste sume provenind din retragerile in numerar efectuate de F.A. si A.S.F.n din conturile bancare ale I.A.C. SRL si S.I. SRL, societati care colectau sumele de bani importante din circuitul evazionist cu uleiuri minerale comercializate ca motorina EURO5 in Romania.
3. De asemenea in cauza, inculpatul F.A. este cercetat in cauza sub aspectul comiterii urmatoarelor fapte penale:
a) Constituirea unui grup infractional organizat prev. de art.367 alin.1 si alin.2 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen., constand in aceea ca incepand cu data de 20.05.2013 a aderat la grupul infractional organizat format din R.P.E., C.M., N.A.I., B.I., S-E., A.S.F., S.A.O., P.G., P.O.F. in scopul comiterii infractiunii de spalare de bani, care a actionat pe teritoriul Romaniei in perioada 01.10.2012 – 31.08.2014. Astfel, acesta a detinut calitatea de imputernicit pe conturile bancare ale persoanei juridice S.I. SRL, precum si de administrator al L.S. SRL, CUI 31212720 (ascunzand imprejurarea ca societatea este controlata de B.I. si C.M.).
b) Spalare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.35 alin.1 si art.5 alin.1 C.pen., constand in aceea ca in perioada 20.05.2013 – 31.08.2014 a retras din contul S.I. SRL, CUI 31661185, suma de 6.928.150 lei pe care a remis-o lui R.P.E. si lui B.I., ascunzand in acest fel dreptul de proprietate asupra sumelor de bani, beneficiarul real la institutiile de credit fiind declarata in mod fictiv F.I. (sotia lui F.A.), desi cunostea ca sumele de bani provin din comiterea de infractiuni. In acest fel, F.A. a urmarit sa ascunda originea ilicita a sumei de bani retrase, precum si dreptul de dispozitie si circulatia sumei de 6.928.150 lei, care in realitate a fost remisa prin intermediul lui A.S.F. lui R.P.E. si lui B.I.
Examinand materialul probator administrat la dosar in cursul urmaririi penale, judecatorul a retinut ca o prima conditie ce trebuie avuta in vedere cand se examineaza legalitatea si temeinicia propunerii de prelungire a masurii arestului la domiciliu este aceea daca sunt indicii temeinice ca persoana in cauza a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si sanctionata  cu inchisoarea. Exista indicii temeinice atunci cand din datele existente rezulta presupunerea ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala a savarsit fapta imputata. Asemenea indicii, in speta exista, motiv pentru care s-a si declansat urmarirea penala, in scopul de a se stabili adevarul, limitele si gradul de vinovatie al persoanelor implicate. Organele de urmarire penala au avut la dispozitie acte si probe testimoniale, potrivit carora inculpatii cu privire la care se solicita prelungirea masurii arestului la domiciliu ar fi participat la comiterea actelor infractionale. Scopul urmaririi penale este ca, pornind de la anumite indicii cu  privire la savarsirea unor infractiuni sa se stabileasca daca se justifica sau nu trimiterea in judecata a persoanelor cercetate.
Situatia de fapt retinuta in sarcina inculpatilor a fost demonstrata pe baza materialului probator administrat in cauza de la data inceperii urmaririi penale, respectiv:
a). Declaratiile martorilor G.A. (asociat si administrator la I.A.C.SRL, cu imputernicit pe cont inculpatul A.S.F.), S.I.N. (asociat la G.D.SRL), L.O.L. (asociat prin cesiune de la suspectul P.D.G. dupa finalizarea activitatii infractionale prin aceasta societate) obtinute prin executarea unei cereri de comisie rogatorie internationala in Republica Moldova – volumul 19 – filele nr.540 – 545 (declaratii martori);
b) Rulaje de conturi, respectiv inscrisuri privind beneficiarii reali si persoanele autorizate sa dispuna asupra sumelor de bani din conturile societatilor comerciale nerezidente din Republica Cipru (H. LTD, G. LTD, N. LTD, L. LTD, M. LTD – companie rezidenta in Emiratele Arabe Unite, dar cu contul bancar deschis in Cipru), obtinute prin executarea unei cereri de comisie rogatorie internationala in Republica Cipru;
c). Rulaje de conturi, inscrisuri privind societatea R.O.E.Bulgaria (act constitutiv, contract de cesiune parti sociale, situatii financiare, date privind intrarile iesirile asociatului G.A.K. in Republica Bulgaria, declaratii privind beneficiarii reali ai fondurilor transferate prin contul R.O.E.) – obtinute prin executarea unei cereri de comisie rogatorie internationala in Republica Bulgaria; de asemenea, autoritatile judiciare bulgare au comunicat si proces-verbal de control fiscale in ceea ce priveste persoana juridica R.O.E.;
d). Inscrisuri (cmr-uri, facturi fiscale, dovada platilor, comenzile pentru marfuri) privind livrarile de uleiuri minerale din Austria, Polonia, Ungaria catre Cipru si Bulgaria obtinute prin executarea de cereri de comisie rogatorie internationala in Austria, Polonia, Ungaria, nefiind finalizata la acest moment cererea de comisie rogatorie internationala din Germania ;
e). Inscrisuri si declaratii ale imputernicitului P.S. SRO (administratorul societatii fiind R.P.E.), rulaje de cont bancar pentru perioada cercetata, obtinute prin executarea unei cereri de comisie rogatorie internationala in Republica Slovacia;
f). Raport de constatare tehnico - stiintifica financiara din data de 15.12.2014 intocmit in baza ordonantei procurorului din data de 18.09.2014 – volumul – volumul 11 (anexele la acest raport se gasesc in volumele 12 - 13)
g). Verificari ETA privind verificari GPS autovehicule implicate in transport din care reiese ca nu au parasit teritoriul Romaniei cu produsele energetice;
h). Verificari ANCPI;
i). Raport de constatare tehnico - stiintifica contabil din data de 15.12.2014 intocmit in baza ordonantei procurorului din data de 14.10.2014;
j). Declaratii suspecti, declaratii de martori soferi audiati in cauza la data de 28.01.2015 si a suspectilor, perchezitii domiciliare, proces-verbale de interceptare a continutului convorbirilor si comunicarilor telefonice, inscrisuri si rulaje de la institutiile de credit din Romania, inscrisuri de la Oficiul National al Registrului Comertului, acte de control DGAF, dosar conexat PTB.
In cazul acuzatiilor constand in savarsirea unor infractiuni economice cu consecinte deosebit de grave asupra bugetului de stat, pericolul concret rezida din natura acuzatiilor aduse, de caracterul continuat al activitatii infractionale, dar si de starea de nesiguranta pe care faptele presupus comise de inculpati o creeaza relatiilor sociale referitoare la colectarea taxelor si impozitelor la bugetul de stat, in contextul in care colectarea taxelor si impozitelor la bugetul de stat este de o importanta deosebita pentru mentinerea echilibrului bugetar.
 In ceea ce priveste necesitatea si proportionalitatea masurii a carei prelungire a fost solicitata prin referatul parchetului, prin raportare la interesul general si interesul particular al inculpatilor, la gravitatea acuzatiilor, la metodele alternative de restrictionare a drepturilor si la caracterul de exceptie al masurii, judecatorul va retine urmatoarele aspecte relevante: natura activitatii infractionale si modul de concepere a mecanismului de frauda poate crea posibilitatea continuarii savarsirii infractiunii prin alte persoane interpuse si prin alte societati comerciale in cazul in care se adopta o masura mai putin restrictiva de libertate, relatiile existente intre inculpati duc la presupunerea rezonabila ca, in stare de libertate, acestia vor comunica intre ei si este posibila influentarea relatarii libere a fiecarui inculpat in parte si denaturarea adevarului, inculpatii beneficiaza de suficiente mijloace materiale pentru a se sustrage urmaririi penale si a parasi teritoriul tarii iar raportat la gradul de instruire si conditia sociala a martorilor, in special a persoanelor care au acceptat sa infiinteze societatile fantoma, exista posibilitatea influentarii acestora fie prin intimidare fie prin oferirea de avantaje materiale, in cauza mai sunt implicate persoane care nu au putut fi identificate pana la acest moment iar lasarea in libertate a inculpatilor ar duce la imposibilitatea identificarii si audierii acestora. De asemenea, adoptarea unui tratament penal bland fata de acest gen de activitate, luarea unor masuri blande in cursul anchetei penale poate genera o diminuare in perceptia generala a gravitatii faptelor si a repercusiunilor grave pe care evaziune fiscala le are asupra sistemului democratic.
Un alt motiv pentru care se poate dispune mentinerea pe o perioada mai lunga de timp in stare de detentie provizorie, in special in stadiul initial al anchetei, este existenta pericolului de perturbare a anchetei penale, mai ales daca este vorba de o cauza complexa care necesita cercetari delicate si multiple. Riscul presiunilor asupra martorilor sau al obstructionarii anchetei in alte moduri nelegale, desi nu pot justifica o perioada excesiva de detentie, pot fi un motiv plauzibil pentru prelungirea unor masuri cu caracter custodial (arestare preventiva sau arest la domiciliu).
Mentinerea starii privative de libertate pentru inculpatii nominalizati in propunerea de prelungire a masurii preventive este impusa de gravitatea faptelor, pericolul de perturbare a anchetei penale, pericolul de coliziune cu ceilalti participanti la comiterea infractiunilor, starea probelor si necesitatea completarii probatoriului fara ingerinte din partea inculpatilor.
In cauza, judecatorul a apreciat ca se impune prelungirea duratei arestului la domiciliu intrucat se mentin temeiurile avute in vedere la luarea masurii, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile pentru care sunt cercetati inculpatii este mai mare de 5 ani inchisoare iar lasarea lor in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica  avand in vedere modalitatea de comitere a faptelor, gradul crescut de pericol social, posibilitatea influentarii martorilor si a celorlalti inculpati din dosar.
In ceea ce priveste gravitatea faptelor trebuie retinut ca inculpatii sunt cercetati pentru savarsirea mai multor infractiuni care aduc atingere bugetului consolidat al statului, infractiuni care in concret se pare ca ar fi provocat prejudicii foarte mari si care au fost puse in executare cu mari eforturi logistice si dupa o schema foarte bine pusa la punct in care fiecare inculpat cunostea rolul pe il avea in schema infractionala, obiectul circuitului comercial fraudulos fiind tranzactionarea unor produse energetice accizabile.
 Faptul ca pedeapsa pentru infractiunile comise este de o gravitate sporita, persistenta inculpatilor in activitatea infractionala, insusirea unui mod de operare elaborat, vehementa de care au dat dovada in comiterea faptelor, mecanismul de luare a hotararii infractionale si adoptarea acestei modalitati de obtinere a mijloacelor de existenta, atitudinea pe care au avut-o pe parcursul anchetei de a nu accepta sa isi asume raspunderea individuala pentru faptele comise de bunavoie constituie indicii suficiente pentru  a fundamenta existenta unui pericol concret pentru ordinea sociala.
In ceea ce priveste pericolul de coliziune cu co-acuzatii si pericolul de a influenta martorii si pe ceilalti inculpati, in cauza se constata ca persoanele participante la comiterea faptelor aveau stranse legaturi de prietenie, grupul persoanelor care cunostea elemente privind activitatea infractionala fiind unul restrans. Avand in vedere ca in cauza este de o importanta vitala relatarea independenta si sincera a situatiei de fapt de catre participantii la comiterea infractiunilor si ca exista posibilitatea ca inculpatii sa ia legatura cu celelalte persoane, in interesul anchetei penale inculpatii trebuie mentinuti in detentie provizorie in acest stadiu incipient al cercetarilor
 Avand in vedere ca motivele ce justifica prelungirea arestarii preventive sunt pertinente, suficiente si temeinice se impune expunerea diligentelor depuse de catre autoritatile judiciare in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei penale pentru fundamentarea necesitatii mentinerii starii de detentie provizorie.
S-a retinut ca sunt cercetate mai multe infractiuni, ca in aceste infractiuni sunt implicate numeroase persoane fizice si juridice, ca modalitatea de comitere a faptelor a ingreunat ancheta efectiva datorita utilizarii mijloacelor de comunicare la distanta ce implica anonimitatea persoanelor implicate, ca natura infractiunilor impune administrarea de probe stiintifice care trebuie efectuate de institutii specializate si care necesita o perioada de timp suficient de mare pentru a genera rezultate complete, ca a fost necesara solicitarea documentelor si inscrisurilor aflate in posesia tertilor si identificarea unui numar mare de persoane implicate direct sau indirect in activitatea infractionala, ca mediile de stocare si inscrisurile gasite cu ocazia perchezitiilor domiciliare contin o cantitatea mare de informatie ce trebuie analizata in timp real pentru a evita erorile judiciare.
De la momentul incipient al anchetei, in cauza au fost efectuate numeroase acte de urmarire penala, in cursul cercetarilor neexistand perioade de inactivitate a autoritatilor ce desfasoara ancheta.
Perioada de timp ce face obiectul prezentei solicitari este necesara pentru aducerea la indeplinire a mai multor activitati, menite sa clarifice cauza sub toate aspectele si sa duca la finalizarea instructiei penale.
In ceea ce priveste circumstantele de ordin personal ale inculpatilor, astfel cum au fost expuse in aparare, constand in situatia personala si familiala ori in lipsa antecedentelor penale, judecatorul de drepturi si libertati a retinut ca, pe de o parte acestea existau si la momentul dispunerii masurii arestarii preventive, iar, pe de alta parte, aceste elemente pot fi avute in vedere cu ocazia solutionarii cauzei pe fond, intrucat la acest moment procesual aceste circumstante nu sunt de natura a justifica aprecierea rezonabila in sensul ca, in cazul lasarii lor in libertate, acestia sa incerce zadarnicirea adevarului prin influentarea celorlalti inculpati, a martorilor, prin alterarea mijloacelor de proba, prin punerea de acord asupra declaratiilor viitoare sau prin alte asemenea activitati.
In raport de complexitatea cauzei, prelungirea masurii preventive dispuse fata de  inculpati este necesara pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, avand in vedere ca organul de urmarire penala se afla in plina derulare a cercetarilor impotriva inculpatilor, urmand a se proceda la diferite acte de cercetare, de strangere a probelor.
In consecinta judecatorul de drepturi si libertati a apreciat ca masura arestului la domiciliu este necesara si proportionala cu scopul urmarit, respectiv acela de a asigura buna desfasurare a procesului penal, o alta masura nefiind apta sa atinga scopul mentionat.
Cu privire la solicitarea formulata de inculpata Cristache Mihaela de respingere a propunerii de prelungire a masurii arestului la domiciliu, ca inadmisibila, in raport de decizia nr. 361/2015 a Curtii Constitutionale, instanta a apreciat-o ca neintemeiata in conditiile in care, prevederile art. 222 C.p.p. sunt neconstitutionale in conditiile in care se pune in discutie prelungirea masurii arestului la domiciliu in procedura de camera preliminara si judecata in fond si nu in procedura de la urmarire penala.
Impotriva acestei incheieri au formulat contestatii inculpatii N.A.I., C.M. si F.A.
Inculpatii, prezenti si asistati de aparatori alesi, au solicitat admiterea contestatiilor si constatarea incetarii de drept a masurii arestului la domiciliu ca urmare a deciziei CCR nr. 361/2015 si in subsidiar inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar, aratand ca nu mai prezinta pericol concret pentru ordinea publica, actele de urmarire penala (rapoarte de expertiza si de constatare tehnico-stiintifica) ce mai trebuie administrate pot continua si cu acestia in stare de liberare sub control judiciar. Au mai mentionat ca vor influenta martorii ori ceilalti inculpati din cauza.
Inculpata C.M. a mai aratat ca este incalcat principiul proportionalitatii intre drepturile incalcate si scopul pe care l-ar urmari mentinerea masurii preventive a arestului la domiciliu. Ca circumstante personale, a aratat ca are in ingrijire un copil minor si ca imobilul in care locuieste, este in executare silita.
Inculpatul N.A, a aratat ca are o fiica care este in clasa a XII-a, se ocupa de ingrijirea parintilor, care locuiesc in alta localitate, astfel ca ii va fi oportuna aplicarea masurii controlului judiciar.
Inculpatul F.A. a mentionat ca a colaborat si va colabora in continuare cu organele de cercetare penala, a avut o atitudine procesuala de regret si recunoastere, este casatorit, are in ingrijire doi copii minori, fiind singurul intretinator al familiei. A aratat ca doreste sa mearga la serviciu deci, masura controlului judiciar ar fi corect aplicata.
Inculpatii au depus la dosar acte in circumstantiere.
Judecatorul de drepturi si libertati, examinand legalitatea si temeinicia incheierii atacate, in raport de motivele invocate si sub toate aspectele de fapt si de drept, apreciaza ca in cauza, contestatiile formulate sunt fondate, pentru urmatoarele considerente:
Judecatorul apreciaza ca decizia nr. 361/2015 a CCR nu a avut drept consecinta incetarea masurii arestului la domiciliu avand in vedere ca argumentele aduse in sustinerea neconstitutionalitatii art. 222 Cpp s-au referit la procedura de camera preliminara si de judecata in prima instanta (”…Curtea constata ca normele procesual penale ale art.222 cu denumirea marginala „Durata arestului la domiciliu”, prin faptul ca nu reglementeaza nici termenele pentru care poate fi dispusa si nici durata maxima a acestei masuri in procedura de camera preliminara si de judecata in prima instanta, sunt neconstitutionale, de vreme ce organele judiciare pot dispune masura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecinta fiind restrans, in mod nelimitat temporal, exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale vizate de continutul acestei masuri”- paragraf 26), iar prezenta cauza se afla in cursul urmaririi penale, etapa procesuala pentru care Codul de Procedura Penala reglementeaza atat durata initiala cat si durata maxima.
Conditia prevazuta de lege cu privire la suspiciunea rezonabila a comiterii infractiunilor retinute in propunerea procurorului este in concordanta cu art. 5 paragraful 1 lit. c din CEDO care conditioneaza legalitatea privarii de libertate a unei persoane de existenta unor motive verosimile de a banui ca persoana care urmeaza a fi lipsita de libertate a savarsit o infractiune. In acceptiunea Curtii Europene a Drepturilor Omului prin motive verosimile se inteleg date, informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca persoana respectiva sa fi savarsit infractiunea respectiva. Aceste date nu trebuie sa aiba aceeasi forta cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana sa fie intr-un final, acuzata sau trimisa in judecata.
Indicii de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca inculpatii sa fi savarsit infractiunile pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala rezulta din urmatoarele mijloace de proba: declaratiile martorilor G.A., S.I.N., L.O.L., rulaje de conturi, respectiv inscrisuri privind beneficiarii reali si persoanele autorizate sa dispuna asupra sumelor de bani din conturile societatilor comerciale nerezidente din Republica Cipru (H. LTD, G. LTD, N. LTD, L. LTD, M. LTD – companie rezidenta in Emiratele Arabe Unite, dar cu contul bancar deschis in Cipru), rulaje de conturi, inscrisuri privind societatea R.O.E. Bulgaria (act constitutiv, contract de cesiune parti sociale, situatii financiare, date privind intrarile iesirile asociatului G.A.K. in Republica Bulgaria, declaratii privind beneficiarii reali ai fondurilor transferate prin contul R.O.E.), inscrisuri (cmr-uri, facturi fiscale, dovada platilor, comenzile pentru marfuri) privind livrarile de uleiuri minerale din Austria, Polonia, Ungaria catre Cipru si Bulgaria obtinute prin executarea de cereri de comisie rogatorie internationala in Austria, Polonia, Ungaria, inscrisuri si declaratii ale imputernicitului P.S. SRO (administratorul societatii fiind R.P.E.), rulaje de cont bancar pentru perioada cercetata, raport de constatare tehnico - stiintifica financiara din data de 15.12.2014, verificari ETA privind verificari GPS autovehicule implicate in transport din care reiese ca nu au parasit teritoriul Romaniei cu produsele energetice, adrese ANCPI, raport de constatare tehnico - stiintifica contabil din data de 15.12.2014, declaratii suspecti, declaratii de martori soferi audiati in cauza la data de 28.01.2015, perchezitii domiciliare, proces-verbale de interceptare a continutului convorbirilor si comunicarilor telefonice, inscrisuri si rulaje de la institutiile de credit din Romania, inscrisuri de la Oficiul National al Registrului Comertului, acte de control DGAF.
Apararile inculpatilor, ca si lamurirea tuturor imprejurarilor de savarsire vor fi realizate integral pe parcursul cercetarilor, la acest moment existand probe suficiente pentru impunerea unei masuri preventive, pentru care este cerut un nivel probator inferior celui necesar a conduce instanta la concluzia dovedirii acuzatiei dincolo de orice indoiala rezonabila, impus pentru pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, astfel cum impun dispoz. art. 103 alin. 3 Cpp. Aceasta interpretare este in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului: in hotararile Brogan c. Marii Britanii si Murray c. Marii Britanii, Curtea a aratat ca art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritatile sa dispuna de probe suficiente pentru a formula acuzatii inca din momentul arestarii. Rolul acestei masuri trebuie sa fie acela de a permite clarificarea, sau, dimpotriva, inlaturarea suspiciunilor. Faptele care suscita banuieli nu au acelasi nivel de certitudine cu cele care permit inculparea si, cu atat mai putin, cu cele care permit condamnarea.
Cu toate acestea, pentru a fi prelungita, este necesar ca masura preventiva a arestarii la domiciliu sa fie necesara pentru realizarea scopului, prin urmare, singura apta sa asigure buna desfasurare a procesului penal.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit principiul general in aceasta materie in hotararea Wemhoff c. Germaniei: „detentia preventiva trebuie sa aiba un caracter exceptional, starea de libertate fiind starea normala si ea nu trebuie sa se prelungeasca dincolo de limite rezonabile independent de faptul ca ea se va imputa sau nu din pedeapsa”. Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detentii provizorii se face luandu-se in considerare circumstantele concrete ale fiecarei cauze pentru a vedea in ce masura ”exista indicii precise cu privire la un interes public real care, fara a aduce atingere prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate” (Labita c. Italiei).
Persistenta motivelor plauzibile de a crede ca persoana in cauza a savarsit o infractiune este o conditie sine qua non a conformitatii lipsirii de libertate cu dispozitiile art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, dupa o anumita perioada de timp, aceste motive nu mai sunt suficiente pentru a justifica privarea sa de libertate (W c. Elvetiei si Stasaitis c. Lituaniei).In cauza Wemhoff c. Germaniei, Curtea a precizat ca atunci cand mentinerea in detentie este motivata doar de teama ca inculpatul sa nu fuga, poate fi ordonata eliberarea lui daca este posibila obtinerea unor garantii care sa asigure prezenta sa la judecata.
Judecatorul constata ca faptele inculpatilor sunt grave din perspectiva intinderii in timp si implicarii mai multor persoane intr-o schema organizata, a prejudiciului produs, insa acestea nu sunt singurele criterii care trebuie avute in vedere la evaluarea si identificarea masurii preventive care sa fie suficienta pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal. Astfel, art. 223 alin. 2 Cpp indica drept criterii si anturajul si mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale, imprejurarile privitoare la persoana inculpatului.
In cauza, judecatorul constata ca inculpatii a fost acuzati de savarsirea unor fapte penale pretins comise in perioada 2012-2014 (moment dupa care inculpatii s-au aflat in stare de libertate, astfel incat nu se poate justifica o privare de libertate pe o durata mare de timp la 1 an dupa epuizarea activitatii pretins infractionale), provin din familii organizate, bine integrate in societate, nu au antecedente penale, aveau locuri de munca la data arestarii, aspecte de natura a indica faptul ca inculpatii nu prezinta un risc de sustragere si ca finalizarea cercetarilor poate fi facuta in bune conditii prin impunerea unor obligatii si interdictii aferente unei masuri preventive mai usoare. Totodata, judecatorul a avut in vedere durata preventiei deja scursa pana in prezent, precum si faptul ca efectuarea de comisii rogatorii internationale vor conduce la prelungirea cercetarilor.
Asa fiind, judecatorul de drepturi si libertati, in baza art. 204 C. pr. pen. va admite contestatiile formulate de inculpatii N.A.I., C.M. si F.A. impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Bucuresti - Sectia I Penala pronuntate la data de 17.06.2015.
Va desfiinta, in parte, incheierea atacata cu privire la inculpati si rejudecand in fond:
In baza art. 204 alin. 12 C. pr. pen. va dispune inlocuirea masurii arestului la domiciliu a inculpatilor N.A.I., C.M. si F.A. cu masura controlului judiciar pentru o durata de 60 de zile, incepand cu data de 29.06.2015 si pana la 27.08.2015, apreciind ca aceasta masura este suficienta pentru atingerea scopurilor prev. de art. 202 alin. 1 Cpp, prin impunerea obligatiilor aferente acestei masuri.
In baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen. se va impune ca inculpatii sa respecte urmatoarele obligatii, pe durata masurii:
a) sa se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preliminara sau la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati;
b) sa informeze de indata organul judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza cu privire la schimbarea locuintei;
c) sa se prezinte la Politia de domiciliu, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori sunt chemati.
In baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, se va impune ca inculpatii sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa nu depaseasca limita teritoriala a tarii, decat cu incuviintarea prealabila a organului judiciar;
b) sa nu se apropie de coinculpati, martori ori experti si sa nu comunice cu acestia, direct sau indirect, pe nicio cale;
c) sa nu exercite functia de administrator al unei societati comerciale.
In baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen. se va atrage atentia inculpatilor ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care le revin, masura controlului judiciar poate fi inlocuita cu masura arestarii preventive.
Se va dispune punerea de indata in libertate a inculpatilor, daca nu sunt arestasi in alta cauza.
In baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.
Onorariul partial in cuantum de 90 de lei cuvenit avocatului din oficiu al inculpatei C.M. se va avansa din fondul Ministerului Justitiei.