Contestatie. Cererea de inlocuire a masurii arestului preventiv

Arest preventiv (Contestatie. Cererea de inlocuire a masurii arestului preventiv).

 In conditiile in care fapta a fost savarsita in 2008, iar sesizarea AFP a fost formulata in 2013, prelungirea privarii de libertate a inculpatului a fost considerata nejustificat de tardiva, factorul timp fiind un element esential in analiza pericolului concret pe care lasarea in libertate a inculpatului il prezinta pentru ordinea publica, chiar in conditiile in care ancheta initiala a vizat administratorul de drept al societatii comerciale.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA A II-A PENALA, Incheierea Nr. 784/CO/DL din 24.07.2015, Dosar nr. 27373/3/2015  )

Prin incheierea de sedinta din 24.07.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia I-a penala, in baza art. 242 C.p.p. a fost respinsa ca neintemeiata cererea formulata de inculpat B.I., de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura preventiva a arestului la domiciliu.
In baza art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cu aplic. art.20 al.2 din Constitutie si a art.24 pct.7 din Recomandarea Comitetului de Ministri ai Statelor Membre, referitoare la Regulile Penitenciare Europene, rec(2006)2 incuviinteaza parasirea sub escorta a unitatii de detentie de catre petentul inculpat spre a se asigura prezenta acestuia la ceremonia funerara ce va avea loc in data de 26.07.2015 in satul M., comuna A., jud. S., urmand a se recurge la folosirea catuselor sau a altor mijloace de imobilizare si la o prezenta vizibila a escortei in satul Mesteacan, comuna Almasu, jud. Salaj doar in mod absolut necesar.
In baza art. 275 al.2 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Instanta de fond a retinut ca la data de 21.07.2015 a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, Sectia I Penala cererea formulata de petentul inculpat B.I. de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.
In cuprinsul actului de sesizare a instantei petentul inculpat a solicitat sa se retina faptul ca nu are antecedente penale, ca gestioneaza activitatea unui grup de societati care are un numar foarte mare de angajati si o cifra de afaceri enorma, contributia la bugetul consolidat al statului fiind foarte mare, ca nu provine dintr-un mediu infractional fiind o persoana implicata major in activitatea societatilor mai sus amintite, din anturajul sau nu fac parte persoane cu antecedente penale, iar valoarea prejudiciului estimat nu este rezultatul unei expertize judiciare de specialitate. De asemenea s-a relevat faptul ca ulterior privarii de libertate inculpatul a efectuat demersuri in vederea recuperarii prejudiciului estimat, a solicitat instituirea de masuri asiguratorii pentru a se garanta acoperirea prejudiciului, nu exista date sau indicii temeinice din care sa rezulte ca se va sustrage de la urmarirea penala si nici ca intentioneaza sa comita alte infractiuni, nu exista posibilitatea reala de a perturba in orice fel desfasurarea procesului penal.
De asemenea la data de 23.07.2015 Parchetul Curtii de Apel Bucuresti a inaintat cererea inculpatului de incuviintare a parasirii unitatii de detentie pentru a participa la funeraliile defunctului sau tata, cerere pe care organul de urmarire penala a apreciat-o a fi de competenta de solutionare ca judecatorului de drepturi si libertati potrivit principiului simetriei formelor. De asemenea, in cuprinsul adresei de inaintare s-a invederat ca incuviintarea solicitarii nu ar perturba, in opinia parchetului, buna desfasurare a urmaririi penale.
La solicitarea judecatorului de drepturi si libertati a fost atasat dosarul de urmarire penala al Parchetului Curtii de Apel Bucuresti nr. 191/P/2015.
Analizand materialul probator administrat, judecatorul de drepturi si libertati a retinut ca la data de 17.07.2013 a fost inregistrat la Politia Sectorului 4 - Serviciul de Investigare a Criminalitatii Economice, dosarul penal nr. 1852611/2013 si luat sub nr. unic 2750/P/2013, in supravegherea Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, privind comiterea infractiunii de evaziune fiscala, prev. de art. 9 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 241/2005, sesizarea fiind facuta de catre Administratia Finantelor Publice Sector 4 Bucuresti, ca urmare a verificarii realitatii unei tranzactii comerciale dintre S.C. A.G.T. S.R.L. si S.C. BB I. S.R.L. din Cluj, in urma verificarilor rezultand ca S.C. A.G.T. S.R.L. nu functioneaza la sediul social declarat.
Prin ordonanta Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti din data de 08.06.2015, s-a dispus, printre altele, punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul B.I. pentru savarsirea, in concurs real, a infractiunilor de: evaziune fiscala, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c si alin. 3 din Legea nr. 241/2005 rep. si spalarea banilor, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p. si art. 5 C.p., constand in aceea ca in calitate de asociat al S.C. BB I. S.R.L. (calitate detinuta prin intermediul S.C. B.& B.C. S.R.L. si S.C. B & B S.A.) si persoana care controla in fapt intreaga activitate a societatii, cu buna stiinta, a determinat incheierea contractului de vanzare - cumparare cu S.C. A.G.T. S.R.L., avand ca obiect terenul situat in jud. Prahova, com. Puchenii Mari, in scopul inregistrarii in contabilitatea societatii a facturii seria AGT nr.58/11.08.2008 in valoare de 55.663.939,80 lei, inregistrare prin care S.C. BB I. S.R.L. a dedus in mod ilegal T.V.A. in cuantum de 8.887.519,80 lei (aproximativ 2.5 mil. euro la nivelul anului 2008 si 2mil euro in prezent) si ca in calitate de asociat al S.C. BB I. S.R.L. (calitate detinuta prin intermediul S.C. B. & B. C. S.R.L. si S.C. B. & B. S.A.) si persoana care controla in fapt intreaga activitate a societatii, cu buna stiinta si in repetate randuri, a transferat, in baza unor acte fictive, in conturile bancare ale S.C. A.G.T. S.R.L. si S.C. M. 92 U. S.R.L. suma de 4.219.000 lei.
 Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din data de 02.07.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia I Penala, in dosarul nr. 25050/3/2015 s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului B.I. pe o perioada de 30 de zile de la incarcerarii.
Pentru a dispune astfel judecatorul a retinut faptul ca exista probe de natura sa convinga un observator obiectiv de faptul ca comis infractiunile retinute in sarcina sa in cuprinsul actului de inculpare.
Judecatorul investit cu solutionarea propunerii de arestare preventiva a inculpatului a retinut ca in cauza sunt incidente disp. art.223 al.2 C.p.p., anumite infractiuni, prin gravitatea lor deosebita, modalitatea de comitere a savarsirii lor, prin reactia publicului, a mediului in care isi desfasoara activitatea, putand sa suscite o tulburare sociala de natura sa justifice o detentie provizorie, Astfel s-a apreciat ca nu se poate face abstractie de nemultumirea pe care ar trezi-o in randul persoanelor oneste, care apeleaza cu buna credinta la un agent economic, lipsa de reactie a organelor judiciare sesizate cu savarsirea unor fapte de natura, gravitatea si amploarea celor prezentate.
 Analizand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale, judecatorul de drepturi si libertati a constatat faptul ca exista probe de natura sa convinga un observator obiectiv, in sensul art.5 par.1 lit.c din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, ca in calitate de asociat al S.C. BB I. S.R.L. (calitate detinuta prin intermediul S.C. B. & B. C. S.R.L. si S.C. B. & B. S.A.) si persoana care controla in fapt intreaga activitate a societatii, cu buna stiinta, a determinat incheierea contractului de vanzare - cumparare cu S.C. A.G.T. S.R.L., avand ca obiect terenul situat in jud. Prahova, com. Puchenii Mari, in scopul inregistrarii in contabilitatea societatii a facturii seria AGT nr.58/11.08.2008 in valoare de 55.663.939,80 lei, inregistrare prin care S.C. BB I. S.R.L. a dedus in mod ilegal T.V.A. in cuantum de 8.887.519,80 lei (aproximativ 2.5 mil. euro la nivelul anului 2008 si 2mil euro in prezent) si ca in calitate de asociat al S.C. BB I. S.R.L. (calitate detinuta prin intermediul S.C. B. & B. C. S.R.L. si S.C. B. & B. S.A.) si persoana care controla in fapt intreaga activitate a societatii, cu buna stiinta si in repetate randuri, a transferat, in baza unor acte fictive, in conturile bancare ale S.C. A.G.T. S.R.L. si S.C. M. 92 U. S.R.L. suma de 4.219.000 lei.
Intr-adevar potrivit documentelor existente la dosarul cauzei, aspecte regasite si in raportul de expertiza contabila judiciara, rezulta o suspiciune rezonabila privind fictivitatea tranzactiei in baza careia a fost emisa factura seria A.G.T. nr.58/11.08.2008, elemente probatorii in acest sens fiind urmatoarele: S.C. A.G.T. S.R.L. nu figureaza in evidentele institutiilor statului ca fiind proprietar al terenului arabil in suprafata masurata de 449.978 mp (din acte 450.000 mp) situat in extravilanul comunei P.M. din Jud. P., inscris in CF nr. 2725 – P.M., nr. cadastral , adresa: P.M., ; contractul de vanzare cumparare prin care S.C. A.G.T. S.R.L. sustine ca a dobandit dreptul de proprietate, nu figureaza in arhiva biroului notarial al BNP N.A.; extrasul de carte funciara nr. 2725 a localitatii P.M. jud. P. (numar nou carte funciara 20196) este inscris un imobil compus din teren in suprafata de 990 mp si constructia in suprafata de 86 mp, avand ca numar cadastral 10079 si nu numarul cadastral 10037, proprietari fiind S.F., S.D. si S.A.; se regasesc neconcordante majore intre numerele de inregistrare a cererilor presupus a fi depuse de catre S.C. A.G.T. S.R.L. la O.C.P.I. Prahova si numerele de inregistrare din evidentele O.C.P.I. Prahova in sensul ca, la toate numerele de inregistrare prezentate de catre S.C. A.G.T. S.R.L. figureaza cu totul alte cereri depuse de catre alte persoane pentru alte terenuri sau imobile in alte localitati decat cea din P.M., jud. P.; titlurile de proprietate prezentate de catre S.C. A.G.T.S.R.L. nu corespund ca forma, continut si fond cu cele puse la dispozitie de catre institutiile statului, in sensul ca sunt mentionati alti proprietari, alte suprafete, alt numar de parcela, alt numar de tarla si alti vecini; organele de cercetare penala, in urma verificarilor efectuate asupra identitatii persoanelor indicate in tranzactiile analizate, arata faptul ca si CNP-urile lui F.V.I. si F.C. nu exista in baza de date a Serviciului de Evidenta a Populatiei fiind declarate “CNP-uri false”.
Potrivit expertizei efectuate, imobilul situat in comuna P.M. din jud. P., tarla , parcela “imobil apartinand initial lui F.V.I. si F.C., si ulterior prin cumparare S.C. A.G.T.S.R.L., nu a fost intabulat niciodata in cartea funciara, pe numele niciuneia din persoanele indicate, si cu atat mai putin in cartea funciara nr. 2725 a localitatii P.M.; imobilul cu numar cadastral  (numar nou ) mentionat in contractul de vanzare cumparare din 11.08.2008 intre SC A.G.T. SRL si SC BB I. SRL este inscris in cartea funciara la nr. 2643 (nr. carte funciara noua 20143) si nu in cartea funciara nr. 2725 (numar nou carte funciara 20196) reprezentand de fapt imobil compus din teren in suprafata de 2495 mp din acte si 2499 mp din masuratori si constructie C1 in suprafata de 64 mp proprietar fiind G.I. (prin cumparare ca bun propriu), si nu teren arabil, in suprafata de 450.000 mp (45 ha) situat in extravilanul comunei P.M. din jud. Prahova al carui proprietar ar fi SC A.G.T. SRL asa cum se stipuleaza in documentele prezentate de SC A.G.T. SRL; in cartea funciara nr. 2725 a localitatii P.M., jud. P. (numar nou carte funciara ) este inscris imobilul avand ca numar cadastral  si nu numar cadastral (numar cadastral nou ) asa cum se stipuleaza in documentele prezentate de SC A.G.T. SRL, proprietari fiind S.F., S.D. si S.A. prin mostenire pentru cota 3/8 si cota 5/8 prin cumparare ca bun comun S.F. si S.G., imobil compus din teren in suprafata de 990 mp si constructia C1 in suprafata de 86 mp; la numarul de cerere de inregistrare 39102/16.06.2008 privind extrasul de carte funciara de informare, se mentioneaza ca acest numar de cerere a fost alocat unei alte cereri formulate de catre CNADNR Bucuresti, privind imobilul cu numar cadastral 1639/1, care a fost inscris in cartea funciara nr. 3277 a localitatii B., nefiind o cerere de eliberare extras pentru informare depusa de catre SC A.G.T. SRL; incheierea nr. 39101/16.06.2008 nu a fost emisa de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Prahova, la cererea nr. 39101, care are de fapt data de 05.06.2008, a fost eliberat de catre O.C.P.I. P. un extras de carte funciara pentru autentificare catre notar public V.S.P. – Bucuresti, pentru imobil teren si constructii situat in Sinaia, str. Furnica nr. 25, inscris in cartea funciara nr. 2112 si numar cadastral 45, imobil apartinand lui V.A., si nu  reprezinta un extras de intabulare a dreptului de proprietate in favoarea SC A.G.T. SRL; incheierea nr. 39101/16.06.2008 contine date nereale vizibile, in ceea ce priveste data primirii cererii si eliberarii incheierii, precum si neconcordante intre numarul dosarului din aceasta incheiere, care nu este identic cu numarul incheierii, numele asistentului – registrator C.N., care la nivelul anului 2008 nu mai indeplinea aceasta functie, ci functia de “registrator”, precum si numele registratorului nu mai era S.N.R., ci prin casatorie a devenit P.N.R.; dosarul depus catre O.C.P.I. P. prin cererea nr. 39201/03.06.2008 nu a avut ca obiect o intabulare a dreptului de proprietate in favoarea SC A.G.T. SRL, aceasta cerere a fost facuta de notar public I.C., pentru eliberarea extras de autentificare necesar intocmire act notarial pentru un imobil situat in com. G., imobil compus din teren arabil extravilan in suprafata de 1693 mp apartinand lui C.N., C.O., M.C.R., B.N.C., B.R.E. si B.Ghe.O.; extrasul de carte funciara avand ca nr. de cerere nr. 49973/21.07.2008 ce se mentioneaza ca a fost avut in vedere la intocmirea actului notarial de vanzare cumparare intre F.V.I. si F.C. in calitate de vanzatori si SC A.G.T. SRL in calitate de cumparator, nu a fost eliberat de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Prahova pentru intocmirea respectivului act notarial; la cererea nr. 49973/21.07.2008 in evidentele O.C.P.I. PRAHOVA figureaza ca a fost eliberat un extras de carte funciara de autentificare la solicitarea Notarului Public Neculae Aurelian, pentru imobilul apartament situat in P., str. M. B. nr. 243, bl. C10, et. 2, ap. 47, bun ce apartine SC “UZTEL” SA; contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 5031/29.05.2008, contract incheiat intre F.V.I. si F.C. in calitate de vanzatori si SC A.G.T. SRL in calitate de cumparator, nu este inscris in arhiva biroului notarial intrucat nu a fost  incheiat la acel birou, cu precizarea ca la numarul de autentificare 5031 este inregistrat un act de partaj voluntar incheiat la data de 16.12.2008; “Titlului de proprietate numarul 31/28.08.2003” aflat in arhiva OCPI Prahova, sunt mentionate urmatoarele elemente: mostenitorii defunctei R.P. sunt cetatenii F.C., F-V.I. si F.C. ce primesc in proprietate o suprafata totala de 8 ha si 1100 mp, situata pe teritoriul comunei P.M.; Anexa nr. 1 la “Titlul de proprietate numarul 31/28.08.2003” aflat in arhiva OCPI P., face incadrarea in categoria de “teren arabil” – tarla 57, parcela 365/3, suprafata 8 ha si 1100 mp, avand ca vecinatati la nord – drum, la est – M. M.A., la sud – DE 245, la Vest – S.Ghe.; in evidentele cadastrale ale comunei P.M. nu exista un teren arabil de 45 ha care sa fie identificat in titlu de proprietate nr. 31/28.08.2003, tarlaua 59, parcela A367/5; conform planului parcelar a comunei P.M. intocmit de comisia locala P.M., in baza legilor proprietatii, parcela A367/5 este situata in tarlaua nr. 58, figureaza in titlul de proprietate nr. 278/02.06.2004 si are suprafata de 0,8685 ha prin verificarea cu evidentele Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ploiesti se comunica faptul ca pentru imobilul – teren in suprafata de 450.000 mp, situat in comuna P.M., tarlaua , parcela , nu s-au identificat inregistrari, cu precizarea ca acest imobil nu are si nu a avut alocat nr. cadastral 10037 si nici inscriere in cartea funciara nr. 2725/P.M..
Potrivit concluziilor expertizei aferente obiectivului nr.3, prin inregistrarea in evidentele contabile de catre S.C. BB I. S.R.L. a facturii seria AGT nr. 58 din 11.08.2008 emisa de S.C. A.G.T. S.R.L. au fost incalcate normele legale aplicabile la data tranzactiei, efectul asupra sumelor datorate bugetului de stat fiind in legatura doar cu TVA DEDUSA, la valoarea de 8.887.519,80 lei, suma pentru care S.C. BB I. S.R.L. nu avea drept de deducere. In ceea ce priveste impozitul pe profit, expertiza arata faptul ca achizitiile de bunuri inregistrate in contul de imobilizari corporale de tip “Terenuri; Amenajari de terenuri” nu intra in categoria cheltuielilor cu impact asupra bazei de calcul a impozitului pe profit, respectiv a impozitului pe profit datorat bugetului de stat, cu mentiunea ca aceste bunuri nu se supun amortizarii, amortizarea fiind inclusa in categoria cheltuielilor deductibile care diminueaza impozitul pe profit.
Astfel, a rezultat ca prin tranzactia fictiva dintre S.C. A.G.T. S.R.L. si S.C. BB I. S.R.L. bugetul de stat a fost prejudiciat doar in ceea ce priveste T.V.A. in cuantum de 8.887.519,80 lei (aproximativ 2,5 mil. euro la nivelul anului 2008 si aproximativ 2 mil. euro in prezent), T.V.A. dedusa ilegal de S.C. BB I. S.R.L. si pe care S.C. A.G.T. S.R.L. avea obligatia sa o colecteze si sa o vireze catre bugetul de stat. Insa S.C. A.G.T. S.R.L. nici macar nu a raportat organelor fiscale aceasta tranzactie, de altfel una fictiva.
Referitor la platile efectuate de S.C. BB I.S.R.L. pentru aceasta tranzactie, se constata ca S.C. BB I. S.R.L. a efectuat plati aferente facturii seria AGT nr.58/11.08.2008 in valoare totala de 4.2019.000 lei, expertiza aratand urmatoarele:
Din analiza extraselor de cont si a fiselor privind contul 401 – Furnizor – A.G.T.” emis din evidenta contabila a societatii S.C. BB I. S.R.L., pentru perioada 07.10.2008 – 17.03.2009, valoarea sumelor de bani transferate de S.C. BB I. S.R.L. in conturile S.C. A.G.T. S.R.L. si S.C. M. 92 U. S.R.L. se ridica la un cuantum total de 4.219.000 lei dupa cum urmeaza:
- pentru perioada 07.10.2008 – 22.12.2008, S.C. BB I. S.R.L. a transferat direct in conturile societatii S.C. A.G.T. S.R.L., respectiv in contul bancar deschis la Raiffeisen Bank – Suc. Calea Grivitei - si in contul bancar deschis la Banca Transilvania - Sucursala Stirbei Voda, suma totala de 1.314.000 lei;
- pentru perioada 07.01.2009-17.03.2009, in baza adresei nr. 35/29.12.2008 prin care S.C. A.G.T. S.R.L. comunica societatii S.C. BB I. S.R.L. faptul ca incepand cu data de 01.01.2009 diferenta platilor conform facturii fiscale nr. 58/11.08.2008 sa se efectueze, la ordinul S.C. A.G.T. S.R.L., al societatii S.C. M. ’92 U. S.R.L., S.C. BB I. S.R.L. a transferat suma totala de 2.905.000 lei in contul societatii S.C. M. ’92 U. S.R.L..
A fost prezentata schematic, situatia detaliata a platilor efectuate de firma BB I. aratandu-se ca sumele de bani virate in conturile S.C. M. 92 U. S.R.L. au fost retrase in numerar de suspecta S.C., in baza unor contracte de imprumut fictive, expertiza aratand ca si alte sume de bani au fost retrase din conturile S.C. M. 92 U. S.R.L. in baza unor contracte de imprumut.
Fata de aceste considerente, s-a apreciat ca materialul probator administrat in cauza pana in acest moment procesual infirma pozitia petentului inculpat B.I. ce a sustinut ca nu a cunoscut ca inexistenta terenului singura sa culpa fiind aceea ca nu a verificat in mod activ realitatea documentelor depuse odata ce exista in firma departament juridic care se ocupa de aceste aspecte la fiecare tranzactionare de bun. In opinia judecatorului o astfel de pozitie nu este credibila avandu-se in vedere valoarea patrimoniala a bunului achizitionat si pregatirea profesionala a inculpatului.
Judecatorul de drepturi si libertati a apreciat ca exista in acest moment procesual probe cu privire la implicarea inculpatului in activitatea ilicita obiect al anchetei penale, materialul probator administrat in fata judecatorului urmand a fi valorificat in cursul urmaririi penale, iar elementele probatorii confruntate cu cele ce vor reiesi in urma finalizarii solutionarii obiectiunilor la expertiza contabila.
Pe de alta parte a existat situatia prev. de art. 223 al.2 C.p.p., respectiv exista indicii ca inculpatul a comis o infractiune continuata de evaziune fiscala si una continuata de spalare de bani, iar privarea acestuia de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.
In ceea ce priveste aceasta ultima conditie, s-a invederat faptul ca aprecierea pericolului pentru ordinea publica pe care lasarea in libertate a inculpatului il prezinta nu trebuie facuta evident prin abstractie de gravitatea faptelor a caror savarsire i se imputa acestuia. De altfel, potrivit normei procesual penale anterior mentionate gravitatea faptei si modul si circumstantele de comitere a acesteia constituie elemente care coroborate circumstantelor personale pot conduce sau nu la concluzia existentei unei stari de pericol pentru ordinea publica. Sub acest aspect existenta pericolului poate rezulta, intre altele si din insusi pericolul social al infractiunii imputate inculpatului, de reactia publica la comiterea unei astfel de infractiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemanatoare de catre alte persoane, in lipsa unei reactii corespunzatoare fata de cei banuiti ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului pentru ordinea publica nu se pot avea in vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci si date referitoare la fapta, nu de putine ori acestea fiind de natura a crea in opinia publica un sentiment de insecuritate. In consecinta, analizand circumstantele reale existente, instanta a constatat faptul ca i se imputa inculpatului savarsirea unei infractiuni continuate de evaziune fiscala si de spalare de bani, infractiuni cu un grad de pericol social generic ridicat, avand  in vedere ca acest gen de infractiuni, prin amploarea lor deosebita aduc atingere unei importante valori proteguite de legea penala, respectiv bugetul consolidat al statului si relatiile sociale prin care statul apara circuitul legal (financiar, bancar, economic, comercial si civil), prevenind si combatand circuitul ilegal al bunurilor, produs al unor infractiuni grave prevazute de lege. Judecatorul de drepturi si libertati are in vedere totodata si gradul de pericol social concret al infractiunilor imputate inculpatului, pericol relevat de natura si gravitatea acesteia si relatiile sociale vadit periclitate, modalitatea concreta in care au fost comise rolul esential detinut de inculpat in derularea ilicitului penal. In aceste imprejurari faptul ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind pentru prima oara implicat intr-un raport penal de conflict, precum si faptul ca realizeaza venituri licite, nu pot justifica, cel putin la acest moment retinerea unui grad de pericol social redus, de natura a permite luarea unei masuri preventive mai putin intruzive. In consecinta, faptele savarsite justifica aprecierea ca lasarea acestuia in libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica, prin crearea unui sentiment de insecuritate in randul persoanelor care respecta valorile sociale ocrotite de lege.
Totodata, judecatorul de drepturi si libertati a constatat ca arestarea inculpatului corespunde scopului prevazut de art. 202 C.p.p., impunandu-se pentru o buna desfasurare a procesului penal si ca aceasta nu a depasit o durata rezonabila pana la acest moment.
Judecatorul a constatat ca inculpatul a fost privat de libertate in data 02.07.2015, neputandu-se imputa organelor de urmarire penala o lipsa de diligenta sporita in administrarea probatoriului necesar justei solutionari a cauzei.
Pentru aceste motive, judecatorul de drepturi si libertati, in baza art. 242 C.p.p. a respins ca neintemeiata cererea inculpatului B.I., de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura preventiva a arestului la domiciliu.
Fata de aceste considerente, s-a apreciat ca nefiind suficienta pentru atingerea scopului prevazut de art.202 C.p.p. o masura preventiva a controlului judiciar.
In ceea ce priveste cererea de parasirea a unitatii de detentie de catre petentul inculpat spre a se asigura prezenta acestuia la ceremonia funerara ce va avea loc in data de 26.07.2015 in satul M., comuna A., jud. S., s-a apreciat ca fiind admisibila si intemeiata pentru urmatoarele considerente:
Potrivit legislatiei nationale petentul inculpat nu are dreptul de parasire a unitatii de detentie nici chiar in situatiile exceptionale prevazute de art.99 al.1 din Legea nr.254/2013 insa potrivit art.20 al.2 din Constitutia Romaniei „daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”. In opinia judecatorului o astfel de reglementare mai favorabila petentului inculpat este reprezentata de dispozitiile art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Potrivit jurisprudentei instantei de contencios al drepturilor omului dreptul de a asista la ceremonia funerara a unui membru de familie constituie un aspect protejat de art.8 fara ca instanta a precizat ca daca ingerinta se raporteaza la notiunea de viata privata sau la cea de viata de familie astfel ca refuzul de a permite persoanei private de libertate sa-si insoteasca parintele pe ultimul drum constituie o ingerinta in dreptul protejat de art.8 anterior citat.
In ceea ce priveste temeinicia cererii formulate, s-a constatat ca dreptul protejat de art. 8 respectiv dreptul la viata privata si de familie, la domiciliu si corespondenta, face parte din categoria drepturilor conditionale, drepturi care, in opozitie cu drepturile intangibile protejate de Conventie, cum ar fi spre exemplu dreptul la viata sau dreptul de a nu fi supus la tratamente inumane sau degradante, pot fi supuse unor limitari.
Astfel cum s-a subliniat anterior in legislatia nationala persoanele private de libertate ca urmare a aplicarii masurii arestului preventiv nu au posibilitatea parasirii locului de detineri putandu-se astfel concluziona ca ingerinta este prevazuta de lege.
Ingerinta are un scop legitim respectiv acela de a se asigura o eficienta instructie penala, element al scopului mentionat expres de art.8 par. 2 respectiv apararea ordinii si prevenirea faptelor penale.
Pentru a corespunde exigentelor paragrafului al doilea al art. 8, ingerinta trebuie sa raspunda unei nevoi sociale imperioase si trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit. In opinia judecatorului, refuzul incuviintarii parasirii unitatii de detentie de catre petentul inculpat nu corespunde unei astfel de nevoi si nici nu ar fi proportional cu scopul legitim urmarit.
S-a mai constatat ca se imputa inculpatului savarsirea unor infractiuni economice, fara elemente de violenta, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, nu a fost evidentiat vreun risc de sustragere de la derularea urmaririi penale si chiar unitatea de parchet a apreciat ca o solutie favorabila nu ar perturba buna desfasurarea a instructiei penale.
Impotriva acestei incheieri au formulat contestatii Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti si inculpatul B.I..
Motivele de contestatie depuse in scris la dosar de catre Parchet au vizat nelegalitatea cu privire la gresita admitere de catre instanta de fond a cererii inculpatului, arestat preventiv, de incuviintare a deplasarii sub escorta la funeraliile tatalui acestuia in comuna A., sat M., judetul S., in data de 26.07.2015.
La data de 24.07.2015, in sedinta publica, Parchetul a declarat ca isi retrage contestatia formulata cu privire la admiterea cererii formulata de inculpatul B.I. pentru deplasarea la inmormantarea tatalui sau, in judetul S., pentru data de 26.07.2015, intemeiata pe dispozitiile art.415 C. pr. pen. si a Ordinului Procurorului general.
Inculpatul contestator B.I., prezent si asistat de aparator ales, a solicitat inlocuirea masurii preventive, aratand ca a recunoscut fapta, ca a achitat in transe suma de un milion euro, a adus ca si garantie doua terenuri si un cont escrow. Ca circumstante personale favorabile au fost indicate comportarea buna in societate, faptul ca are doi copii minori, iar daca va fi pus sub control judiciar sau arest la domiciliu, nu va influenta in mod negativ desfasurarea procesului penal.
Judecatorul de drepturi si libertati, examinand legalitatea si temeinicia incheierii atacate, in raport de motivele invocate si sub toate aspectele de fapt si de drept, apreciaza ca in cauza, contestatia formulata de inculpat este fondata, pentru urmatoarele considerente:
Conditia prevazuta de lege cu privire la suspiciunea rezonabila a comiterii infractiunilor sus-mentionate este in concordanta cu art. 5 paragraful 1 lit. c din CEDO care conditioneaza legalitatea privarii de libertate a unei persoane de existenta unor motive verosimile de a banui ca persoana care urmeaza a fi lipsita de libertate a savarsit o infractiune. In acceptiunea Curtii Europene a Drepturilor Omului prin motive verosimile se inteleg date, informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca persoana respectiva sa fi savarsit infractiunea respectiva. Aceste date nu trebuie sa aiba aceeasi forta cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana sa fie intr-un final, acuzata sau trimisa in judecata.
Indiciile de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca inculpatul sa fi savarsit infractiunea pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala rezulta din mijloace de proba analizate extensiv in incheierea atacata, ale carei considerente sunt insusite de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta de control judiciar sub acest aspect.
Sub aspectul pozitiei subiective cu care inculpatul a actionat, acesta a invocat faptul ca nu a cunoscut caracterul fictiv al tranzactiei intrucat avea mai multe societati comerciale si fiecare dintre ele avea un administrator care se ocupa de activitatea concreta a acestora. Apararile inculpatului, ca si lamurirea tuturor imprejurarilor de savarsire vor fi realizate integral pe parcursul cercetarilor, la acest moment existand probe suficiente pentru impunerea unei masuri preventive, pentru care este cerut un nivel probator inferior celui necesar a conduce instanta la concluzia dovedirii acuzatiei dincolo de orice indoiala rezonabila, impus pentru pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, astfel cum impun dispoz. art. 103 alin. 3 C. pr. pen.. Aceasta interpretare este in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului: in hotararile Brogan c. Marii Britanii si Murray c. Marii Britanii, Curtea a aratat ca art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritatile sa dispuna de probe suficiente pentru a formula acuzatii inca din momentul arestarii. Rolul acestei masuri trebuie sa fie acela de a permite clarificarea, sau, dimpotriva, inlaturarea suspiciunilor. Faptele care suscita banuieli nu au acelasi nivel de certitudine cu cele care permit inculparea si, cu atat mai putin, cu cele care permit condamnarea.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit principiul general in aceasta materie in hotararea Wemhoff c. Germaniei: „detentia preventiva trebuie sa aiba un caracter exceptional, starea de libertate fiind starea normala si ea nu trebuie sa se prelungeasca dincolo de limite rezonabile independent de faptul ca ea se va imputa sau nu din pedeapsa”. Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detentii provizorii se face luandu-se in considerare circumstantele concrete ale fiecarei cauze pentru a vedea in ce masura ”exista indicii precise cu privire la un interes public real care, fara a aduce atingere prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate” (Labita c. Italiei).
Persistenta motivelor plauzibile de a crede ca persoana in cauza a savarsit o infractiune este o conditie sine qua non a conformitatii lipsirii de libertate cu dispozitiile art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, dupa o anumita perioada de timp, aceste motive nu mai sunt suficiente pentru a justifica privarea sa de libertate (W c. Elvetiei si Stasaitis c. Lituaniei). Cand se dovedesc „suficiente” si „pertinente”, ea cerceteaza daca autoritatile nationale competente au abordat continuarea procedurii cu o diligenta particulara. Complexitatea si particularitatile cauzei sunt elemente ce trebuie luate in considerare in aceasta privinta (Tomasi c. Frantei; Letellier c. Frantei; Scott c. Spaniei; Labita c. Italiei). In cauza Wemhoff c. Germaniei, Curtea a precizat ca atunci cand mentinerea in detentie este motivata doar de teama ca inculpatul sa nu fuga, poate fi ordonata eliberarea lui daca este posibila obtinerea unor garantii care sa asigure prezenta sa la judecata.
Judecatorul constata ca faptele inculpatului sunt grave din perspectiva cuantumului prejudiciului si a amplorii deosebite a fenomenului de sustragere de la plata sumelor datorate bugetului de stat, de efectele potentiale (aduc atingere unei importante valori proteguite de legea penala, respectiv bugetul consolidat al statului si relatiile sociale prin care statul apara circuitul legal, prevenind si combatand circuitul ilegal al bunurilor, produs al unor infractiuni grave prevazute de lege), insa acestea nu sunt singurele criterii care trebuie avute in vedere la evaluarea si identificarea masurii preventive care sa fie suficienta pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal. Astfel, art. 223 alin. 2 C. pr. pen. indica drept criterii si anturajul si mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale, imprejurarile privitoare la persoana inculpatului.
In cauza, judecatorul constata ca inculpatul a fost acuzat de savarsirea unei fapte penale pretins comise in 2008 (moment dupa care inculpatul s-a aflat in stare de libertate, astfel incat nu se poate justifica o privare de libertate pe o durata mare de timp la 7 ani dupa savarsirea activitatii pretins infractionale), provine dintr-o familie organizata, bine integrata in societate, nu are antecedente penale, a desfasurat activitati economice generatoare de sume importante platite bugetului de stat, a facut demersuri pentru acoperirea prejudiciului (aspect esential in infractiunile economice de acest tip prin incriminarea carora se urmareste asigurarea indeplinirii in mod corespunzator a contributiilor la bugetul de stat), aspecte de natura a indica faptul ca inculpatul nu prezinta un risc de sustragere, colaboreaza cu organele judiciare si ca finalizarea cercetarilor poate fi facuta in bune conditii prin impunerea unor obligatii si interdictii aferente unei masuri preventive mai usoare.
Totodata, judecatorul a avut in vedere ca in conditiile in care fapta a fost savarsita in 2008, iar sesizarea AFP a fost formulata in prezenta cauza in 2013, prelungirea privarii de libertate a acestui inculpat apare nejustificat de tardiva, factorul timp fiind un element esential in analiza pericolului concret pe care lasarea in libertate a inculpatului il prezinta pentru ordinea publica, chiar in conditiile in care ancheta initiala a vizat administratorul de drept al societatii comerciale.
Fata de cele retinute, judecatorul de drepturi si libertati va lua act de retragerea contestatiei formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti.
Judecatorul de drepturi si libertati, in baza art. 204 C. pr. pen. va admite contestatia formulata de inculpatul B.I. impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Bucuresti - Sectia I Penala, pronuntate la data de 24.07.2015, va desfiinta incheierea atacata si rejudecand in fond:
Se va admite cererea de inlocuire a masurii arestului preventiv a inculpatului B.I. cu masura controlului judiciar pentru o durata de 60 de zile, incepand cu data de 24.07.2015 si pana la 21.09.2015, apreciind ca aceasta masura este suficienta pentru atingerea scopurilor prev. de art. 202 alin. 1 C. pr. pen., prin impunerea obligatiilor aferente acestei masuri.
In baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen. se va impune ca inculpatul Bene Ioan respectarea urmatoarelor obligatii, pe durata masurii:
a) sa se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preliminara sau la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;
b) sa informeze de indata organul judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza cu privire la schimbarea locuintei;
c) sa se prezinte la politia de domiciliu, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat.
In baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, se va impune ca inculpatul sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa nu depaseasca limita teritoriala a tarii, decat cu incuviintarea prealabila a organului judiciar;
b) sa nu se apropie de coinculpati, de martori ori experti si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect;
c) sa nu exercite activitatea in exercitarea careia a savarsit faptele.
In baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen. se va atrage atentia inculpatului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, masura controlului judiciar poate fi inlocuita cu masura arestului la domiciliu sau masura arestarii preventive.
Se va dispune punerea de indata in libertate a inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.
Va fi respinsa cererea de incuviintare a parasirii unitatii de detentie ca ramasa fara obiect.
In baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.