art. 132 din Legea nr. 78/2000
(Sentinta penala nr. 59885/3/2010 din data de 11.12.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti)Dosar nr. 59885/3/2010
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI - SECTIA A II -A PENALA
INCHEIERE
Sedinta din Camera de Consiliu din data de 11.12.2010
Tribunalul constituit din:
PRESEDINTE: GHEORGHE BRINDUSA
GREFIER: ROSU LAURA
Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie a fost reprezentat de procuror Baias Horatiu.
Pe rol solutionarea propunerii de arestare preventiva a inculpatilor BV si UT formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.
La apelul nominal, facut in Camera de Consiliu, au raspuns inculpatii BV, personal, aflat in stare de retinere si asistat de aparator ales si UT , personal, aflat in stare de retinere si asistat de aparator ales.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
Tribunalul aduce la cunostinta inculpatilor faptul ca prezenta cauza are ca obiect propunerea formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, prin care se solicita luarea fata de acestia a masurii arestarii preventive pentru o durata de 29 de zile.
In conformitate cu dispozitiile art. 70 C.pr.pen., Tribunalul aduce la cunostinta inculpatilor faptele care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridica a acestora, dreptul de a avea un aparator, precum si dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-li-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva lor.
Intrebati fiind de catre instanta daca doresc sa dea declaratii, inculpatii BV si UT au aratat ca sunt de acord in sensul celor mentionate.
In baza art. 150 alin. 1 C.pr.pen., se procedeaza la ascultarea inculpatilor BV si UT, declaratiile acestora fiind consemnate in scris si atasate la dosar, dupa citire si semnare.
Aparatorul ales al inculpatului BV, solicita instantei incuviintarea probei cu inscrisuri in circumstantiere, respectiv certificatul de nastere al copiilor.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul nu se opune incuviintarii probei solicitate.
Tribunalul incuviinteaza proba cu inscrisuri in circumstantiere solicitata de aparatorul inculpatului BV si constata ca proba a fost administrata.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat si exceptii de invocat, Tribunalul acorda cuvantul asupra propunerii de luare a masurii arestarii preventive a inculpatilor.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, cu privire la persoana inculpatilor arata ca acestia nu au inteles sa dea declaratii in cauza, atitudinea lor rezultand si dintr-o convorbire telefonica in care UT spune ca „De acum luptam numai cu metode neconventionale! Nu mai tine!”.
Dupa o scurta expunere a situatiei de fapt retinuta in sarcina inculpatilor, arata ca probatoriul administrat in cauza atesta imprejurarea ca infractiunile au fost savarsite de catre inculpati cu vinovatie si contureaza presupunerea rezonabila ca faptele au fost de catre inculpati.
Cu privire la conditia prev de art. 149/1 Cpp arata ca fata de toti inculpatii sunt incidente disp art. 148 lit f Cpp, inculpatii prezentand un real pericol pentru ordinea publica, depunad la dosar si articole scrise de presa la acea vreme, dovedit un impact major asupra ordinii publice, facand referire in acest sens si la hotarea Guvernului Romaniei nr. 1040/13 octombrie 2010 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 721/21 octombrie 2010, conceptul de ordine publica este definit ca fiind „o componenta a securitatii nationale… reprezentata de starea de legalitate, echilibru si pace sociala…si se caracterizeaza prin credibilitatea institutiilor, sanatatea si morala publica, starea de normalitate in organizarea si desfasurarea vietii politice, sociale si economice, in concordanta cu normele juridice, etice si morale… general acceptate de societate.” De asemenea apreciaza ca in cauza sunt incidente si dis part. 148 lit b si c Cpp, in sensul ca inculpatii au influentat prestatia martorilor care si-au schimbat declaratiile dar si posibilitatea savarsirii altor fapte, existand numeroase convorbiri telefonice in acest sens, redate pe larg in referatul cu propunere de arestare preventiva. Pentru motivele expuse pe larg in propunerea de arestare preventiva, solicita admiterea propunerii si emiterea mandatelor de arestare preventiva pentru cei doi inculpati pe o perioada de 29 de zile.
Aparatorul ales al iunculpatului BV, avand cuvantul, solicita instantei in temeiul art. 149/1 pct 9 Cpp respingerea propunerii de arestare preventiva intrucat se au in vedere acte materiale din anii 2005-2006, iar necesitatea arestului nu se impune. Apreciaza ca pericolul pentru ordinea publica trebuie raportat la persoana faptuitorului, care nu are antecedente penale, are o ocupatie, are un statut in societatea civila, daca atatia ani a fost lasat liber, nu intelege de ce abia acum, dupa atata timp se solicita arestarea preventiva a inculpatului, care este oportunitatea acestei masuri. Cu privire la convorbirile telefonice arata ca acestea sunt luate din context, cu privire la acest inculpat in toata aceasta perioada nu s-au efectuat acte de urmarire penala, nu a fost audiat, la ora 2 noaptea este greu sa se desfasoare activitati de urmarire penala. Inca o data se subliniaza aceasta urgenta fara sens a parchetului de a lua acum aceasta masura excesiva, desi datele si probele la care se face referire in referat existau de foarte mult timp. De asemenea apreciaza ca procedura de citare nu este conform normelor de procedura penala, iar declaratiile din dosar sunt luate invinuitului fara a fi asistat de aparator. In temeiul art. 139 alin. 1 Cpp formuleaza o cerere de luare a masurii obligarii de a nu parasi localitatea fata de inculpat, care lucreaza in Bucuresti, pentru a demonstra ca inculpatul nu va ingreuna ancheta si se va afla la dispozitia organelor de cercetare penala.
Al doilea aparator al inculpatului, arata ca referitor la L. la care parchetul face referire si pe care incearca sa-l lege de inculpat acesta a fost trimis in judecata dar instanta de fond a admis o exceptie de neregularitate a sesizarii instantei si a trimis dosarul inapoi la DNA. cu privire la temeiul prev de art. 149/1 cpp arata ca nu este in interesul urmaririi penale arestarea inculpatului, care nu a fost citat mai devreme la parchet cand s-a extins cercetarea penala la data de 02.12.2010 si dintr-o data este chemat de urgenta si se face propunerea de arestare. Apreciaza ca instanta ar trebui sa dea eficienta art. 136 alin. 8 Cpp, sa aiba in vedere varsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale. De asemenea apreciaza ca nu s-a indeplinit procedura de citare conform dispozitiilor legale, si nu se pot retine temeiurile prev de art. 148 lit b si c Cpp.
Aparatorul ales al inculpatului UT, avand cuvantul, solicita respingerea propunerii de arestare preventiva a inculpatului. In primul rand invoca nelegalitatea referatului de propunere a arestarii preventive intrucat nu sunt respectate prevederile legale referitoare la arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale, acestuia nu i s-a adus la cunostinta invinuirea, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale. Arata in acest sens ca la data de 10.09.2009 s-a inceput urmarirea penala cu privire la o singura fapta, aceea de abuz in serviciu, fapta presupus a fi savarsita in perioada 2005-2006. inculpatul cu ocazia aducerii la cunostinta a invinuirii s-a prevalat de dreptul la tacere, apoi a depus la dosar un memoriu amanuntit si pe data de 11 mai 2010 a dat o declaratie olografa in care descria cu lux de amanunte situatia de fapt constatata personal, prezentand acte doveditoare. Se arata ca dl procuror nu il asculta si pe formular tipizat cu privire la pozitia inculpatului fata de invinuirile aduse. La data de 02.12.2010 s-au extins cercetarile cu privire la fapte noi, fara a se specifica in ce ar consta actul material savarsit. La data de 10.12.2010 invinuitul este citat, se prezinta pentru a i se aduce la cunostinta noua invinuire si se prevaleaza de dreptul de tacere insa nici de aceasta data nu i se ia o declaratie pe formular tipizat. Mai arata ca ordonanta de punere in miscare a actiunii penale fata de acest inculpat nu s-a facut potrivit art. 235 alin. 3 Cpp, continand doar incadrarea juridica a faptelor. Se sustine ca nu exista probe din care sa rezulte savarsirea infractiunii de dare de mita fiind retinute doar concluziile specialistilor DNA. de altfel, aceste rapoarte nu au fost aduse la cunostinta inculpatilor pentru a putea formula obiectiuni, de existenta lor inculpatul afland abia cu ocazia propunerii de arestare. Se precizeaza ca in procesele verbale de transcriere a convorbirilor interceptate invocate in sustinerea cazurilor de arestare prev de art. 148 b, c Cpp nu sunt mentionate autorizatiile in baza carora au fost realizate aceste interceptari, incalcandu-se dis part. 91/1 si urm Cpp. Cu privire la art. 148 lit b Cpp nu exista datae care sa justifice retinerea acestui caz de arestare, discutiile purtate avand loc inainte de punerea sub acuzatie. Arata ca nu se justifica nici retinerea disp art. 148 lit f Cpp in conditiile in care pentru acoperirea pretinsului prejudiciu au fost instituite masuri asiguratorii asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale inculpatului ce au o valoare importanta. Prin prisma jurisprudentei CEDO privitoare la situatiile in care se poate dispune arestarea preventiva nu este realizata cerinta art. 148 lit f Cpp, afirmatiile din referat avand un caracter general, fara un suport faptic. In final solicita respingerea propunerii de arestare si in subsidiar, luarea masurii de preventie orev de art. 145/1 Cpp.
Reprezentantul Ministerului Public, in replica, a aratat ca potrivit practicii este lipsita de utilitate audierea succesiva a invinuitului si inculpatului privitor la aceleasi fapte, cu atat mai mult cu cat acestia si-au exprimat in mod expres vointa de a nu da declaratii. O noua aducere la cunostinta a invinuirii constituie de altfel un formalism excesiv. Dispozitiile ce reglementeaza continutul ordonantei de punere in miscare a actiunii penale nu impun descrierea faptei. Conform reglementarilor in vigoare, rapoartele de constatare ca probe administrate in faza de urmarire penala sunt prezentate cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala. Mai arata ca autorizatiile de interceptare se afla in dosar.
Inculpatii BV si UT avand pe rand ultimul cuvant, arata instantei ca sunt de acord cu concluziile formulate de aparatorii alesi.
JUDECATORUL
Deliberand asupra propunerii privind luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatii BV si UT, constata urmatoarele:
Prin propunerea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.12.2010 sub nr. 59885/3/2010, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie a solicitat sa se dispuna arestarea preventiva, pe o durata de 29 de zile, a inculpatilor BV si UT.
In sustinerea propunerii, s-a aratat ca in Prin rezolutia din 10 septembrie 2009, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de un numar de sapte persoane cu functii de conducere din cadrul C, C si Ministerul Transporturilor, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 ( filele 1-8, vol. 22 ).
De asemenea, prin aceeasi rezolutie a fost inceputa urmarirea penala fata de HMS, director al Agentiei de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Transporturilor, UT administrator la S.C. …… S.R.L., si OS, administrator la SC ………SRL pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000.
Infractiunile retinute initial in sarcina invinuitilor au vizat modul in care acestia au actionat in vederea contractarii de catre S.C. L SR.L. Iasi a serviciilor de dezinfectie, efectuate in contextul aparitiei gripei aviare in Romania, respectiv activitatile desfasurate in legatura cu aceasta, in perioada octombrie 2005-martie 2006.
Ulterior, prin ordonanta din data de 2 decembrie 2010 s-a dispus extinderea cercetarilor, atat fata de persoanele invinuite initial HMS si UT, cat si fata de BV, precum si inceperea urmaririi penale pentru infractiunile indicate in prezenta cerere (filele 9-17, vol. 22).
Prin ordonanta din 10 decembrie 2010, s-a dispus retinerea preventiva a inculpatului UT pe o perioada de 24 de ore, incepand cu ora 14.10 (filele 183-184, vol. 22), iar prin ordonanta din 11 decembrie 2010, s-a dispus retinerea inculpatului BV pe o perioada de 24 de ore, incepand cu orele 02.10 (fila 400, vol. 22)
Tot prin ordonanta din 10 decembrie 2010 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul UT pentru savarsirea infractiunilor mai sus aratate (filele 189-190, vol. 22), iar prin ordonanta din 11 decembrie 2010 pentru inculpatul BV (fila 391, vol. 22).
In contextul aparitiei gripei aviare in Romania in toamna anului 2005, mai multe institutii abilitate s-au implicat in vederea combaterii fenomenului.
Prin H.G. nr. 1218/2005, s-a aprobat constituirea Comandamentului Antiepizootic Central (C.A.C.), in componenta caruia era prevazut ca facand parte si Ministerul Transporturilor.
Potrivit documentelor existente la dosar, precum si declaratiilor martorilor, reprezentantii Ministerului Transporturilor au fost inculpatii BV HMS (fila 2, vol. 14 si filele 1-12, vol. 21).
Prima sedinta a C.A.C. a avut loc pe 14 octombrie 2005 (fila 3, vol. 14).
Din probele administrate rezulta, de asemenea, faptul ca atat invinuita HMS, cat si inculpatul BV, au participat, incepand cu data de 14 octombrie 2005, la toate sedintele Comandamentului Antiepizootic Central ( filele si filele 1-12, 63, vol. 21).
Din documentele C.A.C., atat stenograme cat si decizii oficiale, rezulta ca nu s-a cerut implicarea Ministerului Transporturilor in prevenirea si combaterea gripei aviare decat pe data de 21 octombrie 2005 si numai cu privire la instituirea punctelor de dezinfectie la frontiera de stat a Romaniei ( fila 22, vol. 14).
Comandamentul a emis prima decizie adresata Ministerului Transporturilor doar in data de 28 noiembrie 2005 (fila 31, vol. 14).
In acest context, insa, pe data de 15 octombrie 2005 invinuita HMS a dezinformat factori de decizie din cadrul Ministerului Transporturilor, la nivel de director general si secretar de stat, pretinzand in mod neadevarat ca acest minister ar fi primit sarcini in instituirea unor bariere de dezinfectie in unele puncte rutiere si feroviare si recomandand la fel de insistent firma L S.R.L. Iasi care, la data respectiva, avea un singur angajat si niciun fel de utilaje (filele 1-12, vol. 21 si fila 40, vol. 28).
Unii factori de decizie au aratat ca cel putin C are propriile instalatii de dezinfectie a vagoanelor si nu e necesara angajarea unor firme, insa n-au fost luati in seama, datorita presiunilor facute de invinuita HMS ( fila 43, vol. 21).
La insistentele deosebite ale invinuitei HMS, Ministrul Transporturilor a emis in acest sens Ordinul nr. 1572 din 15 octombrie 2005, prin care a cerut expres CNADNR si CFR sa demareze operatiuni specifice ( filele 11-14, vol. 4) iar Agentia de Sanatate Publica, condusa de catre inculpata, sa supravegheze operatiunile.
S-a stabilit in mod cert ca la data de 15 octombrie 2005, data emiterii acestui ordin, Comandamentul Antiepizootic Central nu ceruse in niciun fel implicarea Ministerului Transporturilor.
Instalarea acestor filtre de dezinfectie s-a facut doar in stricta intelegere cu invinuita HMS si inculpatul BV si au fost folosite ca pretext tocmai pentru a invoca necesitatea implicarii Ministerului Transporturilor cat mai de timpuriu in aceasta actiune.
In concret, amplasarea acestor filtre a constituit motivul presiunilor pe care, ulterior, tot inculpatii HMS si BV le-au facut ca un feed-back asupra membrilor Comandamentului Antiepizootic Central, insistandu-se sa se emita decizii care sa implice Ministerul Transporturilor, lucru care reiese din stenogramele comandamentului ( filele 32-58, vol. 20).
Mai mult decat atat, pe perioada derularii contractului invinuita HMS s-a implicat activ in asigurarea platilor catre S.C. L S.R.L. sunand la Directia Comerciala a C ( fila 35, vol. 21).
Acesta a fost contextul in care la 17, respectiv 19, octombrie 2005 C si C au contractat cu S.C. L S.R.L. serviciile de dezinfectie.
In cadrul cercetarilor ce au fost efectuate in dosar, in perioada 20 decembrie 2007 - 30 aprilie 2009 a fost intocmit un raport de constatare tehnico-stiintifica financiara care a analizat activitatea economica si comerciala a S.C. L S.R.L., S.C. M S.R.L., precum si a altor 12 societati comerciale implicate in activitatea de dezinfectie (vol. 13 ).
Raportul de constatare intocmit de catre specialistii DNA a evidentiat faptul ca suma totala incasata de S.C. L S.R.L. prin contractari nelegale cu C si C SA a fost numai din acest contract in valoare de 26.313.197 lei.
Scazand cheltuielile proprii precum si costul substantelor utilizate, societatea comerciala a ramas cu suma de 21.308.975 lei, profit net, ceea ce reprezinta numai din acest contract o rata a profitului de 425%. La cursul mediu leu-euro de la acea vreme, de 3,5 lei/euro, societatea comerciala administrata de inculpatul UT a inregistrat un profit net de aproximativ 6.088.278 euro.
Acest profit enorm si obtinut ilegal s-a facut in conditiile in care S.C. L S.R.L. nu a prestat nici un fel de activitati, ci a subcontractat mai departe la S.C. M S.R.L. in schimbul sumei de 5.422.467 lei, suma din care a ajuns la cei 12 subcontractori doar 1.261.492 lei, adica 360.426 euro.
Practic, suma de 360.000 euro a fost pretul real al prestatiei, restul banilor ramanand la dispozitia S.C. L S.R.L. dar si la dispozitia S.C. M S.R.L., administrata de inv. OS, acesta din urma inregistrand la randul sau un profit de 149% numai din acest contract.
Prejudiciul in cauza a fost calculat si stabilit la suma de 20.125.974 lei in dauna bugetului de stat, adica aproximativ 5.750.278 euro la cursul mediu de 3.5 lei/euro din acea perioada.
Dupa data inceperii urmaririi penale, cercetarile au continuat, iar la 09 octombrie 2009 s-a dispus intocmirea celui de-al doilea raport de constatare tehnico-stiintifica financiara in cauza, finalizat la 30 septembrie 2010 ( vol. 27).
Acest raport a reliefat aspecte noi referitoare la modul de contractare a autoritatilor contractante cu S.C. L S.R.L. Iasi, sens in care detaliem urmatoarele:
Asa cum a fost deja stabilit, contractele cu S.C. L S.R.L. Iasi au fost incheiate la datele de 17, respectiv 19 octombrie 2005, prin incredintare directa, fara niciun fel de licitatie cu o minima prospectare a pietei, exclusiv la recomandarea verbala a invinuitei HMS.
In acest context, s-a constatat faptul ca, inca din data de 13 septembrie 2005 si pana la data de 6 septembrie 2006, inculpatul BV, director al Directiei Sanitar-Veterinare din cadrul Agentiei de Sanatate Publica a Ministerului Transporturilor, persoana aflata in subordinea directa a invinuitei HMS, a primit in contul personal prin viramente bancare suma totala de 60.420 lei.
Suma de 60.420 lei a fost depusa in transe repetate de catre invinuitul UT, administrator al S.C. L S.R.L. Iasi, nepotul sau, invinuitul UAL, dar si de catre colaboratori ai acestei firme, martorii SA, MOG si MMM ( filele 28-29 vol 27si anexa 17 la raport).
In acelasi timp, invinuita HMS a primit in contul personal de card, in perioada 28 septembrie 2005 – 20 aprilie 2006, suma totala de 12.050 lei, dintre care 11.000 lei de la SA, 4.000 lei de la MMM si 1.050 lei de la inculpatul BV (filele 20-21, vol. 27 si anexa 17 la raport ).
Din probele administrate la dosar, reiese faptul ca numitul BV si invinuitul UT, ambii medici veterinari, se cunosteau din imprejurari anterioare, fiind coautori ai unor lucrari de specialitate (fila 73, verso vol. 9).
Rezulta in mod evident ca sumele de bani au fost date inculpatului BV si invinuitei HMS in vederea asigurarii protectiei si favorizarii firmei atat in vederea obtinerii contractelor, dar mai ales pe perioada desfasurarii activitatilor contractate, acte ce se constituie in atributii de serviciu, conform fisei postului.
Precizam in acest sens ca BV avea atributii directe de control asupra operatiunilor de dezinfectie desfasurate de catre Ministerul Transporturilor, iar invinuita HMS, in calitate de director general al ASP, era direct responsabila de punerea in aplicare a Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 1572 din 15 octombrie 2005 (filele 223-257, vol. 15 ).
Asa cum au demonstrat evenimentele ulterioare, nici invinuita HMS si nici inculpatul BVnu si-au indeplinit aceste atributii, permitand efectuarea de activitati necorespunzatoare de catre firmele subcontractoare si trecand sub tacere faptul ca firma S.C. L S.R.L. Iasi nu era apta din niciun punct de vedere sa efectueze aceste activitati.
Sumele de bani indicate mai sus nu sunt singurele care au fost vehiculate intre membrii grupului infractional.
Din extrasele de cont bancare rezulta faptul ca numitul AD (verisor primar cu sotia inculpatului BV) in perioada 21 noiembrie 2005 – 31 decembrie 2007, a rulat prin conturi suma totala de 321.112 lei.
AD era un adevarat transportator de bani, intrucat in contul sau personal de la Sucursala Iasi a Bancii Transilvania a fost depusa suma totala de 208.036 lei, atat de catre el personal cat si de catre colaboratorii S.C. L S.R.L.
Din aceasta suma AD a ridicat la Bucuresti suma totala de 156.616 lei, alte sume importante fiind ridicate si de la Baia Mare (Anexa 13 – fila 196, vol. 27).
Cu ocazia audierii sale in calitate de martor, acesta a afirmat ca este conducator auto si nu a recunoscut operatiunile financiare.
Tot din probele administrate la dosar rezulta faptul ca atat inainte de semnarea contractelor cat si dupa, intre inculpati au avut loc dese contacte.
Din listingul convorbirilor telefonice ale inculpatului UT rezulta ca in perioada 15 septembrie – 17 octombrie 2005 (data semnarii primului contract) acesta a efectuat 56 de apeluri catre inculpatul BV si 19 apeluri catre inv. HMS.
Dupa semnarea contractelor si pana la 31 decembrie 2005, inculpatul UT a mai efectuat doar 9 apeluri catre BV, in schimb a apelat-o de 57 pe invinuita HMS.
Aceste convorbiri denota faptul ca cei trei se coordonau in mod intens in vederea savarsirii infractiunilor
In concret, potrivit atributiilor specifice Agentiei de Sanatate Publica, si mai ales a Directiei Sanitar - Veterinare din cadrul acestei agentii, condusa direct de catre inculpatul BV, aceasta institutie trebuia sa verifice toate aspectele referitoare la capacitatile legale si logistice a firmei sau ale firmelor care efectuau activitatea de dezinfectie si, dupa caz, sa ia masurile necesare.
In realitate insa, atat S.C. L S.R.L., cat si firmele cu care subcontractase, impotriva clauzelor contractuale, desfasurau activitati necorespunzatoare si nu respectau cerintele minime stabilite prin normele legale. Acest lucru a fost constatat atat de controalele Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala, care au evidentiat ca actiunea de dezinfectare era ineficienta, dar si de catre organele Corpului de Control al Ministerului Transporturilor si ale Guvernului Romaniei ( filele 54-56, 59-68, 69-71, 72-74 , 548-574, vol. 9).
In acest sens, este evident ca sumele de bani primite de cei doi inculpati de la inculpatul UT au fost remise cu titlu de mita, in scopul de a indeplini acte contrare atributiilor de serviciu, respectiv de a nu-si indeplini aceste atributii.
Suma de 60.420 lei primita pe card de catre inculpatul BV nu este singura provenita de la S.C. L S.R.L. Pe parcursul derularii activitatilor de dezinfectie, respectiv la 8 februarie 2006, de pe S.C. E S.R.L. s-a mai virat suma de 6.400 lei in conturile lui BV. Banii provin tot de la S.C. L S.R.L. si reprezinta o parte din contravaloarea substantei achizitionata scriptic prin intermediul acestei firme.
Practic, inculpatul BV a beneficiat in mod direct sau indirect de la UT de suma totala de 60.420 lei, adica aproximativ 20.000 euro la cursul mediu de 3,5 lei/euro din acea perioada.
Activitatea infractionala a inculpatului BV nu s-a oprit in acest loc, intrucat imediat dupa semnarea contractelor a urmarit sa-si asigure si alte foloase din produsul infractiunii.
In acest scop, s-a folosit de S.C. E S.R.L., administrata de catre un foarte vechi si apropiat colaborator al sau, invinuitul AAL, inculpatul BV avand si drept de semnatura in banca in numele firmei ( fila 184, vol. 31).
Firma a fost introdusa in mod artificial si in calitate de intermediar in lantul furnizorilor de substanta dezinfectanta pentru S.C. L S.R.L. Iasi, substanta ajungand faptic de la importatori direct la S.C. L S.R.L. Iasi, fiind trecuta doar scriptic prin contabilitatea S.C. E S.R.L ( fila 127-129, vol. 21 si anexa 18 la raport).
In schimbul substantei, firma controlata de inculpatul BV a incasat de la S.C. L S.R.L. Iasi suma totala de 7.127.811 lei, ceea ce la cursul mediu de la acea vreme inseamna peste 2 milioane euro (fila 51, vol. 27 ).
In scopul disimularii provenientei sumelor de bani si asigurarii produsului infractiunii, la solicitarea numitului BV, invinuitul AAL a cumparat prin intermediul S.C. E S.R.L. un pachet initial de 38,12% actiuni la S.C. A S.A. Baia Mare, unitate cu profil transport auto de persoane.
Tot in aceasta perioada, BV a virat sume de bani catre numitul AD, verisor primar cu BL (sotia inculpatului), care la randul lui a cumparat un pachet total de 10,30 % actiuni la S.C. A S.A. Baia Mare. Alte sume de bani au fost virate catre MDA, cumnatul lui BV, care, de asemenea, a cumparat actiuni la S.C. A S.A. Baia Mare si, ulterior, a devenit membru al Consiliului de Administratie ( anexele 17 si 19 la raport ).
Rudele inculpatului B V au primit bani nu numai de la acesta, dar si direct, de la reprezentantii S.C. L S.R.L. (anexa 17 la Raport).
In vederea disimularii originii sumelor de bani, invinuitul BV a negociat personal cu conducerea S.C. C S.R.L. Baia Mare () preluarea partilor sociale in proportie de 100%. (filele 140 , si 145-147, vol. 21).
In prealabil, invinuitul AAL coordonat de BV, vinde cele 32,62% actiuni ale S.C. E S.R.L. catre S.C. C Baia Mare, AD cota lui de 10,29 %, astfel incat S.C. C Baia Mare ajunge sa detina 42% din actiunile S.C. A Baia Mare ( anexele 19-20 la raport ).
Preluarea C Baia Mare a fost facuta de catre un alt apropiat al lui BV, numitul LP, prin intermediul S.C. B S.R.L. si S.C. B S.R.L. Cele doua societati comerciale controlate de LP au preluat partile sociale ale S.C. C S.R.L. Baia Mare (C Baia Mare) ( filele 133-138, vol. 21 si anexa 19 la raport).
Controlul asupra Consiliului de Administratie al societatii transportatoare s-a efectuat de catre BV prin membrii Consiliului de Administratie, care s-au perindat succesiv in acest organism, invinuitul AAL, colaboratorul sau, MDA, cumnatul sau, CV, socrul sau, si MI, nasul sau de cununie.
Practic, spalarea sumelor de bani provenite din gripa aviara s-a produs prin infractiunea repetata de cesionare fictiva a partilor sociale, respectiv a actiunilor, precum si prin infractiunea de efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert, incompatibile cu functia detinuta de catre inculpatul BV, care in toata aceasta perioada a avut calitatea de medic veterinar, angajat succesiv, ca functionar in cadrul Ministerului Transporturilor cu rang de director si apoi in A cu rang de consilier superior, membru al Corpului de Control, supus prevederilor Legii 161/2003 privind regimul incompatibilitatilor.
La randul sau, UT a actionat intr-o maniera identica, in scopul spalarii sumelor de bani provenite din infractiune. In acest scop, s-a folosit de prestatia nepotului sau, invinuitul UAL si de existenta S.C. A S.R.L.
In concret, invinuitul AV, cumnatul invinuitului UT, a infiintat societatea comerciala mai sus aratata la data de 14 decembrie 2006, adica dupa incasarea de catre S.C. L S.R.L Iasi a tuturor sumelor de la C si C (fila 74, vol. 23).
Imediat dupa aceea, la 25 decembrie 2006, intre S.C. L S.R.L. si S.C. A S.R.L. se incheie un contract care, in cuprinsul sau si in actele aditionale, prevedea acordarea de consultanta de specialitate in vederea construirii unei ferme de crestere si exploatare a caprinelor si efectuarea de studii de piata in domeniul agro-turistic ( filele 202-216, vol. 29 ).
Ulterior inculpatul si invinuitii au pretins ca efectueaza activitiati de ameliorare genetica , fara insa sa poata prezenta documente din care sa rezulte care anume autoritate nationala a autorizat un asemenea lucru.
Asa zisa „Statiune” zootehnica este de fapt o simpla stana cu niste capre, lucru care se poate observa usor din plansele foto efectuate in urma cercetarii la fata locului din noiembrie 2010 ( vol 33).
In baza asa-ziselor contracte de consultanta, S.C. L S.R.L. Iasi a virat in perioada 27 februarie 2007 – 18 iunie 2008 suma totala de 3.162.000 lei ( fila 57 verso, vol. 27).
La data de 16 iulie 2007, invinuitul AV il imputerniceste prin procura notariala pe inculpatul UT sa efectueze operatiuni in numele S.C. A S.R.L. inclusiv operatiuni bancare (fila 121, vol. 30). In continuare, la data de 11 iunie 2008 este cooptat in calitate de asociat si nepotul inculpatului UT, pe nume UAL, care la randul lui il imputerniceste pe inculpatul UT in efectuarea de operatiuni bancare in numele firmei, la data de 10 septembrie 2008 ( fila 96, vol. 30).
Odata incheiate aceste acte juridice, din S.C. A S.R.L. au loc retrageri de numerar, fara justificare economica, in perioada 17 septembrie 2007 – 14 decembrie 2009, in suma totala de 967.225 lei.
Retragerile in numerar au fost efectuate atat de catre inculpatul UT, cat si de catre invinuitul UAL ( filele 59-60, vol. 27 si anexa 21 la raport).
Aceste operatiuni financiare demonstreaza in mod evident ca S.C. A S.R.L. a fost controlata in permanenta si in totalitate de fapt de catre inculpatul UT.
Este lesne de observat ca in scopul comiterii infractiunilor si a asigurarii produsului acestora, inculpatul BV a initiat si constituit un grup infractional organizat pe care l-a coordonat in permanenta intr-un interval de timp masurat in ani. Din grupul infractional au facut parte UT si HMS, care au actionat coordonat in vederea obtinerii contractelor si protectiei firmei, dar si AAL care a actionat constant sub directa indrumare a lui BV, in vederea asigurarii produsului infractiunii.
Grupul coordonat de catre BV mai are ca membri pe AD, MDA si LP, cu privire la care urmeaza sa se analizeze gradul de vinovatie cu care au actionat.
In acelasi sens, si inculpatul UT, in paralel cu aderarea la grupul infractional initiat de BV, si-a constituit propriul grup infractional compus din invinuitii AV si UAL, care au actionat sub directa sa coordonare in vederea spalarii banilor proveniti din infractiuni.
In grupul infractional initiat si coordonat de catre inculpatul BV acesta avea rolul de conducere principal, iar invinuita HMS, invinuitul AAL, inculpatul UT si martorii mai sus aratati erau coordonati de catre acesta.
Grupul infractional creat de catre inculpatul UT era condus tocmai de catre acesta.
In motivarea propunerii de arestare preventiva sunt invocate dis part. 148 lit b, c, f Cpp.
Asupra exceptiilor invocate de catre inculpatul UT prin aparator, instanta terine urmatoarele: calitatea procesuala de inculpat este strans legata de exercitiul actiunii publice in procesul penal. Inculpatul este subiectul pasiv al actiunii penale, primind aceasta calitate in momentul in care actiunea penala este pusa in miscare, fiind astfel exercitata.
Ca figura centrala a procesului penal, inculpatul are drepturi procesuale proprii, beneficiind si de garantii procesuale, temeinice pentru protejarea acestora. In principal, aceste garantii privesc mijloacele necesare si suficiente pentru contestarea invinuirii aduse, mijloace care alcatuiesc continutul contra actiunii de aparare si de combatere a tragerii la raspundere penala.
In acest context, continutul ordonantei de punere in miscare a actiunii penale trebuie sa cuprinda anumite elemente obligatorii, inclusiv fapta pentru care inculpatul este invinuit si, distinct de acesta, incadrarea juridica.
Ori, din analiza ordonantelor de punere in miscare a actiunii penale se constata inexistenta acestui element in respectivele ordonante, procurorul limitandu-se la a enumera incadrarea juridica a faptelor pentru care a dispus punerea in miscare a actiunii penale.
Pe de alta parte, chiar daca calitatea procesuala de inculpat este precedata de cea de invinuit, aceasta nu presupune ca inculpatului sa nu i se mai comunice fapta pentru care este invinuit si sa nu i se mai dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile care le are. De asemenea, dupa punerea in miscare a actiunii penale, organul de urmarire penala procedeaza la ascultarea inculpatului, cerinta impusa, cu atat mai mult in situatia in care se formuleaza propunere de arestare preventiva.
In speta, este adevarat ca cei doi inculpati nu au fost ascultati dupa punerea in miscare a actiunii penale, insa din inscrisurile dosarului rezulta ca la aceeasi data, respectiv 10 si 11.12.2010, le-au fost aduse la cunostinta invinuirile si ca, dupa ce le-au fost aduse la cunostinta drepturile procesuale au inteles sa se prevaleze de dreptul de a nu da „nici o alta declaratie”, in conditiile in care li s-a comunicat si aceea ca urmeaza a fi pusa in miscare actiunea penala in ceea ce-i priveste.
Din succesiunea acestor date si imprejurari se poate aprecia ca omisiunile existente in ordonanta de punere in miscare a actiunii penale si referitoare la intocmirea unui nou act doveditor al indeplinirii de catre organul de urmarire penala a obligatiilor ce ii incumba dupa punerea in miscare a actiunii penale nu au fost, in concret, de natura a afecta in mod real, drepturile inculpatilor.
De altfel, acestuia au inteles sa dea declaratii in fata instantei de judecata, in prezenta aparatorilor alesi, realizandu-se cerinta imperativa a legii si garantandu-li-se astfel dreptul la aparare.
Constatand indeplinita aceasta conditie a ascultarii prealabile, instanta urmeaza a analiza si existenta celorlalte conditii ce trebuie intrunite cumulativ pentru luarea masurii arestarii preventive.
In acest sens, apreciaza ca din actele dosarului rezulta realizarea conditiei impusa de art. 143 Cpp, privitoare la existenta unor probe sau indicii temeinice din care sa rezulte ca inculpatii au savarsit faptele penale ce le sunt imputate, fiind intrunite exigentele art. 68/1 Cpp si ale art. 5 paragraf 1 lit c din CEDO.
Sunt indeplinite cerintele art. 143 al.1 Cod de procedura penala atunci cand in cauza exista probe – ca elemente de fapt care servesc la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea faptuitorului, la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei (art. 63 din Codul de procedura penala) sau indicii temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de lege, adica, conform art. 681 din Codul de procedura penala, atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala a savarsit fapta.
Aceste dispozitii ale legii interne sunt in concordanta cu art. 5 paragraful 1 lit. c din CEDO care conditioneaza legalitatea privarii de libertate a unei persoane de existenta unor motive verosimile de a banui ca persoana care urmeaza a fi lipsita de libertate a savarsit o infractiune. In acceptiunea Curtii Europene a Drepturilor Omului prin motive verosimile se inteleg date, informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca persoana respectiva sa fi savarsit infractiunea respectiva. Aceste date nu trebuie sa aiba aceeasi forta cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana sa fie intr-un final, acuzata sau trimisa in judecata.
Asadar, atat in lumina reglementarilor interne in materia arestarii preventive cat si a celor cuprinse in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, judecatorul investit cu solutionarea unei propuneri de arestare preventiva nu trebuie sa analizeze realitatea conflictului de drept penal, respectiv existenta faptei si vinovatia faptuitorului, ci doar existenta unor date care sa justifice presupunerea ca persoana fata de care se solicita luarea masurii preventive a comis o fapta de natura penala.
Astfel, in cauza exista indicii temeinice, in acceptiunea data acestei notiuni de art. 681 Cod procedura penala, care sa justifice presupunerea rezonabila ca inculpatii BV si UT au savarsit faptele pentru care sunt cercetati, astfel cum rezulta din coroborarea probelor administrate in cauza, respectiv: procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de catre inculpati si listingul convorbirilor telefonice ale inculpatilor, declaratiile martorilor, documentele CAC (stenograme si decizii oficiale), rapoartele de constatare tehnico-stiintifica financiara intocmit de catre specialistii DNA, extrase de cont bancar, raport al corpului de control al Ministerului Transporturilor, inscrisuri aflaate la dosar.
De asemenea, se cere a se constata existenta unuia sau unora din cazurile prevazute la art. 148 lit a-f Cpp.
In cazul ambilor inculpati au fost invocate a disp art. 148 lit f Cpp. Legat de acest motiv de arestare preventiva, practica judiciara este unamina in a opina ca numai indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de textul mentionat determina luarea masurii. Mai mult, simpla referire la existenta unor probe certe ca lasarea in libertate a unui inculpat ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica. Fara a preciza in ce ar consta acele probe certe si in ce ar consta pericolul concret, atrage respingerea propunerii de arestare preventiva.
Existenta pericolului pentru ordinea publica, nu se prezuma, ci trebuie dovedita. Mai mult, interpretand gramatical cerintele instituite de art. 148 li f Cpp, pentru privarea de libertate a unei persoane in temeiul acestui caz, priveste ce urmeaza a fi identificate, trebuie sa sa ateste existenta nu a unui pericol virtual, ipotetic pentru ordinea publica, ci a unui pericol concret, materializat in elemente identificabile sau care urmeaza sa se se materializeze.
Simpla acuzatie cu privire la comiterea unor infractiuni, chiar daca acestea sunt grave, nu justifica arestarea preventiva, mai ales prin raportare la trecerea unei perioada mari de timp de la data comiterii presupuselor fapte. indicarea opiniei publice, nu poate echivala cu un pericol concret pentru aceasta. Instanta nu poate retine o stare de primejdie ce ar putea fi creata de cei doi inculpati, avand in vedere datele ce caracterizeaza persoana acestora: varsta, pregatirea profesionala, statului social si familial, lipsa antecedentelor penale.
In ceea ce priveste sustinerile referitoare la incidenta cazurilor prev de art. 148 lit b si c Cpp, in sensul ca exist adate ca inculpatii au incercat in mod direct sau indirect sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea martorilor ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor de proba si ca exista date ca ar pregati savarsirea unor noi infractiuni, instanta apreciaza, privitor la ultima imprejurare ca nu are o fundamentare faptica in probatoriul cauzei, iar privitor la influentarea martorilor aceea ca o astfel de situatie poate fi evitata si pe o alta cale decat aceea a arestarii preventive.
De altfel analizand masura arestarii preventive si prin raportare la exigentele art. 5 paragraf 3 CEDO privind cazurile de exceptie in care o persoana poate fi lipsita de libertate, instanta apreciaza ca in aceasta cauza, luarea unei astfel de masuri preventive nu este oportuna. Sub acest aspect, este relevant a se preciza ca intr-o practica constanta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stauat ca libertatea persoanei este regula, iar privarea de libertate inainte de condamnare constituie „o grava derogare de la principiile libertatii individuale si de la prezumtia A a nr. 9). Analizand cauza in ansamblu, tinand seama de circumstantele concrete ale cauzei si de datele ce caracterizeaza persoana celor doi inculpati, tribunalul apreciaza ca se impune respingerea propunerii de arestare preventiva in ceea ce-i priveste pe ambii inculpati.
Fata de cele expuse anterior, constatand ca nu se impune luarea masurii arestarii preventive, instanta urmeaza a examina daca nu este cazul a se lua o alta masura preventiva fata de acestia. In acest sens, apreciaza ca interesul urmarii penale poate fi in mod optim realizat si prin luarea unei alte masuri de preventie prin care se poate realiza nu numai un contact permanent si sigur al organelor judiciare cu inculpatii, dar si buna desfasurare a activitatii judiciare, in conditiile in care obligatiile ce insotesc masura de preventie interzic inculpatilor sa nu comunice direct ori indirect intre ei, dar si cu celelalte persoane acuzate in cauza, invinuite sau inculpate sau cu persoane care au calitatea de martori, sub sanctiunea luarii masurii arestarii preventive in cazul nerespectarii masurii ori obligatiilor.
Trebuie remarcata, in acest context, recenta jurisprudenta a CEDO impotriva Romaniei, potrivit careia, neluarea in considerare a unor masuri alternative pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal, alegerea autoritatilor natioanle de a se intemeia in principal pe gravitatea faptelor comise, de a nu examina situatia individuala a acuzatului pentru a justifica arestarea preventiva, rezulta o incalcare a art. 5 paragraf 3 CEDO (cauza Calamanovici c Romaniei, iulie 2008).
Fata de cele ce preced, instanta va respinge ca neintemeiata propunerea de arestare preventiva a inculpatilor BV si UT formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.
In baza art.146 alin.11/1 rap. la art.145 Cpp si art. 1451 C.p.p., va dispune luarea fata de inculpatul BV a masurii obligarii de a nu parasi localitatea in care locuieste efectiv (Bucuresti), respectiv fata de inculpatul UT a masurii obligarii de a nu parasi tara, fara incuviintarea Tribunalului Bucuresti, pentru o perioada de 30 de zile, incepand de azi 11.12.2010 si pana la data de 09.01.2011, inclusiv.
In baza art. 1451 alin. 2) C.p.p. rap. la art. 145 alin. 11 C.p.p., pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, respectiv tara, inculpatii sunt obligati sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa se prezinte la organele de urmarire penala si la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati;
b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere intocmit de aceasta sau ori de cate ori sunt chemati;
c) sa nu isi schimbe adresa la care locuiesc efectiv fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura;
d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
e) sa nu se apropie de persoanele impreuna cu care a comis faptele, de ceilalti inculpati si invinuiti in cauza, precum si de martori si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect.
In baza art. 1451 alin. 2) C.p.p. rap. la art. 145 alin. 22) C.p.p., va atrage atentia inculpatilor asupra faptului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care le revin, se va lua fata de acestia masura arestarii preventive.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca neintemeiata propunerea de arestare preventiva a inculpatilor BV si UT formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.
In baza art.146 alin.11/1 rap. la art.145 Cpp si art. 1451 C.p.p., dispune luarea fata de inculpatul BV a masurii obligarii de a nu parasi localitatea in care locuieste efectiv (Bucuresti), respectiv fata de inculpatul UT a masurii obligarii de a nu parasi tara, fara incuviintarea Tribunalului Bucuresti, pentru o perioada de 30 de zile, incepand de azi 11.12.2010 si pana la data de 09.01.2011, inclusiv.
In baza art. 1451 alin. 2) C.p.p. rap. la art. 145 alin. 11 C.p.p., pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, respectiv tara, inculpatii sunt obligati sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa se prezinte la organele de urmarire penala si la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati;
b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere intocmit de aceasta sau ori de cate ori sunt chemati;
c) sa nu isi schimbe adresa la care locuiesc efectiv fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura;
d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
e) sa nu se apropie de persoanele impreuna cu care a comis faptele, de ceilalti inculpati si invinuiti in cauza, precum si de martori si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect.
In baza art. 1451 alin. 2) C.p.p. rap. la art. 145 alin. 22) C.p.p., atrage atentia inculpatilor asupra faptului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care le revin, se va lua fata de acestia masura arestarii preventive.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 11.12.2010, ora 17.
JUDECATOR GREFIER
GHEORGHE BRINDUSA ROSU LAURA
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI - SECTIA A II -A PENALA
INCHEIERE
Sedinta din Camera de Consiliu din data de 11.12.2010
Tribunalul constituit din:
PRESEDINTE: GHEORGHE BRINDUSA
GREFIER: ROSU LAURA
Ministerului Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie a fost reprezentat de procuror Baias Horatiu.
Pe rol solutionarea propunerii de arestare preventiva a inculpatilor BV si UT formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.
La apelul nominal, facut in Camera de Consiliu, au raspuns inculpatii BV, personal, aflat in stare de retinere si asistat de aparator ales si UT , personal, aflat in stare de retinere si asistat de aparator ales.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
Tribunalul aduce la cunostinta inculpatilor faptul ca prezenta cauza are ca obiect propunerea formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, prin care se solicita luarea fata de acestia a masurii arestarii preventive pentru o durata de 29 de zile.
In conformitate cu dispozitiile art. 70 C.pr.pen., Tribunalul aduce la cunostinta inculpatilor faptele care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridica a acestora, dreptul de a avea un aparator, precum si dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-li-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva lor.
Intrebati fiind de catre instanta daca doresc sa dea declaratii, inculpatii BV si UT au aratat ca sunt de acord in sensul celor mentionate.
In baza art. 150 alin. 1 C.pr.pen., se procedeaza la ascultarea inculpatilor BV si UT, declaratiile acestora fiind consemnate in scris si atasate la dosar, dupa citire si semnare.
Aparatorul ales al inculpatului BV, solicita instantei incuviintarea probei cu inscrisuri in circumstantiere, respectiv certificatul de nastere al copiilor.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul nu se opune incuviintarii probei solicitate.
Tribunalul incuviinteaza proba cu inscrisuri in circumstantiere solicitata de aparatorul inculpatului BV si constata ca proba a fost administrata.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat si exceptii de invocat, Tribunalul acorda cuvantul asupra propunerii de luare a masurii arestarii preventive a inculpatilor.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, cu privire la persoana inculpatilor arata ca acestia nu au inteles sa dea declaratii in cauza, atitudinea lor rezultand si dintr-o convorbire telefonica in care UT spune ca „De acum luptam numai cu metode neconventionale! Nu mai tine!”.
Dupa o scurta expunere a situatiei de fapt retinuta in sarcina inculpatilor, arata ca probatoriul administrat in cauza atesta imprejurarea ca infractiunile au fost savarsite de catre inculpati cu vinovatie si contureaza presupunerea rezonabila ca faptele au fost de catre inculpati.
Cu privire la conditia prev de art. 149/1 Cpp arata ca fata de toti inculpatii sunt incidente disp art. 148 lit f Cpp, inculpatii prezentand un real pericol pentru ordinea publica, depunad la dosar si articole scrise de presa la acea vreme, dovedit un impact major asupra ordinii publice, facand referire in acest sens si la hotarea Guvernului Romaniei nr. 1040/13 octombrie 2010 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 721/21 octombrie 2010, conceptul de ordine publica este definit ca fiind „o componenta a securitatii nationale… reprezentata de starea de legalitate, echilibru si pace sociala…si se caracterizeaza prin credibilitatea institutiilor, sanatatea si morala publica, starea de normalitate in organizarea si desfasurarea vietii politice, sociale si economice, in concordanta cu normele juridice, etice si morale… general acceptate de societate.” De asemenea apreciaza ca in cauza sunt incidente si dis part. 148 lit b si c Cpp, in sensul ca inculpatii au influentat prestatia martorilor care si-au schimbat declaratiile dar si posibilitatea savarsirii altor fapte, existand numeroase convorbiri telefonice in acest sens, redate pe larg in referatul cu propunere de arestare preventiva. Pentru motivele expuse pe larg in propunerea de arestare preventiva, solicita admiterea propunerii si emiterea mandatelor de arestare preventiva pentru cei doi inculpati pe o perioada de 29 de zile.
Aparatorul ales al iunculpatului BV, avand cuvantul, solicita instantei in temeiul art. 149/1 pct 9 Cpp respingerea propunerii de arestare preventiva intrucat se au in vedere acte materiale din anii 2005-2006, iar necesitatea arestului nu se impune. Apreciaza ca pericolul pentru ordinea publica trebuie raportat la persoana faptuitorului, care nu are antecedente penale, are o ocupatie, are un statut in societatea civila, daca atatia ani a fost lasat liber, nu intelege de ce abia acum, dupa atata timp se solicita arestarea preventiva a inculpatului, care este oportunitatea acestei masuri. Cu privire la convorbirile telefonice arata ca acestea sunt luate din context, cu privire la acest inculpat in toata aceasta perioada nu s-au efectuat acte de urmarire penala, nu a fost audiat, la ora 2 noaptea este greu sa se desfasoare activitati de urmarire penala. Inca o data se subliniaza aceasta urgenta fara sens a parchetului de a lua acum aceasta masura excesiva, desi datele si probele la care se face referire in referat existau de foarte mult timp. De asemenea apreciaza ca procedura de citare nu este conform normelor de procedura penala, iar declaratiile din dosar sunt luate invinuitului fara a fi asistat de aparator. In temeiul art. 139 alin. 1 Cpp formuleaza o cerere de luare a masurii obligarii de a nu parasi localitatea fata de inculpat, care lucreaza in Bucuresti, pentru a demonstra ca inculpatul nu va ingreuna ancheta si se va afla la dispozitia organelor de cercetare penala.
Al doilea aparator al inculpatului, arata ca referitor la L. la care parchetul face referire si pe care incearca sa-l lege de inculpat acesta a fost trimis in judecata dar instanta de fond a admis o exceptie de neregularitate a sesizarii instantei si a trimis dosarul inapoi la DNA. cu privire la temeiul prev de art. 149/1 cpp arata ca nu este in interesul urmaririi penale arestarea inculpatului, care nu a fost citat mai devreme la parchet cand s-a extins cercetarea penala la data de 02.12.2010 si dintr-o data este chemat de urgenta si se face propunerea de arestare. Apreciaza ca instanta ar trebui sa dea eficienta art. 136 alin. 8 Cpp, sa aiba in vedere varsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale. De asemenea apreciaza ca nu s-a indeplinit procedura de citare conform dispozitiilor legale, si nu se pot retine temeiurile prev de art. 148 lit b si c Cpp.
Aparatorul ales al inculpatului UT, avand cuvantul, solicita respingerea propunerii de arestare preventiva a inculpatului. In primul rand invoca nelegalitatea referatului de propunere a arestarii preventive intrucat nu sunt respectate prevederile legale referitoare la arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale, acestuia nu i s-a adus la cunostinta invinuirea, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale. Arata in acest sens ca la data de 10.09.2009 s-a inceput urmarirea penala cu privire la o singura fapta, aceea de abuz in serviciu, fapta presupus a fi savarsita in perioada 2005-2006. inculpatul cu ocazia aducerii la cunostinta a invinuirii s-a prevalat de dreptul la tacere, apoi a depus la dosar un memoriu amanuntit si pe data de 11 mai 2010 a dat o declaratie olografa in care descria cu lux de amanunte situatia de fapt constatata personal, prezentand acte doveditoare. Se arata ca dl procuror nu il asculta si pe formular tipizat cu privire la pozitia inculpatului fata de invinuirile aduse. La data de 02.12.2010 s-au extins cercetarile cu privire la fapte noi, fara a se specifica in ce ar consta actul material savarsit. La data de 10.12.2010 invinuitul este citat, se prezinta pentru a i se aduce la cunostinta noua invinuire si se prevaleaza de dreptul de tacere insa nici de aceasta data nu i se ia o declaratie pe formular tipizat. Mai arata ca ordonanta de punere in miscare a actiunii penale fata de acest inculpat nu s-a facut potrivit art. 235 alin. 3 Cpp, continand doar incadrarea juridica a faptelor. Se sustine ca nu exista probe din care sa rezulte savarsirea infractiunii de dare de mita fiind retinute doar concluziile specialistilor DNA. de altfel, aceste rapoarte nu au fost aduse la cunostinta inculpatilor pentru a putea formula obiectiuni, de existenta lor inculpatul afland abia cu ocazia propunerii de arestare. Se precizeaza ca in procesele verbale de transcriere a convorbirilor interceptate invocate in sustinerea cazurilor de arestare prev de art. 148 b, c Cpp nu sunt mentionate autorizatiile in baza carora au fost realizate aceste interceptari, incalcandu-se dis part. 91/1 si urm Cpp. Cu privire la art. 148 lit b Cpp nu exista datae care sa justifice retinerea acestui caz de arestare, discutiile purtate avand loc inainte de punerea sub acuzatie. Arata ca nu se justifica nici retinerea disp art. 148 lit f Cpp in conditiile in care pentru acoperirea pretinsului prejudiciu au fost instituite masuri asiguratorii asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale inculpatului ce au o valoare importanta. Prin prisma jurisprudentei CEDO privitoare la situatiile in care se poate dispune arestarea preventiva nu este realizata cerinta art. 148 lit f Cpp, afirmatiile din referat avand un caracter general, fara un suport faptic. In final solicita respingerea propunerii de arestare si in subsidiar, luarea masurii de preventie orev de art. 145/1 Cpp.
Reprezentantul Ministerului Public, in replica, a aratat ca potrivit practicii este lipsita de utilitate audierea succesiva a invinuitului si inculpatului privitor la aceleasi fapte, cu atat mai mult cu cat acestia si-au exprimat in mod expres vointa de a nu da declaratii. O noua aducere la cunostinta a invinuirii constituie de altfel un formalism excesiv. Dispozitiile ce reglementeaza continutul ordonantei de punere in miscare a actiunii penale nu impun descrierea faptei. Conform reglementarilor in vigoare, rapoartele de constatare ca probe administrate in faza de urmarire penala sunt prezentate cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala. Mai arata ca autorizatiile de interceptare se afla in dosar.
Inculpatii BV si UT avand pe rand ultimul cuvant, arata instantei ca sunt de acord cu concluziile formulate de aparatorii alesi.
JUDECATORUL
Deliberand asupra propunerii privind luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatii BV si UT, constata urmatoarele:
Prin propunerea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 11.12.2010 sub nr. 59885/3/2010, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie a solicitat sa se dispuna arestarea preventiva, pe o durata de 29 de zile, a inculpatilor BV si UT.
In sustinerea propunerii, s-a aratat ca in Prin rezolutia din 10 septembrie 2009, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de un numar de sapte persoane cu functii de conducere din cadrul C, C si Ministerul Transporturilor, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 ( filele 1-8, vol. 22 ).
De asemenea, prin aceeasi rezolutie a fost inceputa urmarirea penala fata de HMS, director al Agentiei de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Transporturilor, UT administrator la S.C. …… S.R.L., si OS, administrator la SC ………SRL pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000.
Infractiunile retinute initial in sarcina invinuitilor au vizat modul in care acestia au actionat in vederea contractarii de catre S.C. L SR.L. Iasi a serviciilor de dezinfectie, efectuate in contextul aparitiei gripei aviare in Romania, respectiv activitatile desfasurate in legatura cu aceasta, in perioada octombrie 2005-martie 2006.
Ulterior, prin ordonanta din data de 2 decembrie 2010 s-a dispus extinderea cercetarilor, atat fata de persoanele invinuite initial HMS si UT, cat si fata de BV, precum si inceperea urmaririi penale pentru infractiunile indicate in prezenta cerere (filele 9-17, vol. 22).
Prin ordonanta din 10 decembrie 2010, s-a dispus retinerea preventiva a inculpatului UT pe o perioada de 24 de ore, incepand cu ora 14.10 (filele 183-184, vol. 22), iar prin ordonanta din 11 decembrie 2010, s-a dispus retinerea inculpatului BV pe o perioada de 24 de ore, incepand cu orele 02.10 (fila 400, vol. 22)
Tot prin ordonanta din 10 decembrie 2010 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul UT pentru savarsirea infractiunilor mai sus aratate (filele 189-190, vol. 22), iar prin ordonanta din 11 decembrie 2010 pentru inculpatul BV (fila 391, vol. 22).
In contextul aparitiei gripei aviare in Romania in toamna anului 2005, mai multe institutii abilitate s-au implicat in vederea combaterii fenomenului.
Prin H.G. nr. 1218/2005, s-a aprobat constituirea Comandamentului Antiepizootic Central (C.A.C.), in componenta caruia era prevazut ca facand parte si Ministerul Transporturilor.
Potrivit documentelor existente la dosar, precum si declaratiilor martorilor, reprezentantii Ministerului Transporturilor au fost inculpatii BV HMS (fila 2, vol. 14 si filele 1-12, vol. 21).
Prima sedinta a C.A.C. a avut loc pe 14 octombrie 2005 (fila 3, vol. 14).
Din probele administrate rezulta, de asemenea, faptul ca atat invinuita HMS, cat si inculpatul BV, au participat, incepand cu data de 14 octombrie 2005, la toate sedintele Comandamentului Antiepizootic Central ( filele si filele 1-12, 63, vol. 21).
Din documentele C.A.C., atat stenograme cat si decizii oficiale, rezulta ca nu s-a cerut implicarea Ministerului Transporturilor in prevenirea si combaterea gripei aviare decat pe data de 21 octombrie 2005 si numai cu privire la instituirea punctelor de dezinfectie la frontiera de stat a Romaniei ( fila 22, vol. 14).
Comandamentul a emis prima decizie adresata Ministerului Transporturilor doar in data de 28 noiembrie 2005 (fila 31, vol. 14).
In acest context, insa, pe data de 15 octombrie 2005 invinuita HMS a dezinformat factori de decizie din cadrul Ministerului Transporturilor, la nivel de director general si secretar de stat, pretinzand in mod neadevarat ca acest minister ar fi primit sarcini in instituirea unor bariere de dezinfectie in unele puncte rutiere si feroviare si recomandand la fel de insistent firma L S.R.L. Iasi care, la data respectiva, avea un singur angajat si niciun fel de utilaje (filele 1-12, vol. 21 si fila 40, vol. 28).
Unii factori de decizie au aratat ca cel putin C are propriile instalatii de dezinfectie a vagoanelor si nu e necesara angajarea unor firme, insa n-au fost luati in seama, datorita presiunilor facute de invinuita HMS ( fila 43, vol. 21).
La insistentele deosebite ale invinuitei HMS, Ministrul Transporturilor a emis in acest sens Ordinul nr. 1572 din 15 octombrie 2005, prin care a cerut expres CNADNR si CFR sa demareze operatiuni specifice ( filele 11-14, vol. 4) iar Agentia de Sanatate Publica, condusa de catre inculpata, sa supravegheze operatiunile.
S-a stabilit in mod cert ca la data de 15 octombrie 2005, data emiterii acestui ordin, Comandamentul Antiepizootic Central nu ceruse in niciun fel implicarea Ministerului Transporturilor.
Instalarea acestor filtre de dezinfectie s-a facut doar in stricta intelegere cu invinuita HMS si inculpatul BV si au fost folosite ca pretext tocmai pentru a invoca necesitatea implicarii Ministerului Transporturilor cat mai de timpuriu in aceasta actiune.
In concret, amplasarea acestor filtre a constituit motivul presiunilor pe care, ulterior, tot inculpatii HMS si BV le-au facut ca un feed-back asupra membrilor Comandamentului Antiepizootic Central, insistandu-se sa se emita decizii care sa implice Ministerul Transporturilor, lucru care reiese din stenogramele comandamentului ( filele 32-58, vol. 20).
Mai mult decat atat, pe perioada derularii contractului invinuita HMS s-a implicat activ in asigurarea platilor catre S.C. L S.R.L. sunand la Directia Comerciala a C ( fila 35, vol. 21).
Acesta a fost contextul in care la 17, respectiv 19, octombrie 2005 C si C au contractat cu S.C. L S.R.L. serviciile de dezinfectie.
In cadrul cercetarilor ce au fost efectuate in dosar, in perioada 20 decembrie 2007 - 30 aprilie 2009 a fost intocmit un raport de constatare tehnico-stiintifica financiara care a analizat activitatea economica si comerciala a S.C. L S.R.L., S.C. M S.R.L., precum si a altor 12 societati comerciale implicate in activitatea de dezinfectie (vol. 13 ).
Raportul de constatare intocmit de catre specialistii DNA a evidentiat faptul ca suma totala incasata de S.C. L S.R.L. prin contractari nelegale cu C si C SA a fost numai din acest contract in valoare de 26.313.197 lei.
Scazand cheltuielile proprii precum si costul substantelor utilizate, societatea comerciala a ramas cu suma de 21.308.975 lei, profit net, ceea ce reprezinta numai din acest contract o rata a profitului de 425%. La cursul mediu leu-euro de la acea vreme, de 3,5 lei/euro, societatea comerciala administrata de inculpatul UT a inregistrat un profit net de aproximativ 6.088.278 euro.
Acest profit enorm si obtinut ilegal s-a facut in conditiile in care S.C. L S.R.L. nu a prestat nici un fel de activitati, ci a subcontractat mai departe la S.C. M S.R.L. in schimbul sumei de 5.422.467 lei, suma din care a ajuns la cei 12 subcontractori doar 1.261.492 lei, adica 360.426 euro.
Practic, suma de 360.000 euro a fost pretul real al prestatiei, restul banilor ramanand la dispozitia S.C. L S.R.L. dar si la dispozitia S.C. M S.R.L., administrata de inv. OS, acesta din urma inregistrand la randul sau un profit de 149% numai din acest contract.
Prejudiciul in cauza a fost calculat si stabilit la suma de 20.125.974 lei in dauna bugetului de stat, adica aproximativ 5.750.278 euro la cursul mediu de 3.5 lei/euro din acea perioada.
Dupa data inceperii urmaririi penale, cercetarile au continuat, iar la 09 octombrie 2009 s-a dispus intocmirea celui de-al doilea raport de constatare tehnico-stiintifica financiara in cauza, finalizat la 30 septembrie 2010 ( vol. 27).
Acest raport a reliefat aspecte noi referitoare la modul de contractare a autoritatilor contractante cu S.C. L S.R.L. Iasi, sens in care detaliem urmatoarele:
Asa cum a fost deja stabilit, contractele cu S.C. L S.R.L. Iasi au fost incheiate la datele de 17, respectiv 19 octombrie 2005, prin incredintare directa, fara niciun fel de licitatie cu o minima prospectare a pietei, exclusiv la recomandarea verbala a invinuitei HMS.
In acest context, s-a constatat faptul ca, inca din data de 13 septembrie 2005 si pana la data de 6 septembrie 2006, inculpatul BV, director al Directiei Sanitar-Veterinare din cadrul Agentiei de Sanatate Publica a Ministerului Transporturilor, persoana aflata in subordinea directa a invinuitei HMS, a primit in contul personal prin viramente bancare suma totala de 60.420 lei.
Suma de 60.420 lei a fost depusa in transe repetate de catre invinuitul UT, administrator al S.C. L S.R.L. Iasi, nepotul sau, invinuitul UAL, dar si de catre colaboratori ai acestei firme, martorii SA, MOG si MMM ( filele 28-29 vol 27si anexa 17 la raport).
In acelasi timp, invinuita HMS a primit in contul personal de card, in perioada 28 septembrie 2005 – 20 aprilie 2006, suma totala de 12.050 lei, dintre care 11.000 lei de la SA, 4.000 lei de la MMM si 1.050 lei de la inculpatul BV (filele 20-21, vol. 27 si anexa 17 la raport ).
Din probele administrate la dosar, reiese faptul ca numitul BV si invinuitul UT, ambii medici veterinari, se cunosteau din imprejurari anterioare, fiind coautori ai unor lucrari de specialitate (fila 73, verso vol. 9).
Rezulta in mod evident ca sumele de bani au fost date inculpatului BV si invinuitei HMS in vederea asigurarii protectiei si favorizarii firmei atat in vederea obtinerii contractelor, dar mai ales pe perioada desfasurarii activitatilor contractate, acte ce se constituie in atributii de serviciu, conform fisei postului.
Precizam in acest sens ca BV avea atributii directe de control asupra operatiunilor de dezinfectie desfasurate de catre Ministerul Transporturilor, iar invinuita HMS, in calitate de director general al ASP, era direct responsabila de punerea in aplicare a Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 1572 din 15 octombrie 2005 (filele 223-257, vol. 15 ).
Asa cum au demonstrat evenimentele ulterioare, nici invinuita HMS si nici inculpatul BVnu si-au indeplinit aceste atributii, permitand efectuarea de activitati necorespunzatoare de catre firmele subcontractoare si trecand sub tacere faptul ca firma S.C. L S.R.L. Iasi nu era apta din niciun punct de vedere sa efectueze aceste activitati.
Sumele de bani indicate mai sus nu sunt singurele care au fost vehiculate intre membrii grupului infractional.
Din extrasele de cont bancare rezulta faptul ca numitul AD (verisor primar cu sotia inculpatului BV) in perioada 21 noiembrie 2005 – 31 decembrie 2007, a rulat prin conturi suma totala de 321.112 lei.
AD era un adevarat transportator de bani, intrucat in contul sau personal de la Sucursala Iasi a Bancii Transilvania a fost depusa suma totala de 208.036 lei, atat de catre el personal cat si de catre colaboratorii S.C. L S.R.L.
Din aceasta suma AD a ridicat la Bucuresti suma totala de 156.616 lei, alte sume importante fiind ridicate si de la Baia Mare (Anexa 13 – fila 196, vol. 27).
Cu ocazia audierii sale in calitate de martor, acesta a afirmat ca este conducator auto si nu a recunoscut operatiunile financiare.
Tot din probele administrate la dosar rezulta faptul ca atat inainte de semnarea contractelor cat si dupa, intre inculpati au avut loc dese contacte.
Din listingul convorbirilor telefonice ale inculpatului UT rezulta ca in perioada 15 septembrie – 17 octombrie 2005 (data semnarii primului contract) acesta a efectuat 56 de apeluri catre inculpatul BV si 19 apeluri catre inv. HMS.
Dupa semnarea contractelor si pana la 31 decembrie 2005, inculpatul UT a mai efectuat doar 9 apeluri catre BV, in schimb a apelat-o de 57 pe invinuita HMS.
Aceste convorbiri denota faptul ca cei trei se coordonau in mod intens in vederea savarsirii infractiunilor
In concret, potrivit atributiilor specifice Agentiei de Sanatate Publica, si mai ales a Directiei Sanitar - Veterinare din cadrul acestei agentii, condusa direct de catre inculpatul BV, aceasta institutie trebuia sa verifice toate aspectele referitoare la capacitatile legale si logistice a firmei sau ale firmelor care efectuau activitatea de dezinfectie si, dupa caz, sa ia masurile necesare.
In realitate insa, atat S.C. L S.R.L., cat si firmele cu care subcontractase, impotriva clauzelor contractuale, desfasurau activitati necorespunzatoare si nu respectau cerintele minime stabilite prin normele legale. Acest lucru a fost constatat atat de controalele Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala, care au evidentiat ca actiunea de dezinfectare era ineficienta, dar si de catre organele Corpului de Control al Ministerului Transporturilor si ale Guvernului Romaniei ( filele 54-56, 59-68, 69-71, 72-74 , 548-574, vol. 9).
In acest sens, este evident ca sumele de bani primite de cei doi inculpati de la inculpatul UT au fost remise cu titlu de mita, in scopul de a indeplini acte contrare atributiilor de serviciu, respectiv de a nu-si indeplini aceste atributii.
Suma de 60.420 lei primita pe card de catre inculpatul BV nu este singura provenita de la S.C. L S.R.L. Pe parcursul derularii activitatilor de dezinfectie, respectiv la 8 februarie 2006, de pe S.C. E S.R.L. s-a mai virat suma de 6.400 lei in conturile lui BV. Banii provin tot de la S.C. L S.R.L. si reprezinta o parte din contravaloarea substantei achizitionata scriptic prin intermediul acestei firme.
Practic, inculpatul BV a beneficiat in mod direct sau indirect de la UT de suma totala de 60.420 lei, adica aproximativ 20.000 euro la cursul mediu de 3,5 lei/euro din acea perioada.
Activitatea infractionala a inculpatului BV nu s-a oprit in acest loc, intrucat imediat dupa semnarea contractelor a urmarit sa-si asigure si alte foloase din produsul infractiunii.
In acest scop, s-a folosit de S.C. E S.R.L., administrata de catre un foarte vechi si apropiat colaborator al sau, invinuitul AAL, inculpatul BV avand si drept de semnatura in banca in numele firmei ( fila 184, vol. 31).
Firma a fost introdusa in mod artificial si in calitate de intermediar in lantul furnizorilor de substanta dezinfectanta pentru S.C. L S.R.L. Iasi, substanta ajungand faptic de la importatori direct la S.C. L S.R.L. Iasi, fiind trecuta doar scriptic prin contabilitatea S.C. E S.R.L ( fila 127-129, vol. 21 si anexa 18 la raport).
In schimbul substantei, firma controlata de inculpatul BV a incasat de la S.C. L S.R.L. Iasi suma totala de 7.127.811 lei, ceea ce la cursul mediu de la acea vreme inseamna peste 2 milioane euro (fila 51, vol. 27 ).
In scopul disimularii provenientei sumelor de bani si asigurarii produsului infractiunii, la solicitarea numitului BV, invinuitul AAL a cumparat prin intermediul S.C. E S.R.L. un pachet initial de 38,12% actiuni la S.C. A S.A. Baia Mare, unitate cu profil transport auto de persoane.
Tot in aceasta perioada, BV a virat sume de bani catre numitul AD, verisor primar cu BL (sotia inculpatului), care la randul lui a cumparat un pachet total de 10,30 % actiuni la S.C. A S.A. Baia Mare. Alte sume de bani au fost virate catre MDA, cumnatul lui BV, care, de asemenea, a cumparat actiuni la S.C. A S.A. Baia Mare si, ulterior, a devenit membru al Consiliului de Administratie ( anexele 17 si 19 la raport ).
Rudele inculpatului B V au primit bani nu numai de la acesta, dar si direct, de la reprezentantii S.C. L S.R.L. (anexa 17 la Raport).
In vederea disimularii originii sumelor de bani, invinuitul BV a negociat personal cu conducerea S.C. C S.R.L. Baia Mare () preluarea partilor sociale in proportie de 100%. (filele 140 , si 145-147, vol. 21).
In prealabil, invinuitul AAL coordonat de BV, vinde cele 32,62% actiuni ale S.C. E S.R.L. catre S.C. C Baia Mare, AD cota lui de 10,29 %, astfel incat S.C. C Baia Mare ajunge sa detina 42% din actiunile S.C. A Baia Mare ( anexele 19-20 la raport ).
Preluarea C Baia Mare a fost facuta de catre un alt apropiat al lui BV, numitul LP, prin intermediul S.C. B S.R.L. si S.C. B S.R.L. Cele doua societati comerciale controlate de LP au preluat partile sociale ale S.C. C S.R.L. Baia Mare (C Baia Mare) ( filele 133-138, vol. 21 si anexa 19 la raport).
Controlul asupra Consiliului de Administratie al societatii transportatoare s-a efectuat de catre BV prin membrii Consiliului de Administratie, care s-au perindat succesiv in acest organism, invinuitul AAL, colaboratorul sau, MDA, cumnatul sau, CV, socrul sau, si MI, nasul sau de cununie.
Practic, spalarea sumelor de bani provenite din gripa aviara s-a produs prin infractiunea repetata de cesionare fictiva a partilor sociale, respectiv a actiunilor, precum si prin infractiunea de efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert, incompatibile cu functia detinuta de catre inculpatul BV, care in toata aceasta perioada a avut calitatea de medic veterinar, angajat succesiv, ca functionar in cadrul Ministerului Transporturilor cu rang de director si apoi in A cu rang de consilier superior, membru al Corpului de Control, supus prevederilor Legii 161/2003 privind regimul incompatibilitatilor.
La randul sau, UT a actionat intr-o maniera identica, in scopul spalarii sumelor de bani provenite din infractiune. In acest scop, s-a folosit de prestatia nepotului sau, invinuitul UAL si de existenta S.C. A S.R.L.
In concret, invinuitul AV, cumnatul invinuitului UT, a infiintat societatea comerciala mai sus aratata la data de 14 decembrie 2006, adica dupa incasarea de catre S.C. L S.R.L Iasi a tuturor sumelor de la C si C (fila 74, vol. 23).
Imediat dupa aceea, la 25 decembrie 2006, intre S.C. L S.R.L. si S.C. A S.R.L. se incheie un contract care, in cuprinsul sau si in actele aditionale, prevedea acordarea de consultanta de specialitate in vederea construirii unei ferme de crestere si exploatare a caprinelor si efectuarea de studii de piata in domeniul agro-turistic ( filele 202-216, vol. 29 ).
Ulterior inculpatul si invinuitii au pretins ca efectueaza activitiati de ameliorare genetica , fara insa sa poata prezenta documente din care sa rezulte care anume autoritate nationala a autorizat un asemenea lucru.
Asa zisa „Statiune” zootehnica este de fapt o simpla stana cu niste capre, lucru care se poate observa usor din plansele foto efectuate in urma cercetarii la fata locului din noiembrie 2010 ( vol 33).
In baza asa-ziselor contracte de consultanta, S.C. L S.R.L. Iasi a virat in perioada 27 februarie 2007 – 18 iunie 2008 suma totala de 3.162.000 lei ( fila 57 verso, vol. 27).
La data de 16 iulie 2007, invinuitul AV il imputerniceste prin procura notariala pe inculpatul UT sa efectueze operatiuni in numele S.C. A S.R.L. inclusiv operatiuni bancare (fila 121, vol. 30). In continuare, la data de 11 iunie 2008 este cooptat in calitate de asociat si nepotul inculpatului UT, pe nume UAL, care la randul lui il imputerniceste pe inculpatul UT in efectuarea de operatiuni bancare in numele firmei, la data de 10 septembrie 2008 ( fila 96, vol. 30).
Odata incheiate aceste acte juridice, din S.C. A S.R.L. au loc retrageri de numerar, fara justificare economica, in perioada 17 septembrie 2007 – 14 decembrie 2009, in suma totala de 967.225 lei.
Retragerile in numerar au fost efectuate atat de catre inculpatul UT, cat si de catre invinuitul UAL ( filele 59-60, vol. 27 si anexa 21 la raport).
Aceste operatiuni financiare demonstreaza in mod evident ca S.C. A S.R.L. a fost controlata in permanenta si in totalitate de fapt de catre inculpatul UT.
Este lesne de observat ca in scopul comiterii infractiunilor si a asigurarii produsului acestora, inculpatul BV a initiat si constituit un grup infractional organizat pe care l-a coordonat in permanenta intr-un interval de timp masurat in ani. Din grupul infractional au facut parte UT si HMS, care au actionat coordonat in vederea obtinerii contractelor si protectiei firmei, dar si AAL care a actionat constant sub directa indrumare a lui BV, in vederea asigurarii produsului infractiunii.
Grupul coordonat de catre BV mai are ca membri pe AD, MDA si LP, cu privire la care urmeaza sa se analizeze gradul de vinovatie cu care au actionat.
In acelasi sens, si inculpatul UT, in paralel cu aderarea la grupul infractional initiat de BV, si-a constituit propriul grup infractional compus din invinuitii AV si UAL, care au actionat sub directa sa coordonare in vederea spalarii banilor proveniti din infractiuni.
In grupul infractional initiat si coordonat de catre inculpatul BV acesta avea rolul de conducere principal, iar invinuita HMS, invinuitul AAL, inculpatul UT si martorii mai sus aratati erau coordonati de catre acesta.
Grupul infractional creat de catre inculpatul UT era condus tocmai de catre acesta.
In motivarea propunerii de arestare preventiva sunt invocate dis part. 148 lit b, c, f Cpp.
Asupra exceptiilor invocate de catre inculpatul UT prin aparator, instanta terine urmatoarele: calitatea procesuala de inculpat este strans legata de exercitiul actiunii publice in procesul penal. Inculpatul este subiectul pasiv al actiunii penale, primind aceasta calitate in momentul in care actiunea penala este pusa in miscare, fiind astfel exercitata.
Ca figura centrala a procesului penal, inculpatul are drepturi procesuale proprii, beneficiind si de garantii procesuale, temeinice pentru protejarea acestora. In principal, aceste garantii privesc mijloacele necesare si suficiente pentru contestarea invinuirii aduse, mijloace care alcatuiesc continutul contra actiunii de aparare si de combatere a tragerii la raspundere penala.
In acest context, continutul ordonantei de punere in miscare a actiunii penale trebuie sa cuprinda anumite elemente obligatorii, inclusiv fapta pentru care inculpatul este invinuit si, distinct de acesta, incadrarea juridica.
Ori, din analiza ordonantelor de punere in miscare a actiunii penale se constata inexistenta acestui element in respectivele ordonante, procurorul limitandu-se la a enumera incadrarea juridica a faptelor pentru care a dispus punerea in miscare a actiunii penale.
Pe de alta parte, chiar daca calitatea procesuala de inculpat este precedata de cea de invinuit, aceasta nu presupune ca inculpatului sa nu i se mai comunice fapta pentru care este invinuit si sa nu i se mai dea explicatii cu privire la drepturile si obligatiile care le are. De asemenea, dupa punerea in miscare a actiunii penale, organul de urmarire penala procedeaza la ascultarea inculpatului, cerinta impusa, cu atat mai mult in situatia in care se formuleaza propunere de arestare preventiva.
In speta, este adevarat ca cei doi inculpati nu au fost ascultati dupa punerea in miscare a actiunii penale, insa din inscrisurile dosarului rezulta ca la aceeasi data, respectiv 10 si 11.12.2010, le-au fost aduse la cunostinta invinuirile si ca, dupa ce le-au fost aduse la cunostinta drepturile procesuale au inteles sa se prevaleze de dreptul de a nu da „nici o alta declaratie”, in conditiile in care li s-a comunicat si aceea ca urmeaza a fi pusa in miscare actiunea penala in ceea ce-i priveste.
Din succesiunea acestor date si imprejurari se poate aprecia ca omisiunile existente in ordonanta de punere in miscare a actiunii penale si referitoare la intocmirea unui nou act doveditor al indeplinirii de catre organul de urmarire penala a obligatiilor ce ii incumba dupa punerea in miscare a actiunii penale nu au fost, in concret, de natura a afecta in mod real, drepturile inculpatilor.
De altfel, acestuia au inteles sa dea declaratii in fata instantei de judecata, in prezenta aparatorilor alesi, realizandu-se cerinta imperativa a legii si garantandu-li-se astfel dreptul la aparare.
Constatand indeplinita aceasta conditie a ascultarii prealabile, instanta urmeaza a analiza si existenta celorlalte conditii ce trebuie intrunite cumulativ pentru luarea masurii arestarii preventive.
In acest sens, apreciaza ca din actele dosarului rezulta realizarea conditiei impusa de art. 143 Cpp, privitoare la existenta unor probe sau indicii temeinice din care sa rezulte ca inculpatii au savarsit faptele penale ce le sunt imputate, fiind intrunite exigentele art. 68/1 Cpp si ale art. 5 paragraf 1 lit c din CEDO.
Sunt indeplinite cerintele art. 143 al.1 Cod de procedura penala atunci cand in cauza exista probe – ca elemente de fapt care servesc la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea faptuitorului, la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei (art. 63 din Codul de procedura penala) sau indicii temeinice ca s-a savarsit o fapta prevazuta de lege, adica, conform art. 681 din Codul de procedura penala, atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala a savarsit fapta.
Aceste dispozitii ale legii interne sunt in concordanta cu art. 5 paragraful 1 lit. c din CEDO care conditioneaza legalitatea privarii de libertate a unei persoane de existenta unor motive verosimile de a banui ca persoana care urmeaza a fi lipsita de libertate a savarsit o infractiune. In acceptiunea Curtii Europene a Drepturilor Omului prin motive verosimile se inteleg date, informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca este posibil ca persoana respectiva sa fi savarsit infractiunea respectiva. Aceste date nu trebuie sa aiba aceeasi forta cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana sa fie intr-un final, acuzata sau trimisa in judecata.
Asadar, atat in lumina reglementarilor interne in materia arestarii preventive cat si a celor cuprinse in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, judecatorul investit cu solutionarea unei propuneri de arestare preventiva nu trebuie sa analizeze realitatea conflictului de drept penal, respectiv existenta faptei si vinovatia faptuitorului, ci doar existenta unor date care sa justifice presupunerea ca persoana fata de care se solicita luarea masurii preventive a comis o fapta de natura penala.
Astfel, in cauza exista indicii temeinice, in acceptiunea data acestei notiuni de art. 681 Cod procedura penala, care sa justifice presupunerea rezonabila ca inculpatii BV si UT au savarsit faptele pentru care sunt cercetati, astfel cum rezulta din coroborarea probelor administrate in cauza, respectiv: procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de catre inculpati si listingul convorbirilor telefonice ale inculpatilor, declaratiile martorilor, documentele CAC (stenograme si decizii oficiale), rapoartele de constatare tehnico-stiintifica financiara intocmit de catre specialistii DNA, extrase de cont bancar, raport al corpului de control al Ministerului Transporturilor, inscrisuri aflaate la dosar.
De asemenea, se cere a se constata existenta unuia sau unora din cazurile prevazute la art. 148 lit a-f Cpp.
In cazul ambilor inculpati au fost invocate a disp art. 148 lit f Cpp. Legat de acest motiv de arestare preventiva, practica judiciara este unamina in a opina ca numai indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de textul mentionat determina luarea masurii. Mai mult, simpla referire la existenta unor probe certe ca lasarea in libertate a unui inculpat ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica. Fara a preciza in ce ar consta acele probe certe si in ce ar consta pericolul concret, atrage respingerea propunerii de arestare preventiva.
Existenta pericolului pentru ordinea publica, nu se prezuma, ci trebuie dovedita. Mai mult, interpretand gramatical cerintele instituite de art. 148 li f Cpp, pentru privarea de libertate a unei persoane in temeiul acestui caz, priveste ce urmeaza a fi identificate, trebuie sa sa ateste existenta nu a unui pericol virtual, ipotetic pentru ordinea publica, ci a unui pericol concret, materializat in elemente identificabile sau care urmeaza sa se se materializeze.
Simpla acuzatie cu privire la comiterea unor infractiuni, chiar daca acestea sunt grave, nu justifica arestarea preventiva, mai ales prin raportare la trecerea unei perioada mari de timp de la data comiterii presupuselor fapte. indicarea opiniei publice, nu poate echivala cu un pericol concret pentru aceasta. Instanta nu poate retine o stare de primejdie ce ar putea fi creata de cei doi inculpati, avand in vedere datele ce caracterizeaza persoana acestora: varsta, pregatirea profesionala, statului social si familial, lipsa antecedentelor penale.
In ceea ce priveste sustinerile referitoare la incidenta cazurilor prev de art. 148 lit b si c Cpp, in sensul ca exist adate ca inculpatii au incercat in mod direct sau indirect sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea martorilor ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor de proba si ca exista date ca ar pregati savarsirea unor noi infractiuni, instanta apreciaza, privitor la ultima imprejurare ca nu are o fundamentare faptica in probatoriul cauzei, iar privitor la influentarea martorilor aceea ca o astfel de situatie poate fi evitata si pe o alta cale decat aceea a arestarii preventive.
De altfel analizand masura arestarii preventive si prin raportare la exigentele art. 5 paragraf 3 CEDO privind cazurile de exceptie in care o persoana poate fi lipsita de libertate, instanta apreciaza ca in aceasta cauza, luarea unei astfel de masuri preventive nu este oportuna. Sub acest aspect, este relevant a se preciza ca intr-o practica constanta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stauat ca libertatea persoanei este regula, iar privarea de libertate inainte de condamnare constituie „o grava derogare de la principiile libertatii individuale si de la prezumtia A a nr. 9). Analizand cauza in ansamblu, tinand seama de circumstantele concrete ale cauzei si de datele ce caracterizeaza persoana celor doi inculpati, tribunalul apreciaza ca se impune respingerea propunerii de arestare preventiva in ceea ce-i priveste pe ambii inculpati.
Fata de cele expuse anterior, constatand ca nu se impune luarea masurii arestarii preventive, instanta urmeaza a examina daca nu este cazul a se lua o alta masura preventiva fata de acestia. In acest sens, apreciaza ca interesul urmarii penale poate fi in mod optim realizat si prin luarea unei alte masuri de preventie prin care se poate realiza nu numai un contact permanent si sigur al organelor judiciare cu inculpatii, dar si buna desfasurare a activitatii judiciare, in conditiile in care obligatiile ce insotesc masura de preventie interzic inculpatilor sa nu comunice direct ori indirect intre ei, dar si cu celelalte persoane acuzate in cauza, invinuite sau inculpate sau cu persoane care au calitatea de martori, sub sanctiunea luarii masurii arestarii preventive in cazul nerespectarii masurii ori obligatiilor.
Trebuie remarcata, in acest context, recenta jurisprudenta a CEDO impotriva Romaniei, potrivit careia, neluarea in considerare a unor masuri alternative pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal, alegerea autoritatilor natioanle de a se intemeia in principal pe gravitatea faptelor comise, de a nu examina situatia individuala a acuzatului pentru a justifica arestarea preventiva, rezulta o incalcare a art. 5 paragraf 3 CEDO (cauza Calamanovici c Romaniei, iulie 2008).
Fata de cele ce preced, instanta va respinge ca neintemeiata propunerea de arestare preventiva a inculpatilor BV si UT formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.
In baza art.146 alin.11/1 rap. la art.145 Cpp si art. 1451 C.p.p., va dispune luarea fata de inculpatul BV a masurii obligarii de a nu parasi localitatea in care locuieste efectiv (Bucuresti), respectiv fata de inculpatul UT a masurii obligarii de a nu parasi tara, fara incuviintarea Tribunalului Bucuresti, pentru o perioada de 30 de zile, incepand de azi 11.12.2010 si pana la data de 09.01.2011, inclusiv.
In baza art. 1451 alin. 2) C.p.p. rap. la art. 145 alin. 11 C.p.p., pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, respectiv tara, inculpatii sunt obligati sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa se prezinte la organele de urmarire penala si la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati;
b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere intocmit de aceasta sau ori de cate ori sunt chemati;
c) sa nu isi schimbe adresa la care locuiesc efectiv fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura;
d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
e) sa nu se apropie de persoanele impreuna cu care a comis faptele, de ceilalti inculpati si invinuiti in cauza, precum si de martori si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect.
In baza art. 1451 alin. 2) C.p.p. rap. la art. 145 alin. 22) C.p.p., va atrage atentia inculpatilor asupra faptului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care le revin, se va lua fata de acestia masura arestarii preventive.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca neintemeiata propunerea de arestare preventiva a inculpatilor BV si UT formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.
In baza art.146 alin.11/1 rap. la art.145 Cpp si art. 1451 C.p.p., dispune luarea fata de inculpatul BV a masurii obligarii de a nu parasi localitatea in care locuieste efectiv (Bucuresti), respectiv fata de inculpatul UT a masurii obligarii de a nu parasi tara, fara incuviintarea Tribunalului Bucuresti, pentru o perioada de 30 de zile, incepand de azi 11.12.2010 si pana la data de 09.01.2011, inclusiv.
In baza art. 1451 alin. 2) C.p.p. rap. la art. 145 alin. 11 C.p.p., pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, respectiv tara, inculpatii sunt obligati sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa se prezinte la organele de urmarire penala si la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati;
b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere intocmit de aceasta sau ori de cate ori sunt chemati;
c) sa nu isi schimbe adresa la care locuiesc efectiv fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura;
d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
e) sa nu se apropie de persoanele impreuna cu care a comis faptele, de ceilalti inculpati si invinuiti in cauza, precum si de martori si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect.
In baza art. 1451 alin. 2) C.p.p. rap. la art. 145 alin. 22) C.p.p., atrage atentia inculpatilor asupra faptului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care le revin, se va lua fata de acestia masura arestarii preventive.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 11.12.2010, ora 17.
JUDECATOR GREFIER
GHEORGHE BRINDUSA ROSU LAURA
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Arest preventiv
Arest preventiv - Sentinta penala nr. Incheiere din 18-05-2009 din data de 18.05.2009Arest preventiv - Decizie nr. 196 din data de 17.10.2016
Arest preventiv - Decizie nr. 274 din data de 22.11.2016
Arest preventiv - Decizie nr. 135 din data de 02.05.2017
Arest preventiv - Sentinta penala nr. 135 din data de 02.05.2017
Arest preventiv - Rezolutie nr. 22/I din data de 06.03.2014
Arest preventiv - Rezolutie nr. 15/I din data de 13.02.2014
Arest preventiv - Rezolutie nr. 73/I din data de 04.06.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 36/I din data de 14.03.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 20/I din data de 09.02.2013
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 39/I din data de 20.03.2013
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 36/I din data de 14.03.2013
Prelungirea arestarii preventive art. 174-176 al.1 lit. d din Codul Penal cu aplicarea art. 75 lit. a din Codul Penal - Rezolutie nr. 37/I din data de 15.03.2013
Propunere arestare preventiva - Rezolutie nr. 145/I din data de 13.11.2012
Propunere arestare preventiva - Rezolutie nr. 144/I din data de 13.11.2012
Art. 300 ind. 2 C.p.p. - Rezolutie nr. 2/I din data de 15.02.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 159/I din data de 04.12.2012
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 85/Ic din data de 20.07.2012
Mentinere stare de arest - art. 300 ind. 1 C.p.p. - Rezolutie nr. 2/Ic din data de 03.07.2012
Prelungire arest preventiv - Rezolutie nr. 79/Ic din data de 03.07.2012