Nerespectarea masurii privind incredintarea minorilor; condamnare

Prin rechizitoriul intocmit de Parchetul de pe langa Judecatoria M.  la data de 14.01.2014 in dosarul nr.1687/P/2012 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatei
- A.  D.  L.  A.- sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art. 307 alin. 2 cod penal
S-a retinut in esenta prin actul de sesizare a instantei ca in perioada februarie- iulie 2012 si ianuarie- martie 2013 inculpata  a refuzat in mod repetat sa respecte dispozitiile sentintei civile prin care se acorda dreptul partii vatamate T. H. P. sa aiba legaturi personale cu minorii rezultati din casatoria partilor.
In cursul urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba: plangerile penale formulate de partea vatamata, copiile sentintelor civile detinute de partea vatamata, proces verbal de vizualizare SMS-uri, declaratiile partii vatamate, declaratiile martorilor M. V., M. I. S., P. M.,  C. G., adresa de la S. M., proces verbal din care rezulta ca inculpata mai este cercetata pentru acelasi gen de infractiune, mandate de aducere, proces verbal de prezentare a materialului de urmarire penala.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei M.  la data de 22.01.2014 sub nr. 147/257/2014
Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din data de 27.03.2014 judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii.
La primul termen de judecata, cu procedura legal indeplinita, ulterior citirii in extras de catre grefierul de sedinta in baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus inceperea judecatii, instanta fata de aparitia noului cod penal pune in discutia partilor aceasta modificare legislativa, apreciind ca potrivit noii reglementari fapta inculpatei este prevazuta la art. 379 alin. 2 cod penal nou.
Inculpata lipseste de la judecata, insa la termenul de judecata acordat pentru data de 02.06.2014 aceasta se prezinta si astfel instanta  a procedat la audierea inculpatei, in conformitate cu dispozitiile art. 378 C.p.p..
Inculpata declara ca nu se face vinovata de fapta pentru care este trimisa in judecata si arata ca in toata aceasta perioada de timp minorii au fost bolnavi si ca au existat si perioade in care tatal lor i-a putut vizita. Sustine inculpata ca in vara anului 2012 minora a fost internata in spital cu diagnosticul de pneumonie si ca atunci minorul chiar a locuit timp de o saptamana la domiciliul tatalui. Cand l-a adus pe minor la locuinta mamei acesta ar fi fost bolnav si a fost nevoie de internarea si acestui minor in spital. Din cauza faptului ca tatal minorilor mergea foarte des la gradinita frecventata de minora, incepand cu luna aprilie 2012 minora a inceput sa refuze contactul cu tatal sau iar intre tata si minori nu s-a legat vreo relatie de afectivitate. Inculpata nu isi poate explica atitudinea schimbata a minorei fata de tata insa considera ca probabil acesta ar fi certat-o. Afirma inculpata ca au existat situatii de exemplu in data de 13.05.2012 cand partea vatamata nu a venit la programul de vizita, fiind plecat din tara, iar intr-o alta imprejurarea in vara anului 2012 tatal a luat minorul mai mic pentru ca minora  a refuzat categoric sa-l insoteasca si l-a adus dupa cateva ore pentru ca acesta plangea. Au existat si situatii cand partea vatamata sosita la locuinta inculpatei pentru programul de vizita, a provocat scandal si a batut cu pumnii in usa, desi era ora 22 si minorii dormeau. Inculpata declara ca de mai multe ori a fost de acord ca programul de vizita sa se desfasoare in prezenta sa, insa partea vatamata a refuzat categoric si atunci nu a putut lua minorii acestia nedorind sa-l urmeze. Confirma inculpata ca pe rolul J C exista plangerea penala depusa de partea vatamata pentru aceeasi infractiune. Invoca agresivitatea fostului sau sot atat fata de ea cat si fata de parintii sai , in conditiile in care intreaga familie a inculpatei locuieste in prezent in C.. In vara anului 2012 in urma manifestarii de catre fostul sau sot a unu comportament violent , inculpata declara ca a sesizat organele de politie. Inculpata declara ca partea vatamata nu contribuie financiar la intretinerea minorilor si afirma ca si-a schimbat adresa in luna martie 2013 plecand in C. si i-a comunicat tatalui minorilor noua adresa , insa acesta nu a mai venit la programul de vizita stabilit. Minora este dusa de catre inculpata, periodic la psiholog , fiind foarte afectata de divortul parintilor sai iar recomandarea acestui specialist a fost aceea a efectuarii  unor sporturi ca inot si recuperare psihica. Toate cheltuielile de invatatura ale minorilor sunt suportate exclusiv de inculpata declara aceasta.
Totodata, instanta  a admis proba testimoniala cu martorii M. S. si A.  L. F. si A. N. ultimii fiind parintii inculpatei, martori care nu au putut fi audiati, primul fiind plecat din tara si partea vatamata renuntand la aceasta proba iar pe ceilalti doi refuzand sa-i prezinte inculpata.
La dosar ambele parti au depus inscrisuri care au fost verificate si incluse in ansamblul probator al cauzei.
Analizand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt: partile au fost casatorite iar in urma desfacerii casatoriei prin sentinta civila nr. 1023/10.05.2012 s-a stabilit in favoarea tatalui minorilor dreptul de a avea legaturi personale cu minorii in fiecare zi de miercuri a fiecarei saptamani  intre orele 10.00- 18.00; in primul week-end din luna de sambata orele 12.00 pana duminica orele 17.00 avand dreptul de a lua minorii la domiciliul sau. Minorii P. V.  si C. O. sunt nascuti la data de 19.01.2009 si respectiv 10.06.2010.
Pe parcursul judecarii procesului de divort pentru a-si putea exercita dreptul legal de vizita al minorilor , partea vatamata a obtinut alte doua ordonante presedintiale din 17.10.2011 si 08.02.2012 in dosarele civile nr. 3984/257/2011 si 159/257/2012 ale Judecatoriei M. prin care programul de vizita a fost stabilit in fiecare zi de miercuri intre orele 10-18 si doua week-enduri pe luna.
S-a confirmat faptul ca in perioada 08.02.2012 cand si-a inceput efectele ordonanta presedintiala si pana la data de 20.07.2012 inculpata a obstructionat dreptul partii vatamate de a-si vizita minorii desi s-a incercat vizitarea acestora in datele de : 18.02.2012, 25.02.2012, 07.03-11.03.2012, 21.03.2012, 24/25.03.2012, 04.04.2012, 7/8.04.2012, 18.04.2012, 21/22.04.2012, 02.05.2012, 12/13.05.2012, 16.05.2012, 26/27.05.2012, 11.06.2012, 20.06.2012, 23/24.06.2012, 01.07.2012, 04.07.2012, 18.07.2012, 21.07.2012 precum si in intervalul ianuarie – martie 2013 cand potrivit hotararii judecatoresti tatal minorilor trebuia sa petreaca timp cu acestia.
Sustinerea inculpatei in sensul ca, de regula in ziua de miercuri minorii se aflau la gradinita este nereala, dat fiind faptul ca in cadrul procesului civil care a avut  ca finalitate emiterea unei hotarari judecatoresti s-a avut in vedere situatia minorilor, in special minorul mic de 2 ani care era si alaptat si care nu frecventa gradinita la fel si minora care avea varsta de 3 ani.
Nici starea de boala  a minorilor invocata de catre inculpata pentru perioadele aratate nu s-a confirmat actele medicale ale minorilor aflate la filele 51/54 dosar urmarire penala vizand alte date chiar alti ani - 2013.
Adresa cabinetului medical S. M. fila 48 confirma faptul ca minorii puteau fi luati la domiciliul tatalui si ca s-au prezentat la consult in cateva dintre datele invocate: 05.06.2012, 04.08.2012, 11.08.2012, 06.10.2012, 04.11.2012 , 14.11.2012 SI 27.02.2013.
Martorii P. M. , M. S. si M. C. au insotit de mai multe ori pe partea vatamata si au constat ca inculpata obstructioneaza vizitele acestuia si indeparteaza minorii de tatal lor.
Instanta  a retinut ca ulterior pronuntarii divortului partilor, intre parti s-au derulat foarte multe episoade conflictuale, finalizate cu plangeri penale . Lista dosarelor penale existente intre parti se afla la fila 67 dosar , acestea implicand diferite infractiuni de la loviri si vatamari corporale la violare de domiciliu si distrugere.
Actele medicale depuse de catre inculpata la dosarul cauzei la filele 88/120, nu confirma imposibilitatea vizitarii minorilor de catre tata, sunt certificate de diferiti medici, iar cele mai multe dintre datele de consultatie ale minorilor sunt inafara perioadei vizate de obiectul prezentei cauze. Cu exceptia situatiei in care minorii au fost internati in spital cu diagnosticul de pneumonie , celelalte consultari au constatat raceli inerente varstei minorilor si care nu apus in pericol viata minorilor astfel incat sa se interzica tatalui dreptul de a-i vizita.
Inculpata trebuie sa inteleaga ca prin atitudinea sa ostila fata de fostul sau sot, in mod inconstient , incalca grav dreptul minorilor de avea relatii cu celalalt parinte nerezident, dar si dreptul tatalui de a-si manifesta si asuma calitatea de parinte.
Sustinerea inculpatei ca minorii nu doresc apropierea de tatal lor, este un agrava si in defavoarea inculpatei, evidentiind carente in insasi educatia acordata minorilor, prin insuflarea unei repulsii fata de propriul parinte. Instanta invedereaza inculpatei ca in alte state membre ale U.E. in care minorii refuza contactul cu celalalt parinte, atrage sanctiunea modificarii locuintei minorilor de la parintele rezident la celalalt, tocmai din cauza esecului parintelui dea le oferi minorilor posibilitatea dezvoltarii unor relatii normale, psihice , de afectiune cu ambii parinti.
Nu este cazul in legislatia tarii noaste , insa inculpata prin atitudinea sa ostila fata de tatal minorilor, de multe ori manifestata si din partea tatalui catre mama, in prezenta minorilor, incalca flagrant interesul superior al  minorilor privandu-i practic de dreptul lor de a avea doi parinti.
Aceasta atitudine  a inculpatei a fost manifestata si perceputa de catre instanta si pe parcursul derularii prezentului proces, insa s-a ales de catre instanta mai degraba aplicarea unei condamnari ,, usoare,, a inculpatei tocmai pentru a nu amplifica tensiunile existente intre parti si a explica in cadrul prezentei hotarari consecintele grave ale acestei conduite a inculpatei asupra propriilor copii. Aceasta atitudine a inculpatei a condus de fapt la nevoia minorei de a face consiliere psihologica si nu divortul parintilor, instanta insistand asupra principiului consacrat in legislatia civila acela ca divortul este al parintilor si al copiilor de parinti.
Un copil traumatizat de neintelegerile dintre parinti,( care poarta pe umeri povara de a nu ,, supara pe celalalt parinte,, ) poate fi afectat ireversibil, cu consecinte grave asupra dezvoltarii sale armonioase, indiferent ca vina unuia dintre parinti este mai mare sau mai mica.  Masurile   luate  fata de minori , trebuie sa fie    de natura sa   creeze   si  sa garanteze   o  educatie sanatoasa, echilibrata, corespunzatoare, care trebuie   feriti de sentimente   atat de agresive pentru    psihicul  lor cum sunt   cele generate de starile de aversiune, stres, culpabilizarea   unuia dintre parinti. Tot astfel, impunerea    voluntara  a   lipsei de contact   cu  celalalt parinte ( sustinerea paratei ca minora ,, nu doreste sa-l viziteze sau nu doresc minorii  sa stea singuri cu tatal) si lipsirea in acest  fel  a copilului  de afectiunea acestuia,    nu  poate determina decat o  frustrare a minorilor   cu  consecinte    irecuperabile asupra psihicului    si  caracterului  lor.
Cu privire la admiterea probei testimoniale cu audierea parintilor inculpatei, instanta a acordat termene mult prea numeroase tocmai pentru a-i da inculpatei posibilitatea sa-si dovedeasca nevinovatia asa cum aceasta   a sustinut , insa s-a constatat  ca demersurile efectuate de inculpata( inclusiv neindicarea domiciliului actual al acestora din  C, instanta citandu-i cu mandate de aducere de la domiciliul indicat din M, lasarea cauzei la orele solicitate de inculpata si martori si neprezentarea acestora etc) au fost constante in defavoarea sa si acestea s-au manifestat la fel si in cursul urmaririi penale. Instanta nu a sanctionat aceasta atitudine insa a evidentiat-o, apreciind ca poate conduce la indreptarea conduitei inculpatei pe viitor.
Instanta a retinut situatia de fapt descrisa anterior in urma analizei coroborate a materialului probator administrat in cauza, atat in faza urmaririi penale cat si in faza cercetarii judecatoresti.
In drept, fapta inculpatei A. D. L. A. constand in aceea ca a refuzat in mod repetat respectarea dispozitiilor mai multor hotarari judecatoresti avand ca obiect program de vizita al minorilor stabilit in favoarea partii vatamate, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de nerespectare a masurilor privind incredintarea minorilor, prevazute si pedepsite de art. 379 alin. 2 C. pen cu aplicarea art. 5 cod penal. Instanta a considerat ca aplicarea legii mai favorabile in cazul inculpatei este actualul cod penal, sub aspectul modalitatii de executare a pedepsei prevazute  care este aceeasi in ambele texte de lege , si s-a avut in vedere si solicitarea inculpatei scrisa in concluziile comunicate de a i se aplica prevederile noului cod penal. Solicitarea inculpatei de a se renunta la aplicarea pedepsei nu a fost considerata oportuna, neexistand indicii ca inculpata a inteles consecintele faptei sale.
Analizand latura obiectiva a infractiunii instanta retine ca elementul material consta in actiunea de obstructionare a dreptului partii vatamate de a-si vizita copiii.
 Actiunea inculpatei, care prin invocarea in permanenta a starii de boala a minorilor nu a permis tatalui acestora sa-i viziteze desi acesta detine mai multe hotarari judecatoresti titlului executorii, realizeaza elementul material al infractiunii de  nerespectare a masurilor  privind incredintarea minorilor urmarea imediata constand in atingerea adusa relatiilor sociale create in jurul unei hotarari judecatoresti susceptibila de executare si al interesului superior al copilului valori sociale ocrotita penalmente.
Sub aspectul laturii subiective, inculpata a actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei directe, conform dispozitiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., intrucat inculpata a prevazut rezultatul faptei sale si a urmarit producerea lui prin savarsirea faptei.
La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatei, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, natura si gravitatea rezultatului produs ( lipsirea minorilor de posibilitatea de a fi alaturi de celalalt parinte), motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit( starea conflictuala intre fostii soti), conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal( existenta altor dosare penale pentru acelasi gen de infractiune) si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala care spera instanta, sa-si puna amprenta asupra constiintei inculpatei si sa o determine sa accepte ideea ca partea vatamate este fostul sau sot si  permanent tata al minorilor.
Pentru aceste motive in baza art. 379 alin. 2 , cu aplicarea art. 61 alin. 4 lit. B noul cod penal art. 396 alin. 2 si art. 5 noul cod penal va condamna pe inculpata la 1400 lei amenda penala( echivalentul a 140 zile amenda in valoare de 10 lei pentru fiecare zi ) pentru savarsirea infractiunii de  nerespectare a masurilor privind incredintarea minorilor,  cuantum suficient in opinia instantei pentru atingerea scopului si indeplinirea functiilor de constrangere, de reeducare si de exemplaritate ale pedepsei.
Atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art.  63 alin. 1 si 3 noul cod penal potrivit carora in caz de neexecutare  a amenzii cu rea credin?a, zilele amenda neexecutate se inlocuiesc cu inchisoarea, ca si asupra prevederilor art. 64 Noul Cod penal privind executarea pedepsei amenzii prin prestarea de munca neenumerata in folosul comunita?ii.
In cauza partea vatamata T. H. P. s-a constituit parte civila cu suma de 10.000 lei daune morale care insa vor fi respinse de catre instanta ca neintemeiate. Acesta nu a produs dovada faptului ca a suferit vreun prejudiciu moral, astfel ca pretentiile sunt nejustificate.
In baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. va obliga pe inculpata la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit aparatorului din oficiu in cuantum de  200 lei va ramane in sarcina statului.
In baza art. 276 al. 1  NCP fata de solutia de condamnare pronuntata , instanta ,  obliga inculpata la plata cheltuielilor de judecata catre partea vatamata de 3000 lei reprezentand  onorariu avocat.