Granituire

R O M A N I A

        JUDECATORIA 
 INTORSURA BUZAULUI                                                               DOSAR NR.(…)

SENTINTA CIVILA NR.192
Sedinta publica din data de 01.07.2015.
Instanta constituita din:
       PRESEDINTE : (…)– judecator
GREFIER : .(…)


Pentru astazi fiind amanata pronuntarea in cauza civila avand ca obiect „Granituire” privind pe reclamantii (...) si (...),  in contradictoriu cu paratul (...).
La apelul nominal facut in sedinta publica nu au raspuns partile.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza:
Concluziile si sustinerile partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta din 17.06.2015 ce face parte integranta din prezenta hotarare, iar pronuntarea s-a amanat pentru data de 01.07.2015, cand urmare a deliberarii ,instanta  a pronuntat hotararea de mai jos.

JUDECATORIA,

   Deliberand asupra cauzei  de fata, constata urmatoarele :
I. Pe rolul Judecatoriei Intorsura Buzaului, sub nr. (…) la data de 20.07.2011  s-a inregistrat cererea formulata si completata ulterior (f.19-20) de reclamantii (...) si (...), in contradictoriu cu paratul (...), prin care s-a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna urmatoarele:
In principal:
1. Obligarea paratului la granituirea terenului vecin cu proprietatea sa;
2. Obligarea paratului la desfiintarea salciilor existente pe terenul proprietatea sa si pe linia de hotar dintre proprietatile limitrofe iar in caz de refuz, sa fie autorizati sa-i desfiinteze pe cheltuiala paratului iar  in subsidiar obligarea paratului la curatarea, intretinerea si taierea crengilor arborilor si salciilor existente pe terenul proprietatea sa  sub sanctiunea daunelor cominatorii de 50 lei pe zi de intarziere iar in caz de refuz, sa fie autorizati sa efectueze aceste lucrari de pe cheltuiala paratului.
3. Obligarea paratului, la modificarea streasinii constructiilor proprietatea sa, situate in vecinatatea imobilelor ale caror proprietari sunt, astfel incat, apele din ploi si zapada sa se scurga pe terenul proprietatea paratului, in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii, sub sanctiunea daunelor cominatorii de 50 lei pe zi de intarziere;
4. Obligarea paratului la plata sumei de 2000 lei, reprezentand lipsa de folosinta a terenului si valoarea recoltei, incepand cu anul 2008 si pana in prezent, recolta ce ar fi cules-o in situatia in care paratul nu ar fi plantat arborii;
5. Obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu solutionarea prezentei cauze.
In fapt, au aratat reclamantii ca sunt proprietarii imobilului situat in .(…) , judetul .(…) , inscris in CF nr.24147 Intorsura Buzaului ( provenit din conversia CF nr.4548 Buzaul Ardelean) nr.top 2464, 2465, 2466 faneata, casa de lemn, curte arabil in favoarea reclamantului (...) si sotia (...) – decedata la (…) -, cu titlu de cumparare, reclamantul (...) fiind descendentul persoanei decedate, imobil ce se invecineaza la Est cu proprietatea paratului (...), la Vest cu proprietatea lui (...), la Nord cu raul Buzau iar la Sus , strada Invatator Gheorghe Zaharia.
Au aratat reclamantii ca intre proprietatea lor si terenul proprietatea paratul nu exista o linie de hotar fixata potrivit dreptului de proprietate, ceea ce a creat neintelegeri, iar paratul, a desfiintat semnele vizibile de hotar, acaparand o suprafata totala de 1096 mp., reprezentata de o fasie lunga de 137 m. cu latime de 8 m.
S-a mai sustinut de catre reclamanti ca paratul a plantat cu rea-credinta in interiorul imobilului lor salcii,  si care stanjenesc folosinta acestuia potrivit destinatie, prin umbrirea terenului, umezeala si intinderea radacinilor, fiind impiedicati sa-l cultive, ceea ce le-a creat prejudicii. S-a aratat ca au intentionat sa cultive cartofi si sa recolteze fan, ce presupunea o cantitate de 800 kg. de fan pe an,  la pretul de 2 lei/kg, iar cartofi 300 kg./an la pretul de 1 leu/kg.
In drept se invoca dispozitiile art.584, art.607, art.670, art.969, art.998-999, aret.1073-1074 Cod civil de la 1864.
Alaturat cererii si pe parcursul judecatii, reclamantii au anexat urmatoarele inscrisuri: extras CF nr.24147 Intorsura Buzaului, adeverinta nr. (…) /28.06.2011 eliberata de Primaria orasului Intorsura Buzaului, certificat de deces privind pe (...), certificat nastere paratul (...), certificat casatorie reclamant (...), contract vanzare cumparare si schita de carte funciara.(f.8-14 vol.I, 55, 137 vol.II)
II. Situandu-se pe o pozitie procesual contradictorie paratul (...), la termenul de judecata din 29.09.2011 a depus intampinare.(f.24-26), prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantului (...) iar pe fondul cauze a solicitat respingerea cererii formulate si obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata, ocazionate cu prezenta cauza.
Privitor la exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantului (...),  a sustinut paratul ca acesta nu are calitate de proprietar inscris in cartea funciara ci proprietari sunt reclamantul (…)si sotia (…) - decedata, iar dezbaterea succesiunii nu s-a efectuat cu consecinta inscrierii dreptului de proprietate in cartea funciara.
Pe fondul cauzei, a aratat paratul ca privitor la primul petit, intre cele doua terenuri limitrofe, pe o anumita lungime ce le delimiteaza, se gasesc arbori cu o grosime de 80 cm. ceea ce demonstreaza ca au fost saditi cu mult timp in urma – aproximativ 100 de ani, astfel ca nu avea cum sa schimbe semnele de hotar. In continuarea delimitarii terenurilor, sustinerea reclamantului ca delimitarea se face printr-o linie curba pana la raul Buzau, nu corespunde adevarului, deoarece delimitarea este printr-o linie dreapta.
In ceea ce priveste petitul nr.2, se arata ca salciile foarte groase sunt veritabile semne de hotar iar acestea nu se gasesc doar pe proprietatea reclamantilor ci si pe a sa, fiind proprietate comuna iar linia de hotar trece prin axa acestor salcii.
In ceea ce priveste petitul 3 se arata  ca salciile puteau fi curatate de reclamant pe partea sa, iar din motive medicale si-a indeplinit  obligatia de a curata salciile inspre proprietatea sa, insa cu intarziere.
In ceea ce priveste sustinerea ca apa se scurge pe terenul sau, a aratat paratul ca terenul reclamantului este mai jos decat al sau si acesta este motivul pentru care apa se infiltreaza pe terenul reclamantului.
In drept s-au invocat dispozitiile art.115 Cod procedura civila de la 1865, art.578 si art.615 Cod civil de la 19864.
Paratul a depus extrasul CF nr.24210 Intorsura Buzaului ( provenit din conversia de pe hartie a CF nr.43 Buzaul Ardelean) nr.top 2437-2441. (f.29-30)
III. La termenul de judecata din 29.09.2011, reclamantii au invocat exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului (...) iar prin incheierea de sedinta  pronuntata la data de 20.10.2011, instanta a respins atat exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantului (…) cat si exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului (...), argumentele in fapt si in drept fiind expuse in continutul incheierii pronuntate.(f.38 vol.I)
 IV. In temeiul art.167 Cod procedura civila de la 1865 s-a incuviintat pentru reclamanti proba cu inscrisuri, interogatoriul paratului (f.45-46 vol.I), proba testimoniala cu martorii (...) si (...) (f.49-50 vol.I), cercetare locala (f.49-50 vol.I, 84-86 vol.II.) expertiza tehnica de identificare a imobilelor si de stabilire a liniei de hotar intocmita de expert ing.(...) (f.126-141 vol.I, 152-155 vol.I, 104-105, 178-180 vol.II.),   expertiza tehnica judiciara in constructii  intocmita de exp. (...) (f.181-193 vol.I) si expertiza de evaluare a prejudiciului intocmita de expert (...). (f.33-38, 91 vol.II)
Din oficiu, s-a administrat proba cu interogatoriul reclamantilor si paratului (f.135-136) si sa solicitat depunerea la dosar de catre reclamant a contractului de vanzare cumparare ce are ca obiect terenul ce se solicita a se granitui proprietatea (f.137) cat si copii de carti funciare si inscrisurile ce au stata la baza inscrierilor, privind terenul proprietatea reclamantilor.(f.141-176)
V. Cererea este legal timbrata potrivit petitelor acesteia cu taxa judiciara in cuantum total de 806 lei potrivit art.2 lit.d, art.3 lit.i din Legea nr.146/1997 in vigoare la data formularii cererii si timbru judiciar de 12 lei. (f.6, 18, 32-33)
VI. Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
1.In fapt, reclamantii (...) si (...), sunt coproprietari – cu titlu de cumparare si mostenire – ai imobilului teren pe care sunt edificate constructii, situat  in (…), judetul (…), inscris in CF nr.24147 Intorsura Buzaului ( provenit din conversia CF nr.4548 Buzaul Ardelean) nr.top 2464, 2465, 2466 faneata, casa de lemn, curte arabil in suprafata totala de 7560 mp. in favoarea reclamantului (...) si sotia (...) , decedata la (…). (f.8-13) Reclamantul (...) si sotia (...) – decedata – au dobandit dreptul de proprietate prin cumparare de la vanzatorul (...) – tatal reclamantului (...) -, potrivit contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.643 din 06.02.1992 la Notariatul de Stat Covasna. (f.137 vol.II)
Astfel cum rezulta din copia CF nr.50 Buzaul Ardelean nr.top 2464-2469 teren de 19394 mp. (f.145-149, 162), terenul  coproprietatea  reclamantilor, face parte din terenul inscris in cartea funciara nr.50 si care a fost coproprietatea lui (...), (...) si (...) – ultimul,  antecesorului reclamantului (...) – dobandit de cei trei coproprietari cu titlu de mostenire.
 Prin sentinta civila nr. (…) pronuntata la 20.11.1985 de Judecatoria Sfantu Gheorghe  in dosar nr. (…), s-a dispus sistarea indiviziunii in care se gaseau cei trei coproprietari, fiind atribuit lotul de teren  cu nr.top 2464 faneata de 3183 mp, nr.top 2465 casa de lemn si curte de 337 mp si nr.top 1466/1, arabil de 4040 mp. antecesorului reclamantului (...) – (...) -  fiind ulterior inscris in CF nr.4548 Buzaul Ardelean nr.top 2464, 2465, 2466/1.
Cert si de necontestat, rezulta ca imobilul proprietatea  reclamantilor, reprezinta o mostenire de familie, anterior acestora, proprietar inscris in cartea funciara  fiind antecesorul reclamantului (...), iar acest imobil impreuna cu  imobilul proprietarilor vecini ( rude), au format un singur corp, proprietar fiind autorul comun al  antecesorului reclamantului (...) – (...)ian , (...) si (...).
Reclamantul (...) a recunoscut cu ocazia  interogatoriului administrat din oficiu de instanta, ca terenul a apartinut tatalui sau, ce a vandut nuda proprietate reclamantului si sotiei sale, insa, la momentul cumpararii, nu au efectuat o masuratoare a terenului, reclamantul sustinand ca a cumparat ceea ce a folosit si tatal  sau (...).(f.135)
Mai trebuie retinut, contrar celor sustinute de reclamanti in continutul cererii introductive privitor la neintelegerile dintre ei si parat privind hotarul imobilelor invecinate – cum ca ar fi intervenit in vara anului 2011, anterior promovarii cererii – ca reclamantul (...) a recunoscut cu ocazia interogatoriului, ca neintelegerile privitor la  granituirea proprietatilor au existat si intre parintii  partilor, cu multi ani inainte. Insa, cu toate acestea, la momentul perfectarii contractului de vanzare cumparare in anul 1992, intre antecesorul reclamantului (...) -  si reclamant impreuna cu sotia (...), nu s-a procedat la o masuratoare a terenului sau incheierea unui proces verbal de vecinatate. In fapt, perfectarea vanzarii nudei proprietati s-a efectuat doar scriptic nu si faptic, desi existau neintelegeri privitor la limita de hotar.
In ceea ce priveste imobilul invecinat, proprietatea paratului (...), astfel cum s-a identificat prin expertiza tehnica judiciara intocmita de expert ing.(...), este situat  in (…), judetul (…) si este inscris in CF nr.24210 Intorsura Buzaului ( provenit din conversia de pe hartie a CF nr.43 Buzaul Ardelean) nr.top. 2437-2441 arabil faneata curti constructii de 52430 mp. coproprietari fiind (...) – antecesorului paratului (...) cu cota de 4160/14575 de sub B.1 si 2 si alti 8 coproprietari, ce paratul a sustinut potrivit interogatoriului administrat (f.136 vol.II)  ca sunt rudele sale – matusi si unchi – ce fiecare foloseste cate o parcela.(f.29 vol.I)
Cert este ca privitor la terenul de 52430 mp. inscris in cartea funciara anterior enuntata, coproprietarii inscrisi nu au procedat la iesirea din indiviziune si indeplinirea formelor de publicitate imobiliara, antecesorul paratului (...)  ( (...) ) fiind in posesia si folosinta terenului ce a fost identificat prin expertiza tehnica intocmita de expert (...) si care are o suprafata  de peste 8000 mp.
Cele doua imobile proprietatea partilor sunt invecinate iar cu ocazia efectuarii cercetarii locale din data de 16.10.2014 (f.84-86 vol.II), instanta a constatat existenta unor copaci ce delimiteaza partial proprietatile, copaci foarte mari si vechi si  atat reclamantii cat si paratul (...), au intrand in proprietatea imobilelor ce au apartinut antecesorilor, delimitate partial de acesti copaci.
Astfel cum rezulta din continutul interogatoriului administrat din oficiu reclamantului (...) (f.135) desi a sustinut in continutul cererii introductive ca paratul a sadit acei copaci, acesta recunoaste ca a auzit de la tatal sau, ce era nascut in anul 1911, ca copacii au fost saditi in timpul razboiului de tatal paratului – (...) -. Si paratul (...) a relatat cu ocazia administrarii interogatoriului din oficiu (f.136) cat si in continutul intampinarii, ca acei copaci nu au fost saditi de el, astfel cum a sustinut reclamantul ci de bunicul sau, inainte de razboi.
In fapt, se va mai retine imprejurarea ca partial imobilul proprietatea paratului (...)  se invecineaza cu terenul proprietatea reclamantilor si cu o parte din constructiile existente pe teren,  intre punctele 18-55  anexa 1C1.(f.105 vol.II)
2. Asupra petiului privind granituirea proprietatilor.
Reclamantii au formulat prezenta actiune in granituire si desi au indicat cum ca paratul i-a deposedat de o suprafata de teren de 1096 mp. nu au solicitat si revendicarea acestei suprafete.
In solutionarea petitului de granituire,  instanta va avea in vedere faptul ca granituirea reprezinta o operatiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietati vecine, actiune exercitata cu scopul stabilirii traseului real pe care trebuie sa-l urmeze hotarul, fiind intemeiata pe dispozitiile art.584 Cod civil de la 1864.
Rezulta ca granituirea, menita sa apere dreptul de proprietate, se poate dispune atat in cazul inexistentei unei delimitari intre proprietati, cat si in situatia in care astfel de semne exterioare exista, dar sunt contestate de parti.
Totodata este necesar ca o granituire, dispusa prin hotarare judecatoreasca, sa rezolve contestatiile si pretentiile partilor cu caracter revendicativ, dar si sa tina seama de transformarile produse in configuratia terenurilor din cauze care nu le sunt imputabile, pentru a se asigura o folosinta utila a proprietatilor.
Astfel cum rezulta din chiar continutul motivarii in fapt a cererii introductive de instanta, reclamantii, au recunoscut ca  intre imobilul proprietate si imobilele proprietatea paratilor exista partial copaci saditi, insa cu toate acestea au indoieli cu privire la granita reala, imprejurari  ce au generat neintelegeri, mai mult privitor la partea de teren ce nu este delimitata de copaci, inspre raul Buzau.
Trebuie retinut ca granituirea presupune reconstituirea hotarului initial existent intre doua fonduri invecinate, astfel ca menirea instantei este de a  stabili in urma probatoriului administrat, care au fost limitele initiale ale imobilelor.
Cele doua imobile sunt invecinate si astfel cum rezulta din continutul interogatoriilor partilor, a cercetarii locale si a expertizei tehnice judiciare intocmite de expert (...),  pe portiunea indicata in expertiza punctele 18-37 –anexa 1C1 (f.105 vol.II), imobilele se delimiteaza prin copaci, insa din punctul 37 spre raul Buzau, intre cele doua proprietati chiar si cu ocazia cercetarii locale, nu au putut fi identificate semne vizibile de hotar, aceasta si datorita faptului ca intre parti au existat neintelegeri si astfel an de an, au folosit  terenul intr-o limita impusa  de fiecare. Pe portiunea intre punctele 39 – 36, este vizibil ca terenul folosit de reclamanti este aratura, existand un taluz intre aceasta portiune si terenul proprietatea paratului (...).
Instanta mai retine astfel cum s-a constatat cu ocazia cercetarii locale din 16.10.2014 (f-84-86 vol.II), ca inspre raul Buzau,  o portiune din terenul proprietatea paratului – pana la taluz – prezinta arborete, paratul (...), aratand ca de multi ani nu a mai folosit aceste teren datorita starii de sanatate si a faptului ca locuieste singur.
Rezulta cu certitudine si astfel cum chiar reclamantul (…) a aratat in fata instantei  si a concluzionat si expertul (...) in continutul expertizei, ca dea lungul timpului si chiar dupa anul 1989, terenul inspre raul Buzau si-a modificat configuratia, datorita regularizarii raului Buzau, iar parti din terenul partilor inspre raul Buzau, provine din vechea albie. De altfel, reclamantul (...), a recunoscut ca in timp, a intrat in posesia terenului ce a constituit vechea albie a raului Buzau.
Reclamantii (…) si (...), pe intreg parcursul procesului s-au folosit ca si mijloc de proba privind stabilirea linie de hotar, de schita  intocmita concretual in urma cu 30 de ani – anul 1985 - , la momentul in care antecesorul (…), impreuna cu (...) si (...), au iesit din indiviziune, schita ce a fost avuta in vedere de biroul de carte funciara la inscrierea proprietatii fiecarui coproprietar ca urmare a sistarii indiviziunii (f.170-171 vol.II, f.55 vol.II)
Privitor la schita concretuala depusa de biroul de carte funciara si chiar de reclamantii, astfel cum s-a concluzionat in continutul expertizei (f.131), aceasta nu poate sta la baza determinarii exacte a limitei de proprietate, astfel cum reclamantii au dorit,  schita oferind doar date orientative, aceasta putand fi avuta in vedere, la stabilirea aproximativa a amplasamentului, in functie de vecinatati. De altfel,  la f.178 vol.I, s-a efectuat o suprapunere a schitei concretuale cu schita de carte funciara, si care a demonstrat ca terenurile potrivit schitei concretuale se suprapun cu alte terenuri invecintate.
Astfel, potrivit expertizei judiciare intocmita de expert (...), s-a propus o varianta a liniei de hotar – anexa 3 ( f.135 vol.I),  argumentata ca doar in acest mod de stabilire a granitei nu  s-ar diminua reclamantilor (...) si (...), suprafata de 7560 mp. inscrisa in cartea funciara si ce rezulta din acte (f.131).  Nu poate fi primita de instanta, aceasta argumentare din continutul lucrarii, deoarece  suprafetele inscrise in cartile funciare au caracter relativ, inscrierea negarantand intinderea ci doar proprietatea asupra imobilului tinand seama si de faptul ca la momentul transmiterii dreptului de proprietate catre reclamanti de catre antecesorul (...), terenul nu a fost masurat. Se poate observa ca reclamantul (...), a indicat o cu totul alta limita a proprietatilor (f.135 vol.I) si care ar fi atras marirea suprafetei de teren ce este indicata in documentele de proprietate.
Nu rezulta din continutul mijloacelor de proba administrate in prezenta cauza, ca paratul (...), ar fi desfiintat semne de hotar si ca ar fi preluat de la reclamanti vreo suprafata de teren, rezulta insa cu certitudine ca intre acestia au intervenit neintelegeri privind limita de hotar.
Orice proprietate asupra unui teren are un contur, ceea ce in planul vecinatatii, inseamna traiectoria liniei inchise care o separa in spatiu, si-i atribuie configuratie. Transmisiunile de proprietate sunt intotdeauna determinate in spatiu – cel putin teoretic – si se produc in limita reala a conturului, chiar daca liniile despartitoare de vecinatate, uneori sunt lipsite de semne exterioare vizibile. Adesea, titlurile de proprietate sunt omisive in privinta conturului terenului transmis, datorita absentei masuratorilor si indica suprafete inexacte a caror valoare este numai relativa , situatie in care se gasesc reclamantii.
Judecatoria va retine ca independent de exactitatea masuratorilor, transmisiunea  dreptului de proprietate catre reclamantii (...) si (…) si catre paratul (...), de catre antecesorii lor,  a operat in limita conturului real, pe partea de limita pe care sunt amplasati copacii, acestia fiind  veritabile semne de hotar si care delimiteaza cele doua imobile potrivit obiceiului locului, prin axa mediana a trunchiului fiecaruia.
In ceea ce priveste stabilirea liniei de hotar dintre proprietatile limitrofe ale partilor instanta a agreat potrivit anexei 1C1  a  suplimentului la raportul de expertiza  judiciara intocmit de expert ing.(...), aliniamentul coordonatelor: 18-55-54-53-52-51-50-49-48-47-46-45-44-43-42-41-40-39-38-37. (f.105 vol.II) La adoptarea acestei variante, judecatoria isi argumenteaza solutia in primul rand ca  acesti copaci  - vechi de peste 50-100 de ani - reprezinta veritabile semne de hotar, iar imobilele au fost folosite in aceasta forma si de antecesorii partilor. Nu exista nicio proba in prezenta cauza, cum ca delimitarea hotarului dintre imobilul proprietatea reclamantilor si imobilul proprietatea paratilor, pana la pct.37 ar fi fost altul, iar cu ocazia cercetarii locale efectuate de instanta, s-a constatat cu certitudine ca nu exista nici un alt semn de hotar.
Certitudinea acestei limite de hotar, rezulta chiar si din coroborarea masuratorilor din continutul schitei concretuale depusa de reclamanti (f.55 vol.II) si  completarea lucrarii dispuse de instanta – anexa 2C1 – (f.179 vol.II), si care arata ca latimea  imobilului proprietatea reclamantilor intre punctele 26-53  este de  37,79 m. aproape identica cu cea de pe schita concretuala  38 m.
Astfel, potrivit anexei nr.1C1  a  suplimentului la raportul de expertiza  judiciara intocmit de expert ing.(...), instanta va stabili linia de hotar pe aliniamentul coordonatelor: 18-55-54-53-52-51-50-49-48-47-46-45-44-43-42-41-40-39-38-37. (f.105 vol.II)
Controversa reala a partilor insa, o reprezinta limita de hotar a imobilelor incepand cu pct.37 din anexa 1C1 pana la limita cu raul Buzau.
In continuare, stabilirea liniei de granita intre punctele 37-36-35 se fundamenteaza pe urmatoarele argumente: nu a fost posibila identificarea vreunui semn sau urma de semn de hotar si nici una dintre parti nu a putut oferi instantei vreun argument temeinic privind existenta vreunei delimitari. In ceea ce priveste delimitarea terenurilor pe distanta punctelor 37-36-35 chiar si cu ocazia masuratorilor efectuate de expert niciuna dintre parti nu au putut  indica cu exactitate limita veche si nici  cu ocazia cercetarii la fata locului.
Instanta a avut in vedere si concluziile expertizei tehnice intocmite, prin care expertul arata foarte clar ca datorita modificarilor in timp a cursului raului Buzau, limita de folosinta a suferit modificari majore, situatie recunoscuta de partile din proces.
De asemenea, incepand cu punctul 38,  se poate identifica partea de teren de categorie aratura, folosita de reclamanti si ce se intinde pana dupa punctul 36 cat si existenta unui taluz. Intre aceste puncte pentru,  a se asigura o folosinta utila a proprietatilor atat de catre reclamanti cat si de catre parat, s-a stabilit linia de hotar la jumatatea taluzului, instanta considerand ca acest hotar este cel mai echitabil pentru ambele parti.
In continuare din punctul 36 si limita terenului arabil, linia de hotar s-a stabilit potrivit unui punct fix spre raul Buzau- pct.35,  tinand seama ca terenurile si-au modificat configuratia din cauze neimputabile, neputandu-se avea in vedere la stabilirea liniei de hotar,  astfel cum reclamatii si-au manifestat optiunea, motivatia ca ei  sunt in posesia terenului si dupa limitat stabilita de instanta inspre proprietatea paratului (...). Nu are nicio relevanta in speta imprejurarea ca partea de teren inspre raul Buzau si pe care exista arborete nu a fost folosita de multi ani de catre parat si astfel sa se stabileasca o limita de hotar potrivit folosintei reclamantilor, si care au recunoscut ca urmare a schimbarii cursului raului, au intrat in posesia terenului ce reprezinta vechea albie.
Desi au fost audiati in calitate de martori,  (...), (...) si (...) (f.49-50 vol.I) la fata locului, cu ocazia primei cercetari locale din 04.11.2011, potrivit depozitiilor acestora, instanta retine ca acestia nu cunosc imprejurari concrete la nivel de detaliu privitor la  neintelegerile partilor ce au determinat reclamantii de a formula prezenta cerere de chemare in judecata, depozitiile acestora neoferind instantei nici macar vreun indiciu ce coroborat cu alte mijloace probatorii, sa  poata stabili o veche linie de granita a imobilelor.
Pentru toate motivele expuse, a fost agreat aliniamentul propus prin anexa nr.1C1 (f.105 vol.II) a  raportului de expertiza judiciara intocmit de ing.(...), care, instanta considera ca fiind  cel mai echitabil pentru partile din proces.
3. Asupra petiului privind obligatia de desfiintare a salciilor sau curatarea acestora.
Reclamantii au solicitat si obligarea paratului (...) la desfiintarea salciilor existente pe terenul proprietatea sa si pe linia de hotar dintre proprietatile limitrofe iar in caz de refuz, sa fie autorizati sa-i desfiinteze pe cheltuiala paratului iar  in subsidiar obligarea paratului la curatarea, intretinerea si taierea crengilor arborilor si salciilor existente pe terenul proprietatea sa  sub sanctiunea daunelor cominatorii de 50 lei pe zi de intarziere iar in caz de refuz, sa fie autorizati sa efectueze aceste lucrari de pe cheltuiala paratului.
Astfel cum instanta a concluzionat si a stabilit linia de granita dintre cele doua proprietati, copacii fiind veritabile semne de hotar,  linia de granita trece prin axul trunchiului acestora, iar potrivit art.609 Cod civil de la 1869,  arborii ce se afla in gardul comun sunt comuni ca si gardul atat reclamantilor cat si paratului.
Astfel, tinand seama ca acesti copaci au ramificatia foarte mare, se impune ca fiecare dintre parti sa asigure curatarea coronamentului pe partea dinspre proprietatea sa, astfel paratul (...) va fi obligat sa intretina arborii amplasati  pe linia de hotar, partea arborilor inspre proprietatea sa iar in caz de neindeplinire a obligatiei, curatarea si intretinerea se va efectua de reclamanti, pe cheltuiala paratului.
In ceea ce priveste cererea reclamantului de obligare a paratului la plata daunelor cominatorii, instanta va avea in vedere ca daunele cominatorii reprezinta o creatie a practicii judiciare, neavand o reglementare legala. Posibilitatea acordarii de daune cominatorii a fost recunoscuta in cazul neindeplinirii obligatiilor de a face, nesusceptibile de executare silita, in scop de constrangere a debitorului obligatiei la indeplinirea acesteia, sub sanctiunea platii unei sume de bani pentru fiecare zi de intarziere.
Actualmente, prin aplicarea dispozitiilor art.580 ind. 3 Cod procedura civila de la 1865, constrangerea debitorului unei obligatii de a face, care nu se poate aduce la indeplinire prin executare silita, se poate realiza prin aplicarea unei amenzi civile, care se achita in folosul statului si nu al creditorului, iar creditorul obligatiei are dreptul de a primi numai daune interese echivalente prejudiciului cauzat prin neindeplinirea obligatiei.
Fata de aceste motive instanta apreciaza cererea de obligare a paratului la plata de daune cominatorii nefondata.
4. Asupra petitului privind servitutae de scurgere a apelor.
Reclamantii au mai solicitat si obligarea paratului, la modificarea streasinii constructiilor proprietatea sa, situate in vecinatatea imobilelor ale caror proprietari sunt, astfel incat, apele din ploi si zapada sa se scurga pe terenul proprietatea paratului, in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii, sub sanctiunea daunelor cominatorii de 50 lei pe zi de intarziere;
Judecatoria va retine astfel cum s-a constatat cu ocazia cercetarii locale din 16.10.2014 si potrivit expertizei tehnice judiciare in constructii intocmita de expert (...) (f.181-193 vol.I) ca in temelia constructiei proprietatea paratului si care se invecineaza cu terenul proprietatea reclamantilor exista un orificiu iar apele pluviale se scurg din curtea paratului prin acesta pe terenul  sau, insa neavand un jgheab  sau sant de dirijare, apa pluviala ajunge pe terenul proprietatea reclamantilor.
De asemenea, s-a concluzionat ca imobilele constructii sunt prevazute cu jgheaburi,  insa apa provenita din precipitatii se scurge prin burlane pe terenul paratului, dar neexistand un burlan, recipient de colectare sau sant de dirijare a apei, poate curge pe terenul proprietatea reclamantilor. (f.181-193 vol.I)
In drept, potrivit art.615 Cod civil de la 1864, proprietarul este dator de a-si face streasina casei sale, astfel incat apele din ploi sa se scurga pe terenul sau iar nu pe locul vecinului.
Vazand ca apa pluviala de pe constructiile proprietatea paratului ce se invecineaza cu terenul proprietatea reclamantilor, desi sunt prevazute cu streasina, se scurge prin burlane pe terenul paratului insa nefiind dirijata printr-un sant sau recipient colector, se scurge pe terenul reclamantilor, urmeaza ca paratul  sa fie obligat sa asigure scurgerea apelor pluviale de pe acoperisul imobilelor constructii ce se gasesc in limita de proprietate cu terenul reclamantului, prin burlanele existente cu dirijarea acesteia printr-un burlan spre proprietatea sa, fara ca apa sa se infiltreze pe terenul proprietatea reclamantului.
Paratul va mai fi obligat si sa astupe gura de scurgere a apelor meteorice de pe peretele constructiei ce se gaseste in limita de proprietate cu terenul proprietatea reclamantului.
In ceea ce priveste cererea reclamantului de obligare a paratului la plata daunelor cominatorii, instanta va considera petitul nefondat, argumentele fiind aceleasi ca cele expuse la pct.V subpct.3 alin.4 si 5.
 5. Asupra petitului privind pretentia in cuantum de 2000 lei.
Au mai solicitat reclamantii, obligarea paratului sa-i achite suma de 2000 lei, reprezentand prejudiciu pentru ultimii 3 ani, tinand seama ca datorita refuzului de a intretine salciile, acestea au creat umbra si umezeala iar datorita radacinilor, nu au putut obtine recolta de fan si de cartofi.
Au aratat  reclamantii ca prejudiciul consta in imposibilitatea cultivarii terenului datorita impiedicarii insoririi, inundarea datorita apelor  pluviale ce s-au scurs de pe imobilul paratului si a radacinilor copacilor,  intentionand sa cultive cartofi ce presupunea 300 kg./an  pret fiind 1 leu/kg. si fan 800 kg./an la un pret de 2 lei/kg.
Sub un prim aspect, desi s-a solicitat reclamantilor sa indice clar, care au fost culturile pentru fiecare an incepand cu anul 2008, deoarece in continutul expertizei agricole intocmita de expert (…) s-a indicat ca in perioada 2008-2010 terenul arabil a fost cultivat cu cartofi iar in anii 2011-2013 cu porumb (f.35), la termenul de judecata  din 08.10.2014 reclamantul (…)  a indicat o cu totul alta varianta, sustinand ca in anul 2008 a cultivat porumb, 2009 a cultivat cartofi, in anul 2010 a cultivat porumb, in anul 2011 a cultivat porumb, in anul 2012 a cultivat cartofi iar in anul 2013 a cultivat porumb.
Instanta tinand seama ca  expertiza judiciara in specialitate agricultura, intocmita de expert (…), nu oferea date certe si clare, prin care s-a stabilit existenta unui eventual prejudiciu (f.32-38) a dispus efectuarea unei cercetari locale si prezenta expertului (…)  in vederea clarificarii obiectiunilor formulate de parat, demers ramas fara rezultat deoarece d-nul expert (…) nu s-a prezentat.
Pentru motivele anterior expuse, instanta a dispus refacerea lucrarii de catre expert (f.88), insa cel de pe urma a refuzat refacerea acesteia (f.91 vol.II), expertul retragandu-se  de pe lista expertilor Ministerului Justitiei, iar reclamantii nu au dorit intocmirea unei noi expertize de catre un alt expert.
Mai trebuie retinut ca in ceea ce priveste acest petit, sustinerea reclamantilor cum ca nu au fost in masura sa efectueze pregatirea terenului arabil pentru cultivare – activitati de aratura - datorita radacinilor salciilor, nu a fost dovedita si mai mult de atat potrivit art.608 Cod civil de 1864, daca radacinile copacilor se intind pe pamantul reclamantului, acesta  avea dreptul de a le taia singur. Nici faptul ca datorita salciilor si a apelor pluviale ce s-ar fi scurs pe terenul ce se invecineaza cu terenul reclamantilor, nu a obtinut recolta de fan,  nu a fost dovedit.
Cum reclamantii nu si-au probat pretentia in cuantum de 2000 lei, cu probe certe si rezonabile ce sa dovedeasca existenta prejudiciului, fapta ilicita a paratului si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu potrivit aret.998-art.999 Cod civil de la 1864, petitul se va respinge ca fiind nefondat.
6.  Asupra cererilor referitor la cheltuielile de judecata.
In cauza de fata, reclamantii (...) si (…) au avansat suma de 6474  lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentate: 806 lei taxe judiciare de timbru si timbru judiciar, onorariu avocat 1200 lei, onorarii expertiza tehnica topografica, in constructii si in agricultura – 4468 lei.
Paratul (...) a avansat suma de 2788 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentate de onorariu expertiza – 1788 lei si onorariu aparator - 1000 lei.
Tinand seama ca cererea principala a fost admisa doar in parte, nu se vor avea in vedere cheltuielile efectuate de reclamanti privitor la taxa judiciara de timbru pentru petitul privind pretentii (607 lei), onorarul de expertiza agricola ( 1580 lei) si 200 lei onorariu avocat. Astfel, se va avea in vedere privitor la reclamantii, suma de 4087 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
In temeiul art.274 si art.276 Cod procedura civila de la 1865, tinand seama ca s-a respins  petitul cererii principale privind pretentia in cuantum de 2000 lei cat si daunele cominatorii, precum si fata de dispozitiile art.584 teza a II-a Cod civil de la 1864,  potrivit carora cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate, instanta urmeaza a compensa cheltuielile de judecata  si  va obliga paratul sa achite reclamantilor suma de 1299 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, fiecare parte insa suportand  celelalte cheltuieli ce le-au efectuat cu solutionarea petitului privind granituirea.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE :


Admite in parte cererea formulata de reclamantii (…) si (...), ambii cu domiciliul (…),  in contradictoriu cu paratul (...) cu domiciliul (…), judetul (…) si drept consecinta:
Stabileste linia de hotar dintre imobilul coproprietatea reclamantilor situat in (…), judetul (…) inscris in CF nr.247147 Intorsura Buzaului (provenit din conversia de pe hartie a CF nr.4548 Buzaul Ardelean) nr.top 2464, 2465, 2466/1 si imobilul proprietatea paratului situat in  (…) judetul (…) identificat ca fiind inscris in CF nr. 24231 Intorsura Buzaului, nr.top 2456, 2460-2463,  potrivit anexei nr.1C1  a  suplimentului la raportul de expertiza  judiciara intocmit de expert ing.(...), pe aliniamentul coordonatelor: 18-55-54-53-52-51-50-49-48-47-46-45-44-43-42-41-40-39-38-37-36-35.
Obliga paratul (...) sa astupe gura de scurgere a apelor meteorice de pe peretele constructiei ce se gaseste in limita de proprietate cu terenul proprietatea reclamantului.
Obliga paratul sa asigure scurgerea apelor pluviale de pe acoperisul imobilelor constructii ce se gasesc in limita de proprietate cu terenul reclamantului, prin burlanele existente cu dirijarea acesteia printr-un burlan spre proprietatea sa, fara ca apa sa se infiltreze pe terenul proprietatea reclamantului.
Obliga paratul  sa curete de crengi si sa intretina arborii amplasati  pe linia de hotar, partea arborilor inspre proprietatea sa iar in caz de neindeplinire a obligatiei, curatarea si intretinerea se va efectua de reclamanti, pe cheltuiala paratului.
Respinge petitul prin care reclamantii solicita obligarea paratului sa le achite suma de 2000 lei reprezentand prejudiciu cauzat, ca nefondat.
Compenseaza cheltuielile de judecata si obliga paratul sa achite reclamantilor cu titlu de cheltuieli de judecata suma de 1299 lei.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 01.07.2015.


      PRESEDINTE                                                                   GREFIER                                                                                                                                                                             
            (…)                                                                                   (…)
          Fiind plecata in concediu semneaza:
                    Judecator delegat
                           (…)








Red.Jud. (…)
Tehnored. (…)..
12.08.2015/ 5  ex