Infractiuni

Constata  ca  prin  actiunea  inregistrata  sub  nr /260/2010  pe  rolul
Judecatoriei Moinesti, jud. Bacau , reclamantii    F.G. si F.D. au chemat in
judecata pe paratii Statul Roman prin administrator (fila 115), s-a solicitand
obligarea acesteia sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de aproximativ 4000 mp teren cu vegetatie forestiera , sa-si ridice gardul edificat tara drept pe proprietatea acestora , sa se dispuna granituirea proprietatilor. , cu cheltuieli de judecata.
Cererea a fost motivata in drept conform art.480 si urmatoarele Cod civil si art.620 si urmatoarele Cod civil.
Actiunea a fost timbrata cu 129 lei prin chitanta nr /  ...., 1 leu timbru
judiciar si in motivare arata reclamantii ca paratul ii ocupa fara drept o suprafata de teren asupra careia are drept de proprietate si pe care in anul 2009 , s-a construit un gard , astfel ca suprafata de 4000 mp teren vegetatie forestiera este folosit in prezent de acesta , motiv pentru care se impune ridicarea lui.
In baza art.115 Cod proc. civila paratul a formulat intampinare in care solicita respingerea actiunii motivat ca pentru terenul revendicat are titlu de proprietate inca din anul 1947, este inscris in cartea in cartea funciara iar gardul a fost ridicat conform autorizatiei de constructie in vederea protejarii proprietatii de cei care sustrageau fructe din livada.
Ministerul Culturii si Patrimoniului National a formulat intampinare prin care invoca exceptiile lipsei calitatii procesuale a acestui minister si lipsa calitatii procesuale active a reclamantilor.
Aceeasi exceptie a lipsei calitatii procesuale pasive a ridicat si Ministerul Finantelor Publice (filele 167-169).
Prin incheierea din data de 01.03.2012 , s-a stabilit cadrul procesual in sensul ca reclamantii au inteles sa se judece cu Statul Roman si Muzeul National George Enescu .
In cauza s-au depus acte , s-au luat interogatorii,s-au audiat martori ,s-a efectuat o expertiza de specialitate, probatorii din analiza carora instanta a retinut urmatoarele:
Prin   contractele  de  vanzare-cumparare  autentificate  sub  nr / ,
nr (fila 6-7 dosar) la BNP...., F.G. si F.D. au devenit proprietari asupra a
7.839 mp teren cu vegetatie forestiera , situat in extravilanul satului T. , sola 17 ,
parcela .../l   , invecinat cu si asupra 10.000 mp teren padure situat in
extravilanul corn. B., sat T., sola ..., parcele .... , cu vecinii
Terenurilor li s-a facut documentatia cadastrala fiind  intabulate  sub
nr.450/N conform incheierii nr ...12.2005  si nr.549/N si a incheierii
nr /2006 a Biroului de Carte Funciara Moinesti.
Statul Roman a devenit proprietarul pe langa alte imobile si pe terenul de
33 ha asa cum rezulta din actul de donatie facut in anul 1947 de catre si
Monitorul Oficial nr din 1947(filele 53-58).
in anul 1949 din totalul de 33 ha , au fost preluate de 30,39 ha de catre GAS S. din care: 21,67 ha teren arabil, 0,94 ha pasune si fanete , 5,63 ha livada , 2,15 ha drum de exploatare.
Pana in anul 1989 ca urmare a Decretului nr. 151/1951 , terenul agricol a ajuns in patrimoniul fostei C.A.P. B. .
In anul 1997 s-a predat catre Muzeul National terenul de 30,39 ha , pe
vechile amplasamente , asa cum reiese din adresa nr / 31.03.1997 a Oficiului
de Cadastru si Organizarea Teritoriului Bacau(fila 60 dosar).
in urma reorganizarii conform HG nr.288/2007 , proprietar al imobilului a
devenit Muzeul National care si-a intabulat dreptul de proprietate in cartile
funciare nr.60036, 60037 si 60038 , conform incheierilor nr.7223, 7224 si 7225
din 21.10.2009 emise de Biroului de Carte Funciara
Martorul propus de reclamanti(fila 226 dosar), C.G., arata ca acestia au cumparat o suprafata de 1 ha teren padure de la numitul ....si pe care s-a construit de catre parat un gard de sarma nepermitandu-i-se sa foloseasca terenul. Mentioneaza ca are cunostinta de limitele terenului de la tatal sau decedat in anul 2005.
in acelasi sens da declaratie si martorul CD. (fila 227) care considera ca prin construirea gardului s-a luat de catre parat o suprafata destul de mare apartinand reclamantilor.
Martorul CC. (fila 228) propus de parat care are calitatea de tehnician silvic in localitate stie ca s-a construit un gard dar in limitele proprietatii
Muzeului si care se afla in interiorul demarcatiei cu vopsea pe care fiecare
proprietar si reprezentantii Romsilva le-a aplicat.
I.M. (fila 229) , fost administrator al muzeului declara ca intr-adevar exista demarcatia cu vopsea rosie si ca gardul care se afla in prezent ridicat , se afla pe acelasi amplasament pe vechile hotare existente.
Raspunsurile la interogatorii ale reclamantilor(filele 230-231) , nu contin date relevante in ceea ce priveste pozitionarea terenului revendicat si nici categoria , respectiv daca paratul are teren vegetatie forestiera in folosinta.
Expertiza efectuata in cauza concluzioneaza ca reclamantii au suprafata de
10.000 mp   padure , aflat in sola 37 , parcela , cu numarul cadastral ,
conform contractului de vanzare cumparare nr /2006 iar terenul muzeului
care se invecineaza cu acesta este in suprafata de 276658 mp , cu numar cadastral 60036 .
 Astfel , suprafata care ar fi in litigiu, 2730 mp are categoria de faneata si atunci cand s-a intocmit documentatia cadastrala nr..,.. , apartinand terenului
reclamantilor nu s-a tinut cont de planul parcelar nr /l8.06.2012 a punerii in
posesie de catre Comisia Locala pentru Aplicarea Legii 18/1991 B. si s-a inclus respectivul teren.
Din analiza planului parcelar de la fila 260 dosar , rezulta ca terenul reclamantilor si numarul cadastral aferent nu include si terenul apartinand paratului.
Din adeverinta de la fila 263 dosar , prin care Comisia locala B. a adus la cunostinta instantei lista de posesori de padure in tarlaua ... si parcela ... , asa cum figureaza in contractele de vanzare-cumparare a reclamantilor , vanzatorii R.P. si M.I. nu poseda terenuri padure.
La solicitarea instantei , expertul face o completare a raportului de expertiza initial (fila 283 ), respectiv schita aferenta (fila 284 dosar), rezulta cu certitudine ca limita proprietatii paratei este pe conturul 22-11-.12-12-5-13-14-15-2-16-17-19-18-20 si aceasta nu ocupa din terenul reclamantilor carora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate , din punct de vedere al amplasamentului in mod eronat.
Pe cale de consecinta nu se poate vorbi de doua titluri de proprietate pentru acelasi teren care sa impuna o comparare a acestora , situatia urmeaza sa fie rezolvata de reclamanti prin refacerea documentatiei cadastrale si intrarea in proprietate asupra terenurilor categoria padure , conform actelor acestora de proprietate.
Lipsa calitatii procesuale active a reclamantilor derivand din lipsa calitatii de proprietari urmeaza sa fie analizata prin prisma intregului probatoriu .
Notiunea de calitate procesuala consta in justificarea dreptului si obligatiei unei persoane de a participa ca parte in proces, prin imprejurari de fapt si de drept expusa in cererea de chemare in judecata, ceea ce inseamna ca de fapt, calitate procesuala are oricine, si numai de el depinde daca si-o asuma intr-un proces concret prin afirmarea faptului ca i s-a incalcat un drept de catre parat.
Calitatea procesuala, in aceasta ordine de idei, nu are o existenta de sine statatoare, obiectiva, in afara si independent de atitudinea subiectiva a unei persoane, astfel ca ea nici n-ar mai trebui considerata o conditie ceruta pentru a fi parte in proces, oricine putandu-si-o asuma printr-o manifestare de vointa proprie.
In    legislatia    romaneasca,    conditia    calitatii    procesuale    nu    este reglementata in mod expres.
Aceasta conditie este elementara si se afla in stransa legatura cu scopul procesului civil, acela de solutionare a conflictelor sociale, in acest sens fiind evidenta conexiunea dintre calitatea procesuala si accesul liber la justitie. Ceea ce este esential in orice proces civil este legitimarea procesuala, care trebuie sa existe indiferent de obiectul acestuia.
Legitimarea procesuala nu se raporteaza cu necesitate la raportul juridic dedus judecatii, ci la dreptul de a reclama in justitie si la obligatia de a raspunde fata de pretentiile formulate prin cererea de chemare in judecata sau prin orice act de investire a instantei.
Pe cale de consecinta va fi respinsa exceptia aratata.
Actiunea in revendicare este acea actiune reala-petitorie prin care proprietarul, care a pierdut posesia bunului sau, cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Reclamantii nu s-au conformat prevederilor art. 1169 Cod civil in sensul „ ca cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca", respectiv faptul ca au facut dovada proprietatii exclusive asupra terenului revendicat si ca paratul le ocupa fara drept o suprafata din acesta.
Art. 480 Cod civil arata ca proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut , insa in limitele prevazute de lege iar art. 481 Cod civil statueaza ca nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa , afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire.
In calitatea sa de proprietar , paratul avea dreptul sa-si imprejmuiasca terenul iar granituirea dintre cele doua proprietati nu se poate realiza decat dupa clarificarea in teren a intinderii lor , in functie de masuratorile cadastrale corecte.
Fata de cele aratate anterior, va fi respinsa actiunea reclamantilor ca nefondata.
Se va lua act ca parata nu a facut dovada la dosarul cauzei despre cheltuielile de judecata efectuate.