DREPT PENAL. PARTEA GENERALA. Cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Caz fortuit.

Cerintele art.47 cod penal sunt intrunite atunci cand accidentul soldat cu vatamarea corporala a victimei s-a datorat unor imprejurari imprevizibile si care nu au putut fi preintampinare de inculpat.
Judecatoria Constanta, prin sentinta penala nr.1038 din 24.04.2003, in baza art.11 pct.2 lit.a cod pr.penala rap.la art.10 lit.2 cod pr.penala in referire la art.47 cod penal a achitat pe inculpatul B.F.D. pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.184 al.2 si 4  cod penal.
Pentru a se pronunta astfel s-a retinut urmatoarea  situatie de fapt:
La data de 15.05.2002, inculpatul B.F.D aflat la volanul autoturismului marca "Nissan Blue Bird"ce rula pe B-dul 1 Mai (vechi)  din municipiul Constanta, din directia Poarta 6 catre Poarta 5 Port pe banda a II-a a sensului de deplasare cu viteza  de 49 km/h.
In zona  blocului PF8, pe trotuarul din stanga, raportat la directia de deplasare a autoturismului condus  de inculpat, pietonul E.N. in varsta de 95 ani decide sa  se angajeze in traversarea carosabilului printre doua autovehicole parcate, fara a se asigura corespunzator.
Sesizand ca pietonul isi continua deplasarea si dorind sa evite impactul, inculpatul a actionat brusc sistemul de franare,cu consecinta blocarii rotilor directoare.Ca urmare a acestei  manevre autoturismul a continuat sa se deplaseze pe directia inainte si usor la stanga, pietonul fiind lovit cu partea frontala stanga.
Victima a fost transportata la spital de catre conducatorul auto, ulterior acesta revenind la locul producerii accidentului.
Raportul de constatare medico-legal efectuat in cauza a concluzionat ca partea vatamata a suferit in urma impactului vatamari ce au necesitat pentru vindecare 120 zile ingrijiri medicale daca nu survin complicatii.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta.
Tribunalul Constanta, prin decizia penala nr.897 din 18.11.2003, a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta, cu motivarea ca prima instanta a pronuntat o solutie legala si temeinnica.
In termen legal impotriva acestor hotarari Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta a declarat recurs, prin care solicita casarea acestora prin admiterea recursului si condamnarea inculpatului, pentru care s-a dispus trimiterea in judecata si raportat la data comiterii infractiunii, inculpatul sa beneficieze de gratiere.
Din motivele  scrise de recurs rezulta ca, nu ne aflam sub incidenta art.47 Cod penal, deoarece probele  administrate in cauza, au demonstrat fara dubiu atat culpa inculpatului, cat si a partii vatamate in producerea accidentului.
Nu rezulta care ar fi fost obligatiile inculpatului si ce  reguli de  circulatie au fost incalcate din lecturarea recursului, dar se arata ca partea vatamata este o femeie in varsta, a aparut dintre doua autoturisme stationate pe banda I a  sensului de mers a inculpatului,  situatie in care vizibilitatea inculpatului era partial redusa, dar se imputa inculpatului ca acesta putea si trebuia sa prevada aparitia unei persoane pe carosabil, desi in zona respectiva nu era o zona sub incidenta indicatorului trecere de pietoni.
Examinand legalitatea si temeinicia sentintelor pronuntate in raport de criticile  formulate cat si din oficiu, curtea constata  ca recursul declarat in cauza este nefondat.
In mod corect instanta de fond si de apel, a retinut ca in cauza inculpatul nu se  face vinovat de savirsirea unei infractiuni din culpa, fiind aplicabile in speta disp.art.47 Cod penal.
In privinta rezultatului produs, urmare a accidentului auto, in care a fost implicat inculpatul, acesta nu l-a conceput, nu l-a urmarit si s-a datorat numai conduitei imprudente a partii vatamate, E.N. care in momentul angajarii in traversarea B-dului 1 Mai (vechi) din  municipiul Constanta, avand directia de deplasare dinspre Poarta 6 catre Poarta 5.
Din raportul de expertiza efectuat in cursul urmaririi penale, rezulta ca, aparitia starii de pericol a fost determinata de actiunea pietonului, respectiv a partii vatamate, de angajare in traversarea carosabilului prin loc nemarcat nesemnalizat si fara a se efectua o  asigurare corespunzatoare privind siguranta efectuarii acestei actiuni.
In ceea ce priveste inculpatul,  se retine ca acesta conducea autoturismul cu o viteza de 49 km/h inferioara  vitezei admisa in localitati.
In cursul cercetarii judecatoresti s-a mai efectuat un raport de expertiza tehnica care concluzioneaza ca accidentul putea fi  evitat de partea  vatamata, daca se asigura la traversarea  drumului  public.
Analizand probele tehnice administrate in cauza si declaratiile  inculpatului, martorilor, in  mod corect instanta de  fond ca  de altfel si cea de apel au stabilit ca ne aflam in situatia unei imprejurari fortuite imposibil de prevazut de catre inculpat raportat la configuratia drumului unde a avut loc accidentul.
Pe cale de consecinta, cum nu s-au constatat alte nulitati de natura a duce la casarea celor doua hotarari, in temeiul art.385/15 pct.1 lit.b cod pr.penala, urmeaza a  se respinge recursul declarat de parchet, ca nefondat.