Cerere de infiintare a sechestrului asigurator formulata in temeiul articolului 141 din Legea nr. 85/2006. Calitate procesuala activa.

Cerere de infiintare a sechestrului asigurator formulata in temeiul articolului 141 din Legea nr. 85/2006. Calitate procesuala activa.



Cererea de infiintare a sechestrului asigurator intemeiata pe articolul 141 din Legea nr.85/2006 poate fi formulata si de creditorul majoritar in conditiile in care in cauza nu a fost desemnat comitetul creditorilor.

 - Articolul 141 Legea nr.85/2006

Curtea retine ca art. 141 din Legea insolventei  face trimitere la art. 138 alin.3, situatie in care creditorul – reclamant, care detine un procent superior procentului de 50% din totalul creantelor, are calitate procesuala  in cererea de instituire sechestru.
In conditiile in care in cauza nu a fost desemnat comitet al creditorilor, iar reclamanta creditoare a formulat, in calitate de creditor majoritar, cerere de atragere a raspunderii in temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, Curtea a constatat ca reclamanta are calitate procesuala activa in cererea de infiintare a sechestrului asigurator.
A statua in sens contrar, respectiv ca reclamanta este lipsita de posibilitatea de a formula o actiune de infiintare a sechestrului asigurator intrucat nu este mentionata expres de art. 141 din Legea nr. 85/2006 reprezinta o nerespectare chiar a acestor dispozitii care, chiar daca nu cuprind mentiunea expresa ca un creditor poate formula cerere de infiintare a unei masuri asiguratorii, fac trimitere la dispozitiile art. 138 alin.3 din legea nr.85/2006.


(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA CIVILA NR.785 din 10.05.2016)



Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.1865/122/25014/a1, C.oarea M. E. SRL a formulat cerere de atragere a raspunderii personale a paratei C.C. I. si a solicitat si infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurile mobile si imobile ale paratei, in temeiul art. 141 din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 953 al. 1 si urm. C.proc.civ.
Prin incheierea pronuntata in data de 11.01.2016 judecatorul sindic a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a C. M. E. SRL si a respins cererea de infiintare a sechestrului asigurator ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
Pentru a pronunta aceasta solutie a retinut ca odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul C. va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138.
Din cuprinsul acestui text legal rezulta ca cererea poate fi facuta odata cu promovarea actiunii in raspundere prevazuta de art. 138 din lege, fie pe parcursul judecarii acestei actiuni, masurile ce pot fi instituite fiind cele prevazute de art. 953 si urm. C.pr.civ.
De asemenea, astfel cum rezulta din reglementarea mai sus mentionata, legitimare procesuala activa in formularea unei cereri de instituire a masurilor asiguratorii au practicianul in insolventa si comitetul C., legea neprecizand si alte categorii de persoane care pot solicita instituirea de masuri asiguratorii.
Este real ca potrivit art. 138 alin. 3 teza finala din Legea nr. 85/2006, cererea de antrenare a raspunderii poate fi formulata si de un C. majoritar, insa in aceasta ipoteza legea nu a prevazut posibilitatea C. majoritar de a solicita instituirea de masuri asiguratorii.
In speta, actiunea a fost formulata de C. majoritar, astfel ca acesta nu are legitimare procesuala activa pentru a solicita luarea masurilor asiguratorii, raportat la dispozitiile art. 141 din Legea nr. 85/2006.
 Impotriva acestei incheieri a formulat apel C. M. E. SRL si a solicitat admiterea prezentului apel, retinerea cauzei spre rejudecare, schimbarea incheierii apelate si, pe cale de consecinta, infiintarea  sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale  paratei, fara obligarea apelantei la plata unei cautiuni; cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare a aratat ca incheierea din data de 11.01.2016 este nelegala deoarece judecatorul sindic in mod gresit a retinut ca, C. majoritar nu are legitimare procesuala activa pentru a solicita luarea masurilor asiguratorii, raportat la dispozitiile art. 141 din Legea nr. 85/2006. Astfel, judecatorul sindic a inteles sa mentioneze ca ,,legitimare procesuala activa in formularea unei cereri de instituire a masurilor asiguratorii au practicianul in insolventa si comitetul C.orilor, legea neprecizand si alte categorii de persoane care pot solicita instituirea de masuri asiguratorii.".
A aratat ca in legea insolventei, legiuitorul a stabilit in art. 16 alin. 1 teza a doua ca „Daca din cauza numarului mic de C., judecatorul sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al C., atributiile comitetului prevazute de art. 17 alin. 1 b si f vor fi exercitate de adunarea C.."
Apelanta a mentionat ca astfel cum rezulta din tabelul definitiv de creante al debitorului SC C. & I. D. C. SRL, atasat cererii de chemare in judecata, la masa credala sunt inscrise creantele unui numar de 3 (trei) C. si anume: SC M. E. SRL, SC A & G M. T. SRL respectiv SC B. E. SRL, imprejurare fata de care, in dosarul de insolventa al debitoarei SC C. & I. D. C. SRL nu numai ca nu era necesara, dar nici nu se putea desemna un comitet al C., acesta putand fi format, potrivit art. 16 alin. 1 teza intai din 3 sau la 5 C..
Raportat la aceasta situatie, a aratat ca atributiile comitetului C.orilor au fost preluate de adunarea C. si implicit de C. inscrisi la masa credala. Intr-o ordine logica a lucrurilor, avand in vedere ca potrivit dispozitiilor art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 se stabileste calitate procesuala activa in formularea cererii in atragerea raspunderii si pentru C.orul majoritar, prin coroborarea acestei dispozitii legale cu dispozitiile art. 16 alin. 1 teza a doua din legea insolventei, solutia legala este ca in cazul in care C.majoritar promoveaza cererea de atragere a raspunderii, acesta poate formula si o cerere intemeiata pe dispozitiile art. 141 din Legea nr. 85/2006.
A mai aratat ca a actionat in cauza in calitate de mandatar al celorlalti C., in interesul comun al acestora, in temeiul calitatii procesuale active conferite de art. 138 alin. 3 teza finala din Legea nr. 85/2006. Aceasta concluzie fireasca reiese si din dispozitiile art. 140 din Legea nr. 85/2006 conform caruia „Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 138 alin. 1 vor intra in averea debitorului si vor fi destinate, in caz de reorganizare, platii creantelor potrivit programului de plati, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului."
Asadar, efectele angajarii raspunderii se extind asupra tuturor C. indreptatiti sa participe la distribuire conform programului de plati in procedura reorganizarii sau tabelului consolidat de creante in procedura falimentului. Ori, avand in vedere aceste aspecte nu se poate retine ca in cazul in care actiunea in atragerea raspunderii este formulata de C. majoritar in favoarea tuturor C. inscrisi la masa credala acesta nu poate solicita infiintarea unor masuri asiguratorii si nici ca ar trebui sa fie obligat la plata unei cautiuni raportat la intreaga masa pasiva formata si din creantele altor C.ori.
A apreciat ca solutia instantei este gresita avand in vedere faptul ca a formulat cererea de atragere a raspunderii paratei in folosul tuturor C.orilor inscrisi la masa credala, aratand acest fapt si in cuprinsul cererii, ba chiar mai mult, enumerand si specificand valoarea fiecarei creante in parte.
In ceea ce priveste plata cautiunii a aratat ca in cererea de instituire a masurii sechestrului asigurator a specificat faptul ca masura obligarii la plata cautiunii nu se impune avand in vedere faptul ca  este vorba despre procedura insolventei,  procedura al carui caracter fundamental este caracterul colectiv de recuperare a creantelor inscrise la masa credala. Mai mult decat atat, a aratat ca detine o creanta certa, lichida si exigibila a carei legitimitate a fost verificata de administratorul judiciar odata cu inscrierea la masa credala, sens in care stabilirea cautiunii nu este necesara.
A mai aratat ca actiunea formulata de C.orul majoritar  este promovata in interesul intregii mase credale, prin subrogare practic in drepturile administratorului judiciar. Ori, potrivit dispozitiilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 „Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar in aplicarea dispozitiilor prezentului capitol, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru.". Extrapoland aceasta dispozitie la subrogarea sa in drepturile administratorului judiciar in formularea actiunii in atragerea raspunderii si in P., calitatea de mandatar al intereselor tuturor C.orilor in atragerea raspunderii persoanelor ce au cauzat starea de insolventa a debitoarei a considerat ca masura obligarii la plata unei cautiuni nu se impune in cauza.
A aratat ca anexeaza practica judiciara constand in incheierea nr. 1066/2015 pronuntata de Tribunalul Tulcea si incheierea nr. 1065/2015 pronuntata de Tribunalul Tulcea prin care judecatorul sindic a dispus infiintarea sechestrului asigurator fara obligarea lichidatorului judiciar la plata unei cautiuni, lichidatorul judiciar actionand si in acea speta in interesul tuturor C.orilor inscrisi la masa credala si a solicitat instantei de apel, ca pentru aplicarea in mod unitar, legal si intemeiat a dispozitiilor legale pe teritoriul intregii tari, sa aiba in vedere faptul ca solutia aplicabila in prezenta cauza este infiintarea sechestrului asigurator fara obligarea solicitantului la plata unei cautiuni.
 In drept, a invocat Legea 85/2006 si art. 20 si urm., 158, art. 223, art. 453, art. 466 si urm. Noul Cod.Proc.Civ.
In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si a anexat taxa judiciara de timbru de 100 lei achitata cu OP nr. 9272/24.11.2015; imputernicire avocatiala; incheierea pronuntata de Tribunalul Giurgiu la data de 11.01.2016 in dosarul nr. 1865/122/2014/a1; incheierea nr. 1066/2015 pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul nr. 683/88/2014/a7 la data de 23.06.2015; incheierea nr. 1065/2015 pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul nr. 683/88/2014/a6 la data de 23.06.2015.
 A solicitat judecarea cauzei in lipsa partilor in temeiul art. 223 alin. 3 C.proc.civ.
Intimata parata C. C. I. a formulat intampinare si a solicitat respingerea apelului ca neintemeiat.
A invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a C.oarei M. E. S.R.L. in formularea cererii de instituire a sechestrului judiciar asupra averii administratorului societatii debitoare C.C.I. aratand ca potrivit dispozitiilor Legii 85/2006 odata cu cererea de atragere a raspunderii personale a administratorului debitoarei, administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz,  comitetul C.orilor va putea solicita judecatorului sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138 din lege.
Hotararea instantei de fond este temeinica si legala, avand in vedere faptul ca legitimare procesuala activa in promovarea cererii de instituire a masurilor asiguratorii au practicianul in insolventa si comitetul C.orilor, legea neprecizand si alte categorii de persoane care pot solicita instituirea de masuri asiguratorii.
A sustinut ca desi in apel intimata C.oare a sustinut ca era indreptatita sa formuleze o astfel de cerere chiar daca nu exista un comitet al C.orilor si ca, aceasta avand creanta cea mai mare poate face aceasta cerere, numarul C.orilor fiind mic din nici un inscris depus de aceasta nu rezulta ca ceilalti doi C.ori au mandatat in vreun fel apelanta sa formuleze o astfel de cerere, aceasta sustinand faptul ca a actionat si in interesul celorlalti doi C.ori fara a face vreo dovada in acest sens.
A mai aratat ca apelanta a sustinut ca atributiile comitetului C.orilor au fost preluate de adunarea C.orilor si implicit de C.orii inscrisi la masa credala dar singurul aspect real aratat de catre apelanta C.oare si sustinut prin inscrisuri este faptul ca aceasta are creanta cea mai mare insa nu exista un comitet al C.orilor si nici o adunare a C.orilor care sa o mandateze pe in promovarea acestei cereri.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 205 si urm. C.proc.civ.
A solicitat judecarea apelului si in lipsa partilor conform dispozitiilor art. 223 alin. 3 C.proc.civ.
 Analizand hotararea apelata prin prisma motivelor de apel Curtea retine urmatoarele:
Prin incheierea pronuntata in data de 11.01.2016 in prezentul dosar  judecatorul sindic a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a C.oarei M. E. SRL si a respins cererea de infiintare a sechestrului asigurator ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa, C.oarea formuland critici cu privire la aceasta solutie.
Potrivit art.141 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei „ (1) Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul C.orilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.
 (2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art. 138.”
Potrivit art. 138 „(1)In cazul in care in raportul intocmit in conformitate cu dispozitiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: (…)
     (3) Daca administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventa a debitorului si/sau a hotarat ca nu este cazul sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), aceasta poate fi introdusa de presedintele comitetului C.orilor in urma hotararii adunarii C.orilor ori, daca nu s-a constituit comitetul C.orilor, de un C.or desemnat de adunarea C.orilor. De asemenea, poate introduce aceasta actiune, in aceleasi conditii, C.orul care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.”
 Astfel cum  rezulta din tabelul definitiv al creantelor debitoarei S.C. C. & I. D. C. S.R.L. publicat in BPI nr. 904/16.01.2015(f.7 dosar fond) la masa credala a debitoarei sunt inscrisi un numar de trei C.ori: M. E. S.R.L., S.C. A&G M. T. S.R.L., S.C. B. E S.R.L. iar din inscrisurile aflate la dosarul cauzei coroborat cu sustinerile ambelor parti Curtea retine ca in cauza nu s-a constituit comitet al C.orilor.
De altfel, avand in vedere si dispozitiile art. 16 din Legea nr. 85/2006 potrivit carora „ (1) Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul C.orilor, un comitet format din 3 - 5 C.ori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare. Daca din cauza numarului mic de C.ori judecatorul-sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al C.orilor, atributiile comitetului prevazute la art. 17 alin. (1) lit. b) si f) vor fi exercitate de adunarea C.orilor.”, Curtea apreciaza ca este putin probabil ca in speta sa fie numit un comitet al C.orilor fata de numarul mic al C.orilor inscrisi la masa credala.
Curtea retine ca art. 141 din Legea insolventei  face trimitere la art. 138 alin.3, situatie in care C.orul – reclamant, care detine un procent superior procentului de 50% din totalul creantelor, are calitate procesuala  in cererea de instituire sechestru. Ipoteza consacrata legislativ se regaseste in speta, C.oarea M. E.  S.R.L. fiind C.or majoritar.
 In conditiile in care, in cauza nu a fost desemnat comitet al C.orilor iar reclamanta C.oare M. E. S.R.L. a formulat in calitate de C.or majoritar cerere de atragere a raspunderii in temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006 Curtea constata ca reclamanta are calitate procesuala activa in cererea de infiintare a sechestrului asigurator.
A statua in sens contrar, respectiv ca reclamanta este lipsita de posibilitatea de a formula o actiune de infiintare a sechestrului asigurator intrucat nu se afla mentionata expres de art. 141 din Legea nr. 85/2006 reprezinta o nerespectare chiar a acestor dispozitii care, chiar daca nu cuprind mentiunea expresa ca C.orul poate formula cerere de infiintare a unei masuri asiguratorii, fac trimitere la dispozitiile art. 138 alin.3.
De asemenea, Curtea retine ca exercitarea dreptului de acces la justitie presupune asigurarea dreptului oricarei persoane de a avea acces concret si efectiv la un tribunal instituit de lege, adica garantarea unei proceduri judiciare in fata careia sa se poata realiza, efectiv, acest drept.
 Or, prin lipsirea reclamantei de posibilitatea de a formula o cerere de infiintare a sechestrului asigurator, in conditiile in care legea speciala ii da posibilitatea de a formula cererea intemeiata pe dispozitiile art. 138 alin.3 din Legea nr. 85/2006 ar echivala cu o incalcare a dreptului de acces la justitie.
 Este adevarat ca art. 141 din Legea nr. 85/2006 asigura expres legitimitate procesuala activa pentru administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat in cauza  iar C.orul ar putea adresa acestuia o solicitare ca acesta din urma sa solicite instantei infiintarea masurii asiguratorii dar aceasta situatie ar reprezenta in fapt o temporizare a procedurii de instituire a masurii asiguratorii care poate fi incompatibila cu scopul masurii asiguratorii care consta in indisponibilizarea bunurilor urmaribile ale debitorului pentru a evita disparitia sau degradarea lor ori diminuarea activului patrimonial al debitorului (ipoteza invocata de C.oare in prezenta speta), care astfel nu mai poate dispune de bunuri.
 Fata de acestea Curtea apreciaza ca sustinerile apelantei parate din intampinare referitoare la lipsa calitatii procesuale active a reclamantei sunt neintemeiate si nu vor fi retinute.
Pentru aceste considerente, contrar celor retinute de judecatorul sindic, Curtea constata ca in speta C.oarea M. E. S.R.L. are calitate procesuala activa pentru a solicita, in temeiul art. 141 din Legea nr. 85/2006 infiintarea sechestrului asigurator in contradictoriu cu parata C. C. I..
Curtea nu va retine sustinerea C.oarei potrivit careia este mandatarul celorlalti C.ori pentru a solicita infiintarea sechestrului asigurator pentru ca din cuprinsul cererii si din inscrisurile depuse in sustinerea acesteia nu rezulta dovada mandatului pretins de apelanta.
Imprejurarea invocata de C.oare, ca admiterea cererii de infiintarea a unei masuri asiguratorii si-ar intinde efectele asupra tuturor C.orilor care ar urma sa participe la distribuirea de sume in masura in care cererea de atragere a raspunderii ar fi admisa,  nu este un argument pentru a se retine calitatea de mandatar al C.oarei pentru formularea cererii de infiintare a sechestrului asigurator.
Pentru aceste considerente, Curtea constata ca apelul este fondat si va fi admis. Retinand ca prima instanta a solutionat cauza fara sa intre in solutionarea fondului, in temeiul art. 480 alin.3  teza I C.proc.civ.  Curtea va admite apelul si va anula sentinta apelata.
Avand in vedere ca prin cererea de apel C.oarea M. E. S.R.L. a solicitat schimbarea incheierii apelate si, pe cale de consecinta, infiintarea  sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale  paratei, fara obligarea apelantei la plata unei cautiuni, cu respectarea dispozitiilor art. 480 alin.3 C.proc.civ.,  Curtea va analiza cererea de infiintare a sechestrului asigurator formulata de C.oarea M. E. S.R.L. in contradictoriu cu intimata parata C. C. I..
Potrivit art. 149 din Legea 85/2006 „Dispozitiile prezentei legi se completeaza, in masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil, Codului comercial*) si ale Regulamentului (CE) 1.346/2000 referitor la procedurile de insolventa, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 160 din 30 iunie 2000.”
Codul de procedura civila reglementeaza sechestrul asigurator in art. 952-959 C.proc.civ.
Potrivit dispozitiilor art. 953 C.proc.civ., care reglementeaza conditiile de infiintare ale sechestrului asigurator „(1) C.orul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata in scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat cerere de chemare in judecata. El poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta.
    (2) Acelasi drept il are si C.orul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste ca a intentat actiune si depune, odata cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata.
    (3) Instanta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar si atunci cand creanta nu este exigibila, in cazurile in care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date C.orului sau nu a dat asigurarile promise ori atunci cand este pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda ori sa isi risipeasca averea. In aceste cazuri, C.orul trebuie sa dovedeasca indeplinirea celorlalte conditii prevazute la alin. (1) si sa depuna o cautiune, al carei cuantum va fi fixat de catre instanta.”
Cererea de infiintare a sechestrului formulata de C.oarea M. E. S.R.L. a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 953 alin.1 C.proc.civ.,  aceasta sustinand ca atat creanta sa cat si a celorlalti C.ori este constatata in scris si este exigibila,  imprejurare care, in opinia sa, rezulta din faptul ca aceste creante au fost verificate sub aspectul legitimitatii lor de administratorul judiciar si nu fac obiectul niciunei contestatii.(f.2 dosar fond)
In raport de dispozitiile art. 953 alin.1 coroborate cu art. 141 din legea 85/2006 rezulta ca pentru admiterea cereri de sechestru trebuie indeplinite urmatoarele conditii: C.orul sa faca dovada  investirii instantei de judecata cu o cerere de chemare in judecata; creanta sa fie constatata in scris si este exigibila; C.orul sa faca dovada depunerii unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor.
In privinta primei conditii Curtea  retine ca aceasta este indeplinita in cauza. Astfel, C.oarea a facut dovada faptului ca a promovat o actiune in pretentii impotriva paratei prin care a solicitat obligarea acesteia la suportarea pasivului societatii  debitoare, actiune aflata pe rolul Tribunalului Giurgiu, in dosarul nr. 1865/122/2014/a1, nesolutionata inca astfel cum rezulta din extrasul ECRIS depus la dosarul cauzei.(f. 29-31 dosar apel)
De altfel, prezenta cerere a fost formulata concomitent cu cererea de atragere a raspunderii intemeiata pe dispozitiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, dispozitiile procedurale fiind cele care au determinat solutionarea separata a acestor doua cereri.
Cu privire la cea de a doua conditie, Curtea  retine faptul ca reclamanta C.oare nu a facut dovada faptului ca are impotriva paratei C.C.I. o creanta  constatata in scris si exigibila, desi a sustinut acest aspect iar potrivit art. 249 C.proc.civ. avea obligatia de a dovedi aceasta afirmatie.
Sustinerea C.oarei in sensul ca este inscrisa la masa credala a debitoarei S.C. C. & I.D.C. S.R.L. este reala, confirmata astfel cum s-a retinut de tabelul definitiv al creantelor aflat la fila 7 dosar fond,  dar aceasta imprejurare este fara relevanta probatorie in privinta indeplinirii acestei a doua conditii ceruta de lege: existenta unei creante impotriva paratei care sa fie constatata in scris si sa fie exigibila.
Tabelul definitiv astfel cum este definit de art. 3 pct. 17 din Legea nr. 85/2006 este „tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii in conformitate cu prevederile art. 73, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei;”
Curtea subliniaza ca nu a fost investita in cadrul prezentului litigiu cu verificarea legalitatii inscrierilor din tabelul definitiv al debitoarei dar, teoretic, in raport de articolul amintit, mentionarea unui C.or in tabel inseamna existenta unei  creante asupra averii debitoarei nu despre o creanta impotriva paratei, persoana fizica. 
 Chiar daca se afirma in cererea de atragere a raspunderii ca parata a fost organul de conducere al societatii debitoare, aspect pe care Curtea nu il analizeaza in cadrul prezentei decizii deoarece nu a fost investita cu solutionarea acestei cereri, nu s-ar putea retine ca din aceasta imprejurare, coroborat cu inscrierea C.oarei la masa credala a debitoarei S.C. C.& I.D.C. S.R.L.  rezulta ca societatea C.oare M. E. S.R.L. are o creanta asupra paratei C.C.I. pentru a fi indeplinita conditia prevazuta de art. 953 alin.1 C.proc.civ.
In privinta celei de a treia conditii, Curtea constata, contrar sustinerilor apelantei C.oare, ca Legea speciala a stabilit cu caracter obligatoriu fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor.
Curtea retine ca potrivit art. 149 din Legea 85/2006 Legea speciala se completeaza, in masura compatibilitatii sale, cu dispozitiile Codului de procedura civila.
Din economia dispozitiilor legale amintite, rezulta ca dispozitiile Legii nr. 85/2006 reprezinta norme speciale in raport cu  C.proc.civ. care cuprinde norme generale, aplicabile in toate cazurile si in orice materie, daca o dispozitie legala nu prevede altfel.
Fiind derogatorie de la norma generala, norma speciala se aplica ori de cate ori o situatie juridica intra sub incidenta prevederilor sale, deci norma speciala se aplica prioritar fata de norma generala, chiar si atunci cand norma speciala este mai veche decat norma generala. O norma de drept civil speciala nu poate fi modificata sau abrogata decat expres (si direct) de o norma generala ulterioara. Aceasta concluzie rezulta si din regula exprimata prin adagiul generalia specialibus non derogant: norma generala nu deroga de la norma speciala.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciaza ca nu se poate conchide, astfel cum a sustinut apelanta, ca nu ar datora cautiune pentru cererea de infiintare a sechestrului asigurator. 
Cum in cauza conditiile pentru admiterea cererii de infiintare a sechestrului asigurator prevazute de art. 953 alin.1 C.proc.civ. sunt prevazute cumulativ iar reclamanta C.oare nu a facut dovada faptului ca are impotriva paratei C.C.I. o creanta  constatata in scris si exigibila Curtea a constatat ca cererea privind infiintarea unui sechestru asigurator este neintemeiata si a fost respinsa ca atare.