Granituire

Constata ca prin actiunea civila formulata de reclamantii G. D. si G. A. in contradictoriu cu paratul S. G. si B. M. s-a solicitat ca prin hotarare sa se dispuna
1.- stabilirea liniei de granita dintre imobilul - teren, proprietatea reclamantilor inscris in C.F. P1.II nr.384 top.389/2/1/1 si cel ale paratilor inscrise in C.F. PI.II nr.417 top.389/2/2, 389/2/1/2, 389/2/2-al paratului S.G., respectiv in C.F. PI.II nr.164 top.389/1, sub B.10 al paratei B.M. ;
2.- obligarea paratului S. G. sa se retraga in limitele de granita ale imobilului proprietatea sa, avand nr.top.389/2/1/2, in suprafata de 400 mp.;
            3.- rectificarea c.f., in baza prevederilor art.36 pct.4 din L.7/1996 si modificarea mentiunii suprafetei de teren inscrisa sub A+5 in C.F. PUI nr.384, de la 1.254 mp. la 2.547 mp., cat este in realitate ;
            4- obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata rezultate in urma compensarii
           IN FAPT: - Paratii sunt proprietarii terenurilor invecinate terenului proprietatea reclamantilor, identificat in petitul actiunii.
Procedand la masurarea terenului proprietatea reclamantilor si facand ridicarea topografica, au constatat ca suprafata de teren detinuta , in limitele granitelor actuale este mai mare decat cea aratata sub A+5 in cartea funciara, respectiv 2.547 mp., fata de 1.254 mp. inscrisi. In atare conditii, pentru a aduce situatia suprafetei imobilului proprietatea reclamantilor in concordanta cu situatia sa actuala, au fost obligati sa promoveze prezenta actiune. Terenul proprietatea reclamantilor este grevat de o servitute de trecere in favoarea terenului cu nr. top.389/2/1, proprietatea lui S. G.
IN DREPT: - Invocam prevederile art.480 si 584 C.Civ. precum si dispozitiile art.36 pct.4 din L.7/1996, respectiv art.274 C.Pr.Civ.
Prin intampinare , paratul S. G.,a solicitat respingerea actiunii.
In fapt partile, inclusiv parata B. M. ( mama si respectiv soacra reclamantilor ) sunt vecini, fiind proprietarii tabulari ai imobilelor in litigiu.
Cele trei imobile implicate in cauza au constituit initial un singur imobil sau corp funciar, inscris in C.F. nr. 164 P.II, A + 1, nr. top.389, - fanat, de 4.538 m.p. ( 1.258 stg.), fiind proprietatea numitilor H. V. si H. M.
Acestia din urma, prin actul de dezmembrare si de donatie, in baza incheierii de intabulare nr. 8689/21.08.1996, l-au dezmembrat in trei noi corpuri funciare, anume:
- corpul funciar cu nr. top. nou 389/1, - fanat de 964 m.p., de sub A + 2, a fost transmis, cu titlu de donatie, paratei B. M. si intabulat pe numele acesteia sub B. 10 in c.f. de mai sus;
- corpul funciar cu nr. top. nou 389/2, - fanat de 3.304 m.p., de sub A + 3 si B. 8, a fost transcris in C.F. nr. 384 P. H in favoarea vechilor proprietari H. V. si M.;
- corpul funciar cu nr. top. nou 389/3, - fanat de 260 m.p., de sub A + 4 si
B. 9, a fost transcris in C.F. nr. 385 P.II pe numele numitilor C.I. si L.
Totodata s-a instituit si inscris in C.F. initial dreptul de servitute de trecere cu piciorul si auto in favoarea corpului funciar cu nr. top. 389/1 ca fond dominant si in sarcina imobilului cu nr. top. 389/2 ca fond servant.
Mai apoi, corpul funciar cu nr. top. 389/2, - fanat de 3.304 m.p., inscris in C.F. nr. 384 P.II, sub A + 1, proprietatea numitilor H. V. si M. de mai sus, de sub B. 1,2, prin incheierea de intabulare nr. 9343/22.07.1997, in baza actului de dezmembrare autentic nr 1154 1997, a fost dezmembrat la randul sau in alte trei noi corpuri funciare ce sunt reinscrise in aceeasi C.F. si pe numele acelorasi proprietari de mai sus sub A + 2-4 si B 3, astfel:
-corpul funciar cu nr. top. nou 389/2/1, - fanat de 1.654 m.p., de sub A + 2;
               -corpul funciar cu nr. top. nou 389/2/2, - fanat de 1.450 m.p., de sub A + 3;
                -corpul funciar cu nr. top. nou 389/2/3, - fanat de 200 m.p., de sub A + 4;
De asemenea, urmare acestui partaj, s-a reinscris dreptul de servitute de trecere cu piciorul si auto de mai sus in favoarea imobilului cu nr. top. 389/1 ca fond dominant si in sarcina celui cu nr. top. 389/2 ca fond servant.
Ultimul corp funciar de mai sus, cu nr. top. 389/2/3, - fanat de 200 m.p., de sub A + 4 si B. 4, se transcrie prin aceeasi incheiere de intabulare nr. 9343/22.07.1997, in C.F. nr. 485 P.II, in favoarea numitilor C. I. si L.
Cel de al 2-lea corp funciar de mai sus, cu nr. top. 389/2/2, - fanat de 1.450 m.p., de sub A + 3 si B. 5, a fost cumparat de paratul S. G. prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1157/16.07.1997 de BNP si transcris, prin incheierea de intabulare nr. 9344/22.07.1997, pe numele meu in C.F. nr.486 P.II.
Primul corp funciar de mai sus, cu nr. top. 389/2/1, - fanat de 1.650 m.p., de sub A + 2 si B. 6 din aceeasi C.F. nr. 384 P.II, a fost dezmembrat la randul sau, prin actul de dezmembrare si vanzare-cumparare autentificat sub nr. 440/20.04.1999 de BNP, in doua noi corpuri funciare : nr. top. 389/2/1/1, - fanat de 1.250 m.p. ( din care 815 m.p. teren de constructii ) si nr. top. 389/2/1/2, - fanat de 400 m.p., ce au fost reinscrise in C.F. de mai sus, sub A + 5-6, in baza incheierii de intabulare nr. 5063/27.04.1999, pe numele vechilor proprietari H. V. si M., anume :
- corp funciar cu nr. top. nou 389/2/1/1, - fanat de 1.254 m.p. ( din care 815
m.p. teren de constructii), de sub A + 5;
- corp funciar cu nr. top. nou 389/2/1/2, - fanat de 400 m.p., de sub A + 6;
Totodata se intabuleaza si dreptul de servitute de trecere cu piciorul si
masina in favoarea imobilului cu nr. top. 389/2/2 din C.F. nr. 417 P.II ca fond dominant si in sarcina celui cu nr. top. 389/2/1/1 ca fond servant.
In baza actelor juridice de mai sus, imobilul cu nr. top. 389/2/1/2, de sub A - 6 si B. 7, se transcrie in C.F. nr. 399 P.II, sub B. 1, cu titlu de drept cumparare, in favoarea paratului S. G., cu precizarea ca acest imobil se reinscrie, prin incheierea de intabulare nr. 1609/15.02.2001, conform mentiunii de sub B. 2 din acest C.F., care astfel se sisteaza, m C.F. nr. 417 P.II, in vederea unificarii.
Asa fiind, imobilul cu nr. top. 389/2/2. - fanat de 1450 m.p. adus din C.F. nr. 384 II si inscris, sub A + 1 si B. 1, in C.F. nr. 417 II se comaseaza cu imobilul cu nr. top. 389/2/1/2, - fanat de 400 m.p., adus din C.F. nr. 599 II si inscris, sub A - 2 si B.2, in aceeasi C.F. nr. 417 II de mai sus, intr-un unic corp funciar, in suprafata de 1.850 m.p., caruia i se retine ca unic ar. top. 389/2/2, de sub A+ 3. si i se schimba ramul de cultura din fanat in teren pentru constructii, conform mentiunii de sub B. 3.
Se inscrie in continuare dreptul de servitute de trecere cu piciorul si auto in favoarea nr. top. unificat 389/2/2 ca fond dominant si in sarcina nr. top. 389/2/1/1 din C.F. nr. 384 II ca fond servant.
Ca atare, imobilul, apartinand in proprietate subsemnatului parat S. G.., care urmeaza sa fie avut in vedere cu prilejul stabilirii liniei de granita in raport de celelalte imobile invecinate in cauza este corpul funciar unificat, reprezentand teren de constructii, in suprafata de 1.850 m.p., inscris in C.F. nr. 417 II, A + 3, nr. top. 389/2/2.
Imobilul cu nr. top.389/2/1/1,- fanat de 1.250 m.p. ( din care 815 m.p. teren de constructii, conf. incheierii nr. 19602/21.09.2004 c.f., de sub B. 10 ) a fost dobandit, ca bun comun, de reclamantii G. D. si A. prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1118/2003 de BNP si intabulat pe numele acestora, sub B. 8-9, in C.F. nr. 384 P.II prin incheierea de intabulare nr. 4153/24.04.2003.
Dezmembrarile succesive operate in conditiile mai sus aratate au avut in vedere numai suprafata inscrisa in C.F. de 4.528 m.p. ( 1.258 stg.) a imobilului initial partajat, inscris in C.F. nr. 164 P.II, A + 1, nr. top. 389, - fanat, desi suprafata reala din teren a acestuia este cel putin dubla, tinand cont ca numai terenul reclamantilor ( nr. top. 389/2/1/1, din C.F. nr. 384 P.II ), ce are inscrisi in c.f. doar 1.254 m.p. are in realitate cea. 2.200 m.p. ( cei 2.547 m.p. din schita anexata actiunii nefiind reali), in timp ce terenul proprietatea mea ( nr. top. unificat 389/2/2, din C.F. 417 P.II) cu o suprafata inscrisa in c.f. de 1.850 m.p. are in realitate cea. 2.600 m.p. ( nr. top. initial 389/2/2 are cea. 1.900 m.p. fata de cei 140 m.p. inscrisi, iar nr. top. initial 389/2/1/2 are cca. 700 m.p. in loc de 400 m.p. din c.f. ).
In raport de aceasta situatie, capatul de cerere nr. 3 din actiunea reclamantilor, privind rectificarea suprafetei terenului proprietatea lor la suprafata reala pare intemeiat, dar nu la suprafata pretinsa de 2.547 m.p. din schita tehnica prezentata de acestia, ci o la o suprafata de cca. 2.200 m.p., ce exact va rezulta din masuratorile efectuate, printr-o expertiza tehnica topometrica, in functie de granita corecta a acestuia.
Neintemeiat se prezinta insa capatul 2 din actiunea reclamantilor relativ la obligarea mea de a-mi retrage limitele de granita ale imobilului meu, avand nr. top. 389/2/1/2, stabilite potrivit acestora in raport de o suprafata de 400 m.p. a acestuia, atat timp cat, pe de o parte, acest top nu mai are o existenta tabulara de sine-statatoare, el fiind inclus in nr. top. unificat 389/2/2, iar, pe de alta parte, chiar considerat separat, corpul funciar identificat la un moment dat cu acest top. are in realitate o suprafata mai mare decat cea inscrisa in c.f., respectiv de cea. 700 m.p. in loc de 400 m.p.
Cat priveste linia de granita, solicitata prin primul petit al actiunii reclamantilor a fi stabilita intre imobilul paratului si cel al reclamantilor, aceasta urmeaza se faca pe un aliniament precizat de expertul tehnic topo in functie de limitele reale ale acestor imobile invecinate, materializate prin semne exterioare evidente, anume:
- o fundatie din beton cu insertii metalice, lata de cca. 30 cm.,
executata de mine, ca un zid de sprijin, pentru consolidarea unui drum de acces
al imobilului meu la calea publica, prin intermediul servitutii de trecere
recunoscuta in favoarea acestuia. Drum, ce este amenajat pe terenul paratului in panta si
care marcheaza, pe toata lungimea sa de cca. 20 m.l., linia de granita dintre
terenul proprietatea paratului, ( identificat initial prin nr. top. 389/2/1/2 ) si terenul proprietatea reclamantilor, stabilita ca atare cu acordul deplin al fostilor proprietari H. V. si M., cei care au vandut partilor imobilele implicate in litigiul de fata ( acest teren al paratului este despartit inspre dreapta de terenul paratei nr.2 printr-un gard lung de cea. 28 m.l., iar in spate este marcat de un drum forestier apartinand Ocolului Silvic );
- o brazda de pamant trasata in anul 1998, cu lama buldozerului, pe toata
lungimea de cca. 50 m.l. a liniei de granita existenta intre terenul proprietatea
mea (identificat initial prin nr. top. 389/2/2, - fanat de 1.450 m.p. ) si terenul
proprietatea reclamantilor, spre stanga acestuia luand ca punct de reper drumul
spre com. ….si paraul M. Brazda in discutie a creat pentru terenul paratului fata de cel al reclamantilor o diferenta de inaltime in minus de 50cm.si marcheaza totodata o portiune de pamant a terenului sau in discutie, lata de cca. 10m.l. si lunga de cca. 20 m.l., existenta intre imobilul proprietatea numitilor C. I. si L. si imobilul proprietatea reclamantilor. Linia de granita marcata astfel a fost stabilita de asemenea in prezenta si cu acordul deplin al fostilor proprietari H. de mai sus.
Atat schita tehnica aferenta expertizei topometrice intocmita extrajudiciar si anexata actiunii reclamantilor, cat si celelalte schite ( inclusiv cele executate cu prilejul dezmembrarilor succesive ale imobilelor implicate ) si acte anexate acesteia nu reflecta realitatea, relativ la suprafetele imobilelor invecinate in litigiu si la dimensiunile limitelor ori granitelor acestora, astfel ca se impune efectuarea in cauza a unei expertize tehnice topografica pentru stabilirea corecta si exacta a acestor aspecte.
In drept dispoz. art. 115 si urm. C. pr. civ., art. 480 si urm., art. 584 si urm. C civ., art. 36 alin. 4 Lg. nr. 7/1996, art. 274 si urm. C. pr. civ.
Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului instanta  de  fond  a retinut urmatoarele: Reclamantul a cerut in esenta constatarea neconformitatii granitei existente cu intinderea reala a drepturilor partilor si obligarea paratului de a preda posesia asupra unei portiuni detinuta pe nedrept.
 Granituirea reprezinta o operatie de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietati vecine. Ea este admisibila, chiar daca intre proprietati exista hotare exterioare, ori de cate ori aceste hotare n-au fost stabilite prin intelegerea partilor sau printr-o hotarare judecatoreasca.
Avand in vedere ca prin prezenta actiune petitorie, reclamantul solicita in capatul al 2-lea, obligarea paratului S. G. sa se retraga in limitele de granita ale imobilului proprietatea sa, in suprafata de 400 mp., granituirea implica o revendicare deoarece se cere o parte determinanta din terenul limitrof, pe care paratul S. ar detine-o fara drept.
Capetele de cerere fiind intr-o relatie adiacenta si subsidiara, trebuie facuta dovada , prin orice mijloc de proba, de catre reclamanti, ca paratul S. ar fi ocupat abuziv suprafata de aproximativ 160 mp. revendicata de primii.
Ca atare, reclamantii trebuie sa-si dovedeasca dreptul de proprietate asupra suprafetei de 2.547 mp, pe care sustin ca o detin faptic si la care solicita, de altfel, a fi rectificata suprafata topograficului lor cu nr. 389/2/1/1.
Paratul S. are a dovedi, in ceea ce priveste revendicarea, ca nu a ocupat abuziv terenul si ca nu a schimbat unilateral traseul initial al granitei pe latura dinspre padurea Ocolului Silvic.
Instanta a constatat ca exista un conflict intre titluri , ambii proprietari care au un autor comun, pe numitul H. V. sustinind ca stapanesc legal portiunea care formeaza obiectul revendicarii, apreciata de reclamant la 160 mp.
Stabilirea liniei de hotar dintre proprietatile partilor, pe aliniamentul solicitat de reclamanti este conditionata de solutia data petitului privind revendicarea.
Preferinta ce deriva din anterioritatea transcrierii titlului paratului, este de partea acestuia, ca prim cumparator, intabulat in CF  fiind de necontestat ca mai intai s-au vandut parcele paratului S., iar ceea ce a ramas s-a instrainat reclamantului. Apoi superioritatea unei posesii poate rezulta si din alte circumstante invocate de parti: semne de hotar vizibile, taluzul indicat de martorul C., dintre terenul reclamantului si cel al paratului, santul sapat in parte superioara a terenului, existenta unor tarusi, scanduri care sa delimiteze loturile, nivelarea terenului lui S., operata de acesta, in vederea construirii unei locuinte, elemente care au fost confirmate testimonial de martorul H.
Din intreg materialul probator administrat in cauza, rezulta ca situatia actuala nu corespunde cu situatia de carte funciara si cu planul de situatie si ca excedentul de suprafata al ambilor proprietari , nu este cuprins nici in titlul autorului lor, si nici in ale cumparatorilor.
Numitul H. V., vanzator al terenurilor in litigiu, catre ambele parti, G. si S., a detinut un corp funciar cu suprafata de 3304 mp., fanat, inscris sub A+1, in CF 384 II, top 389/2.
Proprietarul tabular de mai sus a procedat la instrainari succesive, vanzand prima data suprafata de de 1.450 mp catre S. in anul 1997, imobil cu nr. top 389/2/2, din CF 486.,facand o prima dezmembrare, recunoscuta si prin proba testimoniala. Este de  necontestat ca paratul s-a ocupat de ridicarile topo si de dezmembrari. Apoi, in anul 1999, prin contractul de vanzare-cumparare 440/1999, paratul a mai cumparat suprafata de 400 mp., imobil inscris in CF 399 top 389/2/1/2.
Corpul funciar cu nr. top 389/2/1/1 fanat de 1.254 mp, a ramas in urma dezmembrarii din 1999 in proprietatea lui H. V. si M. si s-a instrainat reclamantilor, la data de 24.04. 2003, contract autentificat la BNP. Vanzatorul a aratat expres in depozitia sa ’’ tot ce a ramas i-am vandut lui G.’’
Loturile cumparate de partile litigante de la numitul H. au vizat exclusiv suprafetele inscrise in CF si nu suprafetele real folosite.
Situatia conflictuala a fost generata de faptul ca la momentul instrainarilor, nu s-a pus de acord situatia scriptica, de carte funciara, cu situatia concreta reiesita din posesia efectiva, ajungandu-se astfel ca partile sa stapaneasca loturi care insumate au suprafete de 5005 mp, desi suprafata de CF este de 3304 mp.
Dezmembrarile nu au avut in vedere suprafetele reale instrainate, ci au fost realizate doar pe suprafetele inscrise in CF. Documentatia  privind dezmembrarile succesive operate in aceste conditii  nu a urmarit stabilirea exacta a intinderii  sau individualizarii parcelelor vandute, ci a avut in vedere numai suprafata inscrisa in C.F. de 4.528 m.p. ( 1.258 stg.) a imobilului initial partajat, inscris in C.F. nr. 164 P.II, A + 1, nr. top. 389, - fanat. Totusi configurarea parcelelor paratului si amplasamentul fiecareia dintre ele a fost determinata faptic prin masuratorile  si delimitarile despre care a amintit martorul H.
Lipsa cotelor pe schitele de dezmembrare sunt de domeniul evidentei, fiind recunoscuta si de experti, dar nu reprezinta un delict civil comis de paratul S. care s-a ocupat de ridicarile topo cu ocazia primului si celui de-al doilea act de partaj, deoarece nici in 1997, nici in 1999, nu avea intentia de a aduce prejudicii reclamantului, prin reducerea dimensiunii corpului funciar al acestuia, cumparat abia in anul 2003, neexistand nici o proba ca atitudinea lui psihica este echivalenta cu lipsa de onestitate.
In ipoteza in care paratul ar fi cotat aceste laturi ale noilor corpuri funciare, dimensiunile nu puteau fi altele decat cele reale, deoarece imobilul dezmembrat, cat si cele rezultate din aceasta operatiune aveau suprafete cu mult mai mari decat cele inscrise in cartea funciara, respectiv in contractele de vanzare cumparare.
Aceasta diferenta este posibila deoarece inscrierea in CF garanteaza existenta dreptului real, dar nu si intinderea obiectului material asupra caruia acel drept exista.
Documentatia de intabulare privind dezmembrarea efectuata in etape succesive, nu a fost contestata.
Declaratia martorului H. nu dezminte imprejurarea ca la vanzare, in cele doua etape descrise anterior, a stabilit limitele proprietatii paratului S. El afirma ca s-au batut tarusi si scanduri. Ca atare, semnele de hotar s-au fixat in primul rand fata de primul cumparator S., in cele doua etape, iar referirea pe care o face martorul la locul de trecere batatorit care se afla pe proprietatea reclamantului G., vizeaza servitutea, necontestata de parti si nu linia perpendiculara care separa fondurile reclamantilor de cel a paratului, in partea superioara a imobilului reclamantului, spre padurea Ocolului Silvic. In context, exprimarea martorului a fost urmatoarea: ’’scandura de lemn dintre doi tarusi delimita proprietatile reclamantului de a paratului….Motivul pentru care am vandut a doua bucata lui S. a fost ca sa aiba acces la primul teren si i-am permis sa treaca pe terenul meu. Am si facut servitute cu acte. Locul acesta  de trecere batatorit apreciez ca se afla in proprietatea dl G.’’ fila 62
De aici se deduce ca si la a 2 a vanzare, catre S. s-a facut delimitarea cu tarusi si scanduri, ca acesta a nivelat rapa ca sa-si faca o cabana, ca servitutea este pe terenul reclamantului pentru a avea iesire la imobilul paratului, ca exista o denivelare de teren de aproximativ 20- 30 m in partea superioara, spre padure asa cum rezulta si din fotografii, ca S. nu a schimbat semnele de hotar, martorul aratand ca nu poate sa-si reprezinte daca tarusii montati la vanzare sunt pe acelasi aliniament cu zidul de beton a carei desfiintare se cere.
Afirmatia echivoca a martorului potrivit careia tarusii (pociumbii) montati la vanzare sunt pe acelasi aliniament cu gardul sau zidul de beton vazut de el, se explica pe de o parte pentru ca l-a vazut de la departare, circa 200 m si datorita unui efect obiectiv, trecerea timpului, aratand ca nu a mai calcat pe terenuri de 7-8 ani. Nu infirma ca tarusii sunt pe amplasamentul initial, fixat conventional cu paratul S., astfel ca depozitia martorului nu conduce la ideea ca dupa stabilirea granitelor, in urma celei de-a doua vanzari (1999), paratul ar fi mutat semnele de hotar pentu a acapara terenul reclamantului.
Martorul H. afirma ca si la vanzarea catre reclamantul G. a delimitat terenul, avand asupra sa schita facuta de acesta, in 2003, insa marturia nu se coroboreaza cu inscrisurile din dosar, avand in vedere ca singura schita emanand de la reclamant este posterioara vanzarii din 2003, adica in 2007, efectuata de tehnicianul G. D. (f. 217, fata si verso).
Anexa 14 apartinand aceluiasi executant, in anul 2007, nu este rezultatul unui acord de vointa al partilor asupra suprafetelor reale ale loturilor lor si nici asupra cotelor, pentru a concluziona ca singura documentatie tehnica cu valoare probanta absoluta este aceasta, relativ la suprafata corpului funciar cu nr.top 389/2/1/1 al reclamantului apreciat unilateral ca ar avea suprafata de 2547 mp, datorita laturii de 71 m care desparte terenul de parata B. (f. 225).
Contextul in care a fost elaborata documentatia topo cadastrala a fost acela al scoaterii terenului de 815 mp din circuitul agricol in favoarea reclamtului si nu pentru granituirea proprietatii partilor litigante.
Lungimea servitutii de 71 m, asa cum este figurata de tehnicianul G., nu exprima coniventa dintre proprietarii fondurilor dominante si aservite, respectiv H. si S., care au precizat-o la 65 mp, cu finalitatea de a se ajunge la imobilul paratului. Daca s-ar lua in considerare prima expertiza cu consecinta coborarii liniei de granita, servitutea si-ar inceta traseul cu 6 ml mai inainte de terenul paratului si nu i-ar mai fi folositoare. Or scopul declarat al celor doua parti a fost modificarea actului de vanzare cu instituirea servitutii pentru ca paratul sa aiba acces la terenul sau .
  Argumente tehnice dovedesc ca lungimea servitutii de 65 ml se termina la actuale linie de demarcatie  dintre terenurile in litigiu, in conditiile in care lungimea totala a laturii din dreapta este de 89,73 m, deci diferenta este de 24,73m care reprezinta lungimea reala a laturii din dreapta a terenului cumparat mai intai de parat, in anul 1999( top 389/2/1/2), in loc de 19,50 m sabiliti eronat de expert P. Asadar distanta in plus stabilita de expertul P., de 6,69 m raportata la fundatia de beton executata de parat nu este reala.
            Referitor la executia fara autorizatie a acestei lucrari cu destinatia de zid de sprijin, sanctionata contraventional, se constata ca aceasta lucrare a fost executata pe terenul paratului inainte de dobandirea terenului de catre reclamanti.
  Aspectele civile ale stabilirii liniei de granita nu sunt influentate de aspectele tinand de raportul de drept administrativ al paratul cu organele statului, atata timp cat in cadrul acestei din urma relatii nu s-a stabilit ca lucrarea ar fi fost ridicata pe terenul reclamantilor.
Prin actul notarial autentificat sub nr 895/14.02.2001 s-a modificat actul de dezmembrare si de vanzare cumparare autentificat sub nr 440/1999 prin care martorii H. V. si M. i-au instraint paratului imobilul cu nr top 389/2/1/2 cu instituirea servitutii care greveaza imobilul , in prezent al reclamantilor.
Ca atare, reclamantul trebuie sa respecte atat linia de granita fixata de autorul sau, numitul H. cu paratul, dupa achizitionarea celei de a doua parcele, cat si servitutea de trecere, fata de ambele situatii juridice fiind un avand cauza caruia ii incumba aceasta obligatie.
Acordul de vointa al paratului si al vanzatorului H. a fost sa constituie o servitute de trecere cu lungimea de 65 ml asa cum au stipulat in mod expres in conventia din 2001 , fiind nerelevant ca pentru aceasta au recurs la masuratori sau nu. Aceasta omisiune creeaza dificultati probatorii dar nu invalideaza conventia partilor si nu modifica traseul sau lungimea servitutii, reper fundamental in trasarea liniei de granita in partea superioara a terenului reclamantilor si a carei masuratoare trebuie sa inceapa in mod firesc, de la drumul comunal si nu dinspre padure.
Suprafata reala a imobilelor care insumate au 5005 mp, are relevanta asupra demarcatiei dintre loturile partilor deoarece dimensiunile concrete ale laturilor, atat pe exteriorul corpului funciar initial, top 392/2 ,fractionat in 3 parti, cat si dimensiunile laturilor fiecarui corp, rezultat in urma dezmembrarii, sunt altele decat ceea ce s-a evidentiat in cartea funciara si in schitele anexate cu ocazia dezmembrarii.
Este unanim recunoscut ca operatiunile de CF (dezmembrari si instrainari) nu au avut la baza masuratori in teren pentru etapa scriptica, dar la individualizarea loturilor, vanzatorul a iesit la fata locului cu cumparatorii si i-a pus in posesie delimitand parcelele
Toate cele trei loturi dezmembrate au avut suprafete faptice mai mari decat cele din evidenta de CF , altminteri s-ar ajunge la concluzia ca paratul a cumparat si foloseste exact suprafetele de 1450 mp + 400 mp, iar reclamantul foloseste restul suprafetei pana la concurenta de 5005 mp, ceea ce nu este exact.
Proba testimoniala cu martorul C. I., coroborata cu aceea a martorului H. dovedeste ca granituirea proprietatii a avut loc in urma cu vreo 10 ani prin crearea unui taluz,  primul martor semnaland si existenta unei excavatii in aceeasi perioada( ruptura unui mal),  ca si  prezenta pe terenul paratului a unei constructii metalice albastre, dincoace de stalpi ( fotografia de la fila 109)
Evaluarea probelor nu demonstreaza ca reclamantul are titlu pentru un imobil cu suprafata exacta de  2547 mp sau ca posesia lui a fost exercitata pentru aceasta suprafata. Nu se deduce nici ca vanzatorul i-a instrainat o parcela cu aceste dimensiuni avand limita superioara dincolo de actualul zid de beton  creat de parat.
In ceea ce priveste optiunea instantei pentru una din expertize, in functie de concludenta si pertinenta solutiilor propuse, se constata ca concluziile expertizei au o valoare orientativa si de indrumare si ca expertiza cu trei experti este cel mai aproape de situatia reala a imobilelor, asa cum decurge din intreg ansamblul probator.
Expertiza topografica a expertului P. nu poate fi insusita de catre instanta pentru ca nu tine seama de vointa partilor din actul  notarial 895/2001 care a instituit  o servitute de trecere de 65 ml; comite doua erori fundamentale aratand ca suprafatele de cf sunt egale cu cele masurate si ca exista schite de dezmembrare cotate; nu stabileste granita, in prima lucrare cu linii  punctate  , iar in supliment fractioneaza cu liniile de culoare albastra corpul funciar al paratului, care a fost comasat( f. 120).; emite o ipoteza putin verosimila, aceea a schimbarii cursului paraului Marajdie cu zeci de metri,  efectuarea masuratorilor dinspre padure, spre drumul comunal si nu invers cum este firesc, dovada fiind si modul de prezentare a schitelor, rasturnate (f 90), raportat la planul de orientare de la fila 33 si de schitele expertilor B. si C.
  De altfel creeaza si o inadvertenta sustinind ca la stabilirea liniei de granita, cand sunt schite cotate, suprafata imobilului este ultimul element care se ia in calcul. Or tocmai suprafata imobilului, mult marita, a fost luata in calcul., afirmandu-se ca s-au suprapus planurile de carte funciara cu situatia din teren.In absenta cotelor si dimensiunilor de pe planurile tabulare , nu se putea fixa granita prin suprapunerea planurilor de cf cu situatia din teren intrucat sunt diferente de 1700 mp.
O alta eroare a fost ignorarea faptului ca in prezent, corpurile funciare ale paratului au fost comasate rezultand nr. top. unificat 389/2/2, din C.F. 417 P.II cu o suprafata inscrisa in c.f. de 1.850 m.p, dar cu dimensiuni faptice mult majorate.
Experiza care se coroboreaza cu toate probele din dosar este a celor trei experti, chiar daca unul dintre ei, si anume expertul M. a avut o parere diferita, apropiata de prima lucrare, a expertului P.
Neexistand motive de nulitate a raportului efectuat de expertii C., B. si M., raportul va fi valorificat, instanta  a administrat  un probatoriu foarte amplu, posterior depunerii lucrarii din 20.02.2009( f. 158-168) pentru a examina legalitatea actului, constand in audierea expertilor si incuviintarea unui supliment la expertiza.
In consecinta, prin sent. civ. nr. 896/2010,  Judecatoria  Sibiu a dispus admiterea in parte a actiunii civile formulata reclamantii G. D. si G. A. in contradictoriu cu paratii S. G.  si B. M. si  s-a   stabilit linia de granita dintre imobilul teren, proprietatea reclamantilor, inscris in CF pII nr 384, top 389/2/1/1 si cele ale paratilor inscrise in CF Cr. pII nr 417 top 389/2/2, 389/2/1/2, 389/2/2 apartinand paratului S., respectiv in CF pII 164 top 389/1, sub B 10 apartinand paratei B., conform expertizei tehnice topografice cu trei experti din 16.01.2009, plansa nr trei, care face parte integranta din horarare, pe aliniamentul A-B-C-D-E-F-I ( intre imobilele proprietatea reclamantului G. si paratului S.) si pe aliniamentul marcat prin literele F-G(intre imobilul reclamantilor si al paratei.
S-a  dispus rectificarea de suprafata a corpului funciar cu nr top  389/2/1/1 al reclamantilor , se va face corespunzator acestei expertize, insusite de catre instanta,  de la supr de 1254 mp, cat este inscrisa in CF, la cea reala de 2385 mp.
S-a respins petitul privind revendicarea terenului .
S-au  compensat cheltuielile de judecata avand in vedere ca ambele parti au avansat sume de bani cu acest titlu , iar cheltuielile granituirii privesc ambele parti.
  Impotriva aceste  sentintei au declarat apel reclamantii  G. A. si G. D. solicitand schimbare  in parte in sensul stabilirii liniei de granita conform expertizei efectuate de  expertul P. M., solicitand  obligarea paratului sa-si retraga  folosinta  in aceasta limita, cu  privire la parcela  proprietatea sa  in suprafata  de 400 m.p.   si  avand  nr.  top 389/2/1/2.
Se mai   solicita  sa se   constate  nulitatea  expertizei  efectuate de  expert  B. P.
Cu cheltuieli de judecata.
In   motivarea apelului  apelantii  arata ca  exceptia nulitatii expertizei  efectuate  de  expertul B. P. nu a fost luata in discutie si solutionata desi acesta a efectuat   singur o lucrarea    pentru care  instanta numise  3  experti.
Apelantii   mai arata ca  in mod  gresit  prima instanta   si-a  fundamentat  solutia  pe  aceasta expertiza( numita expertiza cu  trei experti , dar a  fost efectuata de  un singur expert).
Apelantii  mai arata   in apelul  declarat  ca :
-solutia preluata de instanta  din  expertiza  este   nelegala  si ii expropriaza de o suprafata de  teren aferenta  servitutii de  trecere.
-servitutea  nu e  inscrisa  in  careta funciara  prin delimitarea   suprafetei  , iar actul   notarial incheiat de parti  cu  vanzatorul  nu le este   opozabil.
-paratul S.  foloseste  in prezent  2620 m.p.( in loc. de 1850  m.p.  cat rezulta din actele  de  dobandire a imobilului  si  din CF).
-fostul proprietar al terenului  H. D. a  vandut reclamantilor   intreaga suprafata ramasa  dupa dezmembrarile   efectuate   pana   in 2003.
Prin intampinare  intimatul S. G  a  solicitat  respingerea apelului  ca  nefondat.  Cu cheltuieli de  judecata.
In motivare a intampinarii se arata ca  instanta de  fond a  respins   justificat   si  motivat cererile reclamantilor (de anulare si refacere a  expertizei ) care a fost efectuata si semnata (procedural) de  doi  experti, cel de-al treilea  expert expunand   un punct de vedere separat si diferit.
Se mai arata ca  in disputa pentru cei  160 m.p. de  teren, in mod corect, prima instanta a  dat  prioritate  titlului sau  pentru ca si-a   indeplinit  mai intai  formalitatea transmiterii  titlului  in  evidentele de  publicitate  imobiliara  si este si posesorul terenului.
In apel a  fost administrata proba  cu  inscrisuri si s-a efectuat o cercetarea locala. Apelantii  nu au   solicitat efectuarea   unei  noi expertize  tehnice  sau  refacerea  celei de la fond.
Analizand  sentinta  atacata   prin prisma   motivelor de  apel si, din oficiu  sub  toate aspectele de legalitate si temeinicie   tribunalul retine  ca  apelul  este  neintemeiat  si  va  fi respins  pentru  considerentele pe care le  vom arata  in continuare.
Prima  instanta a retinut in mod corect  ca, in   cauza,  actiunea  in granituire  este   dublata  si de  revendicarea  a  160 mp  de  teren,  astfel  ca  partile  trebuiau sa faca dovada,  atat a semnelor de  hotar, cat si a  titlurilor  lor  de proprietate   pentru suprafetele  pe  care  le folosesc  efectiv.
Aspectul cel mai important de la care  trebuie   pornita analiza  in cauza  de fata (aspect sesizat si de instanta de  fond) este acela ca  terenurile in litigiu au  o suprafata  mult mai mare  decat  cea  inscrisa in  C.F. Astfel,  initial   terenurile   au   constituit un singur  corp  funciar,   cu suprafata   inscrisa  in C.F.  de 3304 m.p.,  desi  in realitate  exista 5005 m.p.
 Aceasta diferenta  de  suprafata  a declansat  conflictul   dintre  parti,  reclamantii sustinand  ca   paratul   are dreptul  sa foloseasca  doar suprafata  inscrisa in C.F.  pentru imobilele  pe care le-a cumparat, iar   plusul de suprafata ii revine   integral lui  pentru ca a  cumparat   ultimul si  a  cumparat tot ceea ce a  mai ramas.
Sustinerile reclamantilor  sunt neintemeiate.
Prima instanta  a   sesizat  in mod corect   ca dezmembrarile efectuate succesiv nu au avut  in vedere  suprafetele  real  instrainate, ci au fost realizate doar pe  suprafetele   inscrise in  C.F. , astfel ca  pe schitele de  dezmembrare  lipsesc  cotele. Aceasta  omisiune  nu a   urmarit  fraudarea  reclamantilor,  pentru ca  schitele s-au intocmit in 1997 si  1999, iar  reclamantii au  cumparat abia  in anul  2003. Documentatia de  dezmembrare  si  intabularile  succesive  nu au fost  contestate  de  parti.
O proba  importanta  administrata in fata  instantei   de fond  a fost  declaratia martorului H. (vanzatorul  tuturor parcelelor  in litigiu)  care a  aratat ca  la vanzarea  terenurilor  catre  paratul S. s-a  facut o delimitate   cu   tarusi  si scanduri si s-a nivelat locul de   trecere care  constituie  servitutea ce  afecteaza terenul reclamantilor.
Avand   in vedere ca  intre parat si   vanzatorul H. a   intervenit o conventie   prin care s-a    constituit  o  servitute de  trecere  cu  lungime de 65 metri liniari,  in mod corect   prima  instanta a considerat  ca aceasta  lungime  de  65  ml   trebuie avuta in vedere  si la  demarcarea  celor  doua   proprietati  in latura  superioara a imobilului   reclamantului  (inspre  padurea Ocolului Silvic).
Reclamantul, care  a dobandit   terenul ulterior   constituirii servitutii,  este  obligat  sa respecte  aceste    limite fixate  de   antecesorul sau.
Faptul ca  nu a  luat in considerare  actul notarial  nr. 895/2001  prin care  partile  au instituit o servitute de trecere de 65  ml este   motivul principal  pentru care  instanta  de  fond  a inlaturat  expertiza efectuata  de expertul P.
Inlaturarea  acestei expertize si validarea celei efectuate de expertul B. P.  este  amplu si pertinent motivata de  instanta de fond.
De altfel,   instanta de  fond nu s-a  baza  exclusiv pe probele  stiintifice, ci le-a coroborat  cu  inscrisurile depuse  si cu probele   testimoniale astfel ca in final,  sa pronunte o   solutie legala si temeinica.
In ceea  ce priveste  motivul invocat  in apel referitor la  nulitatea  expertizei  cu cei doi experti, acesta este neintemeiat.
Conform  art. 201     si urmat. C.p.c.,  expertiza  se  efectueaza de  1 sau  trei experti  numiti la  cererea  partilor sau din  oficiu. Cand  sunt mai multi experti  cu pareri diferite   lucrarea   trebuie sa  cuprinda parerea motivata a fiecaruia ( art. 210  C.pr.civ.)
In cauza,  instanta de fond  a  numit  trei experti. Expertiza  a fost  semnata de  expertii B. P. si C. A. ( faptul ca ulterior acesta  a  pierdut calitatea  de  expert nu este relevanta), iar expertul  M.  a  exprimat  un punct de vedere   diferit, apropiat de al  expertului P., care a  efectuat prima expertiza in cauza.
  Ca  urmare,  expertiza a  fost efectuata   in conditii  de legalitate,  iar  dintre  cele  doua  pozitii exprimate  de experti  instanta de fond a ales  una,   respectiv  cea care se  coroboreaza si  cu celelalte    probe  administrate, si a motivat   temeinic si pe larg de ce a ales o  expertiza si a  inlaturat-o  pe  cealalta.
Instanta de   apel  apreciaza  ca  alegerea  a  fost corecta si motivata, in principal, pe faptul ca expertul P. a ignorat  conventia  paratului  cu  martorul Hanzu     privitoare la lungimea servitutii de  trecere, conventie ce este  consfintita prin  actul  notarial nr. 895/2001.Aceasta chestiune  este  singurul element   obiectiv  ce  rezulta  din actele incheiate succesiv  de   parti  si    trebuie respectata si de reclamanti  care  au  dobandit  ulterior  si tot de la martorul H.,  fata de  care  au calitatea de  avanzi – cauza.
Astfel toate   motivele de apel s-au gasit  neintemeiate   si  in baza  art. 296  C.pr.civ.  s-a respins apelul  si s-a  pastrat sentinta atacata.
In baza   art. 274  C.pr.civ.  fiind  in culpa procesuala  apelantii   au fost obligati  si la plata   cheltuielilor  de   judecata efectuate de  intimat  in apel, respectiv   onorariul de  avocat.